Învățarea integrată a unui conținut. Exemple pentru biologie-engleză
Unul din obiectivele majore ale învăţământului românesc este de a depăşi graniţele unei discipline şi a o reorganiza, apelând la principii şi metode general valabile pentru cunoaştere şi învăţare în general. Învățământul îşi reconsideră continuu structura, în sensul deschiderii şi acceptării noului spre interdisciplinaritate, pluridisciplinaritate sau transdisciplinaritate. Interdisciplinaritatea presupune relaţionarea obiectelor de studiu prin transferul conținutului și metodelor dintr-o disciplinã într-alta, cu scopul de a pregăti elevii pentru viaţă; universul în care urmează a se integra nu este un ansamblu de unităţi de cunoaştere paralele. Prin intermediul metodei CLIL, elevilor li se oferă o metodă mai firească şi plină de sens pentru dezvoltarea abilităţilor legate de o limbă străină care se bazează pe alte forme de învăţare.
Participând la un curs de formare în Marea Britanie, m-am hotărât să încerc să caut şi să comunic în termeni de specialitate, în limba engleză, cu profesori din țări ale UE. Vreau să depăşesc graniţele disciplinei mele şi ale elevilor mei pentru a-i iniţia în cunoaşterea biologiei şi în limba engleză.
Violența juvenilă, o problemă mereu actuală
Tema violenţei în rândul tinerilor o regăsesc tot mai des în mass media, dar şi în calendarul activităţilor din mediul şcolar, însă abia în momentul în care am început să scriu despre aspectele acestui fenomen mi-am dat seama cât de amplu şi de complex este. Găsirea de soluţii şi, mai ales, de soluţii pozitive pentru diminuarea sau chiar eradicarea fenomenului de violenţă este, cred, scopul fiecărui dascal, iar pentru aceasta trebuie să fim solidari, cooperanţi, toleranţi şi mai ales consecvenţi.
Doar educând copiii în mod activ se poate conştientiza și preveni impactul negativ al violenţei. Intervenţiile timpurii şi decisive sunt necesare pentru redirecţionarea puterii sociale deţinute de copii înspre scopuri mult mai constructive.
Jurnal de “Școală Altfel” la Grup Școlar “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca
„Stări de spirit, asta trebuie dat altora, nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături […] o carte pe care o scoţi din bibliotecă, un preludiu de Bach pe care îl pui seara, în linişte sau un exemplu de seninătate intelectuală, sunt mai educative decât o lecţie. Oamenii aceia tineri văd că vrei să încorporezi o idee şi încep să încorporeze şi ei una. Cred că şcoala asta trebuie făcută.” - Constantin Noica, în „Jurnal filozofic”.
„Şcoala altfel”, ca un semn al schimbării în contextul noii reforme a învăţământului, întregeşte concepul educaţiei româneşti, dându-i sens şi durabilitate. Jurnal de „Şcoală altfel”, desfășurat pe parcursul a cinci zile la Grup Școlar “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, s-a dorit a fi un exemplu de bune practici educaţionale…
O altfel de educație
Lipsa de reacție a elevilor noștri este deja o realitate. Cei mai mulți dintre profesori caută de ceva timp soluții viabile de ameliorare a situației actuale. Eu m-am gândit și am aplicat în ultimii ani diverse strategii, dar mi-am dat seama că este important să ai răbdare și să cunoști foarte bine nevoile elevilor tăi. Nu se poate aplica aceeași strategie tuturor elevilor, iar bunele practici pe care le admiram la alți colegi nu dădeau roade și la mine. Mi-am planificat acțiunile urmând pași mici și perseverând atunci când totul părea în zadar.
Predarea limbii engleze într-un mod interactiv
Am participat de curând la un curs în Londra despre tehnicile inovative de predare a limbii engleze la orice vârstă şi am păşit pe un tărâm fascinant. La şcoală, am dorit să îmi îndrum elevii spre acest tărâm minunat, însă la început am fost întâmpinată cu reticenţă şi fără prea mult entuziasm. Care sunt cauzele acestei reticenţe? Natura umană? Faptul că noul întotdeauna sperie? Ruperea de obişnuit şi de rutină? Încă nu ştiu.
Acest articol vizează metodele personale de predare a limbii engleze într-un mod interactiv. Cum putem face ora mai atractivă pentru elevi, cum îi putem implica activ pe aceștia și care este efectul final?
