Utilizarea tehnologiei în cadrul programului de dezvoltare personală şi socială la copiii cu dizabiltăţi intelectuale

Am propus un studiu privind validarea unui program experienţial de dezvoltare personală şi interpersonală pentru copiii cu dizabilităţi intelectuale, prin utilizarea metodelor de tip expresiv-creativ cu sprijinul tehnologiei.
Dobândirea unor comportamente asertive, în grupul de dezvoltare personală, va permite copiilor cu cerințe educative speciale să înveţe despre cum sunt ei şi cum sunt ceilalţi şi cum ar putea fi mai “potriviţi”şi “echipaţi” pentru mediu. Prin grupul de optimizare pe care l-am propus ca şi coordonator al acestui proiect, am dorit să reduc vulnerabilitatea psihologică la comportamente anti-sociale, diminuarea tulburărilor de conduită de aceea putem vorbi de necesitatea unei intervenţii de optimizare personală în vederea creşterii adaptabilităţii la mediu şi integrării eficiente.
Articol integral

Între ludic și creativ la ora de limba franceză

Acum mai mult de treizeci de ani, un grup de experţi în didactica limbii franceze ca limbă străină (FLE), printre care și Jean-Marc Carre și Francis Debyser, explorau teritoriul aflat la congruenţa dintre joc, creativitate şi limbaj, termeni care compun şi titlul cărţii devenite clasice Jeu, langage et creativité (1978). Rămân încă neexplorate multiple aspecte. Astfel, în prezent, este problematizată legătura dintre joc, limbaj şi creativitate, în lumina noilor abordări ale didacticii limbii franceze şi, mai ales, din perspectiva acţională instaurată de către Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.
Articol integral

Inteligența și mentalitatea tranzitorie

Potrivit unor studii postdouămiiste, inteligența este factorul ce distruge egalitatea economică internațională și creează diversitatea negativă. Ne propunem să urmărim câteva dintre cauzele ce au ajuns să producă frustrări și inicvități în spațiul educațional contemporan românesc.
Articol integral

Webinars, sau un alt tip de perfecționare didactică

Perfecționarea didactică este un subiect delicat, fiind un aspect al învățării permanente sau, mai exact, a educației adulților, ceea ce presupune renunțarea la o serie de caracteristici ale învățământului de tip tradițional, bazat pe metoda expunerii. Noile tehnologii susțin demersul perfecționării, transformând experiența atât la nivelul modului în care se derulează, dar mai ales la nivelul motivației participanților.
Articol integral

Evaluarea didactică folosind aplicațiile Google Forms și Flubaroo

Participarea la cursul Google for Education ca formabil, apoi ca formator, mi-a deschis multe orizonturi privind o activitate didactică eficientă și atractivă.
În lucrarea de față prezint o metodă de evaluare didactică modernă și eficace, care constă în elaborarea unui test de evaluare folosind Google Forms (formulare Google), trimiterea testului către elevi spre rezolvare, remiterea lor către profesor și corectarea acestora folosind aplicația Flubaroo. Testele elaborate pot conține o diversitate de tipuri de itemi: cu răspuns scurt, cu răspuns sub forma unui paragraf, cu răspunsuri multiple, casete de selectare, dropdown, scară liniară, grilă cu mai multe variante, dată, oră.
Articol integral

Cetățeanul digital – cum și de ce

Trăim o eră a digitalizării și suntem expuși zilnic influențelor și efectelor acesteia.
Digital Citizen – How and Why este un proiect internațional eTwinning al cărui scop principal a fost de a a-i face pe elevi să înțeleagă comportamentul dezirabil al unui cetățean digital. Astfel, elevii noștri au aflat despre digitalizare și cum ar trebui să acționeze pentru a fi un bun cetățean în mediul virtual. Prin activitățile din proiect, am urmărit dezvoltarea competențelor cheie ale elevilor noștri, în special competențele sociale și civice, competența digitală și comunicarea în limbi străine.
Articol integral

Stimularea creativității elevilor din ciclul gimnazial – de la poveste la povestire

Prezentul literar se confruntă, din nefericire, cu o latură a limitelor: numărul limitat al micilor cititori, bariera decifrării textului literar încă din anii gimnaziului sau tendința creativității de a se îndrepta înspre limita insuficienței. În acest context, profesorul poate folosi textele copilăriei pentru a-și atrage elevii înspre literatură, pentru a le descifra legătura dintre multiplele noțiuni teoretice și crearea textului în sine, alături de modalitatea de a o realiza, dar și pentru a-i ajuta să-și pună în funcțiune resursele creativității (uitate parcă undeva la limita dintre învățământul primar și cel gimnazial). Un astfel de text este și „Ura! Elefantul mănâncă” scris de Octav Pancu-Iași din și cu dragoste față de cei mici.
Articol integral

Structuri narative (povestirea) în jocurile didactice ale școlarului mic

De-a lungul timpului, am căutat mereu răspunsuri la întrebările care mă frământă ca dascăl, ca deschizător de drumuri spre cunoaştere: insistăm oare de ajuns, folosim metode adecvate, astfel încât elevii noştri să-şi însuşească corect limba română? Urmărim şi corectăm sistematic, zi de zi, oră de oră exprimarea orală sau scrisă a elevilor noştri? Sădim în sufletul lor dragostea pentru limba română și pentru tot ceea ce este frumos şi înălţător?
Îi stimulăm, îi răsplătim atunci când realizează progrese remarcabile? Reuşim să-i învăţăm cum să înveţe?
Articol integral

Valoarea formativă a textelor literare studiate în ciclul primar

Literatura reprezintă o sursă inepuizabilă de experimentare nemijlocită a realităţii. Ea oferă elevilor  posibilitatea de  exersare a capacității de exprimare, de îmbogățire și activizare a fondului lexical, de formare a deprinderilor de vorbire fluentă, logică, închegată, folosind structuri gramaticale corecte din punct de vederea al normelor lingvistice. Un vocabular nuanțat, bogat și diversificat, o exprimare clară și precisă, corectă din perspectiva normelor gramaticale reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea unei vorbiri expresive, capabilă să redea profunzimea și intensitatea gândurilor, sentimentelor, perspicacitatea și originalitatea ideilor, diversitatea stărilor și trăirilor afectiv-emoționale ale vorbitorului.
Articol integral

Cultură și civilizație românească în Italia

Generația de copii a românilor plecați prin lume vorbește românește doar într-o proporție de 30%. Ceea ce ne propunem noi este să le oferim carte românească românilor din diaspora, pentru a nu-și uita limba, pentru a rămâne în legătură culturală și spirituală cu glia strămoșilor, pentru a păstra identitatea și tradițiile românești.
Articol integral