Locul culturii în cadrul orelor de limbi străine

Limba devine aproape lipsită de folos dacă nu are o dimensiune și o relevanță culturală. Și, cu toate acestea, conceptul predării culturii la ora de limbi străine rămâne unul eluziv. Deși în breasla noastră este acceptat faptul ca limba însemnă și cultură, nu există un consens în ceea ce privește ce și cu atât mai puțin cum să o predăm. Spre deosebire de gramatică și vocabular, care au un conținut concret, cultura este fluidă, amorfă și dificil de definit. Un prim pas îl reprezintă stabilirea relațiilor dintre limbă și cultură și înțelegerea interdependenței dintre acestea.
Articol integral

În căutarea motivației elevilor

Toți suntem de acord că școala, prin însuși rolul său, trebuie să ofere motivație pentru învățare, astfel încât elevii să fie dispuși să depună eforturi pentru a-și însuși cât mai multe lucruri noi, de care apoi vor avea nevoie în activitatea socială, profesională sau personală, pe tot parcursul vieții. În funcție de atractivitatea performanței sau de dificultatea sarcinilor, toți elevii au acces la succes. De ce, atunci, unii ajung să învețe doar pentru a promova, iar alții eșuează deși au capacitățile necesare?
Articol integral

Teoria inteligențelor multiple aplicată în învățământul preșcolar

Probabil că fiecare dintre noi a observat, în activitatea didactică, cât de diferite sunt comportamentele copiilor, dar poate că nu întotdeauna am știut să ne racordăm predarea la nevoile și interesele acestora. Din dorința de a-i educa cât mai bine, avem tendința de a-i îndruma pe copii în procesul de învățare fără a ține cont de competențele și nevoile lor, uitând, uneori, că misiunea noastră nu este instrucția, ci, mai degrabă, a face fiecare copil să învețe în modul lui specific, prin mijloacele cu ajutorul cărora funcționează cel mai bine, în sensul valorizării și dezvoltării potențialului propriu.
Articol integral

Modalităţi de îmbunătăţire a comunicării în cadrul grupului

În educaţie, comunicarea este vitală: modul în care noi, profesorii, reuşim să comunicăm cu elevii este direct responsabil de comportamentele acestora. Pentru ca actul de comunicare să fie autentic şi de calitate, este necesar ca fiecare profesor să asculte, să observe, să analizeze, să controleze calitatea mesajului şi să se exprime în funcţie de elev. Iar metodele moderne, centrate pe elev, permit acest lucru mult mai mult decât cele tradiţionale.
Articol integral

Metode active: investigarea științifică și învăţarea prin intermediul poveştilor

Perioada preşcolarităţii este vârsta manifestării curiozităţii exprimată prin întrebări de tipul „de ce”, al căror răspuns conduce spre noi întrebări, motivându-l pe copil să înveţe.
Propria experienţă îmi permite să afirm că, în ultimii ani, abundenţa de mijloace media la care copilul are acces zilnic, prin acceptul şi încuviinţarea celor din mediul familial, îi inhibă de cele mai multe ori  manifestarea acestei curiozităţi care este spontană şi firească în primii ani ai copilăriei.
Articol integral

Jocul ca activitate fundamentalǎ: jocul în era digitalǎ

Cele mai multe studii, articole şi cercetǎri recente ne atrag atenţia asupra impactului pe care accesul la calculator şi privitul la televizor nedozate corespunzǎtor îl au asupra dezvoltǎrii armonioase a copiilor noştri.
Sarcina noastrǎ, a adulţilor, este aceea de a nu facilita accesul copiilor la un computer, mai ales fǎrǎ a se preciza clar timpul şi modul în care poate fi utilizat, pentru cǎ s-ar putea sǎ nu avem sorţi de izbândǎ în cazul în care dorim sǎ înlǎturǎm acest obiect din viaţa şi din rutina zilnica a copilului.
Articol integral

Planul de acţiune – instrument pentru educaţie de calitate și creativă

Ca profesori, întâmpinăm, de multe ori,  provocări cărora nu ştim cum să le răspundem. În multe dintre situaţii, planul de acţiune se dovedeşte demersul eficient de soluţionare a acestora. Etapele concrete de elaborare a acestuia ne conduc înspre conştientizarea şi vizualizarea clară a aspectelor relevante, dar şi înspre reflecţie şi identificarea soluţiilor și oportunităţilor.
Articol integral

Gestionarea stresului și evitarea epuizării (burnout)

S-a demonstrat că, pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea şi siguranţa noastră, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile – de exemplu, la examene, lucrări, teze te poți concentra mai bine în condiţii de stres. Corpul urman răspunde eliberând hormoni şi accelerând ritmul cardiac şi respirator, iar creierul cere mai mult oxigen şi se concentrează asupra problemei pentru a coordona restul corpului să răspundă cât mai repede şi cât mai bine.
Pe termen lung, însă, poate cauza dezechilibre majore în organism, tensiunea ducând la extenuare (burnout): epuizare emoțională, fizică, mentală.
Articol integral

Sunt profesor și am fost diagnosticat cu Sindromul Burnout. Ce este Burnout și cum poate fi prevenit?

Activitatea profesorilor la catedră poate fi foarte stresantă, ducând uneori la epuizare psihică cu consecinţe grave asupra stării lor de bine, dar și a celor cu care interacționeză. În acest articol, am dorit să trag un semnal de alarmă asupra unui comportament care este etichetat cu superficialitate drept rea voință sau indolență și sa fac câteva recomandări practice pe care profesorii și conducerea le pot lua în calcul în cazul cadrelor didactice care manifestă epuizare psihice. Prevenirea este importantă deoarece starea de bine a profesorilor este un factor esențial pentru calitatea procesului de învățământ.
Articol integral