Ce mai înseamnă ”noi” tehnologii?
În timp ce, pentru mulți dintre noi, noile tehnologii înseamnă o serie de echipamente precum laptop-uri, tablete, table interactive și de aplicații de tipul editoarelor de texte, utilitarelor pentru prezentări sau pentru calcul tabelar, navigatoarelor pentru Internet, orizontul tehnologic se populează cu dispozitive și mai noi, care lasă să se întrevadă un potențial uriaș de transpunere în educație. În școală, abia am avut timp să explorăm modalitățile prin care să încorporăm în lecție softuri educaționale rudimentare sau prin care să prezentăm elevilor secvențe de conținut în format digital. Desigur, nu putem să sărim direct la tehnologii avansate – fiecare etapă din acest proces inovativ își are rolul său și pregătește terenul pentru ceea ce urmează. Care este pasul următor? Ce fel de tehnologii vor fi transforma educația și vor revoluționa spațiul de învățare? Iată trei dintre ele: ochelari pentru realitate augmentată, suprafețe multi-touch, proiectoare de holograme. Articol integral
Predarea ca o poveste… și într-un mediu incluziv
Educaţia incluzivă, după definiţiile consacrate, este o strategie care contribuie la construirea unei societăţi inclusive, deschise, care permite tuturor copiilor şi adulţilor, indiferent de gen, rasă, dizabilităţi, să participe şi să se împlinească în cadrul societăţii. Sunt apreciate şi respectate diferenţele, iar la nivel de politici, instituţii şcolare şi practici pedagogice, sunt combătute discriminările de orice fel. Acest ideal – de fapt, misiune şi definiţie a educaţiei incluzive – poate fi cuprins într-o “pedagogie a speranţei”, ca practică şi exerciţiu zilnic, la clasă, în timpul liber sau în alte activităţi, pe care definiţiile oficiale le denumesc extracurriculare - vrând, parcă, să separe formarea gândirii, a voinţei şi a afectivităţii de transmiterea seacă a cunoştinţelor – “predarea”. Mai urmează…”primirea”, şi avem un… proces verbal.
Articol integral
Concursul european eTwinning 2012, din perspectiva unui runner-up
Pe 29 martie 2012 a avut loc la Berlin ceremonia anuală de premiere a concursului european eTwinning. Pe locul al doilea, la categoria de vârstă 12-15 ani, a fost proiectul “ICT, You and Me”, pe care l-am coordonat, cu parteneri din Polonia, România, Spania, Grecia și Letonia. O performanță deosebită, spun eu, ținând cont că este primul meu proiect eTwinning. Acest proiect a început cu dreptul, dacă mă gândesc la faptul că în august 2010 am obținut premiul I într-o competitie iTeach pentru cea mai bună idee de proiect eTwinning pentru începători. Am obținut apoi National Quality Label, European Quality Label și, în final, acest extraordinar premiu european decernat la Conferința eTwinning 2012. Articol integral
Școala altfel – un periplu educativ în cinci zile
Propunerea Ministerului pentru anul acesta trebuie să recunoaștem că ne-a surprins și ne-a pus in fața unei provocări pe care a trebuit să o acceptăm și, mai ales să o transpunem în practică. Metodologia definea cadrul general, rămânând ca ingeniozitatea dascălilor să transforme rândurile aride ale acesteia într-un program închegat cu activități stimulative pentru elevii noștri suprasolicitați de rigorile stricte ale sistemului. Inițiativa este lăudabilă și se înscrie în orientarea modernă de a situa elevul în mijlocul propriei formări. Articol integral
FLE: Lectura în şcoală – abordări conceptuale
Articolul tratează succint patru abordări conceptuale ale învăţării lecturii în şcoală potrivite atât pentru studiul limbii materne, cât şi pentru studiul limbilor străine, în funcţie de tipurile de abordări şi demersuri pedagogice. Aceste patru abordări sunt fondate pe lucrările de cercetare în acest domeniu ale Jocelynei Giasson care leprezintă mai amplu în lucrarea sa ”La lecture. De la théorie à la pratique”. Cercetătoarea canadiancă propone şi o abordare echilibrată, care să ghideze pozitiv, activ elevul în dobândirea strategiilor de lectură şi conform nevoilor sale la un moment dat. Articol integral
MECTS