Architeaching – de la viziune la emulaţie. Decalogul proiectului multilateral

Este profesor titular, gradul I, specializarea: limba franceză. În paralel, este manager al Asociaţiei Culturale Europea, unde coordonează o serie de proiecte educaționale și culturale. Parcursul profesional include, printre altele, calitatea de de expert/ membru al Grupului de lucru al MECTS pentru elaborarea de itemi la limba franceză, precum și o poziție de lector pe problematica proiectelor europene şi redactor al publicaţiei Europa Nostra, în cadrul proiectului transfrontalier Europa Nostra (PHARE CBC 2005), derulat de Consiliul Judeţean Vaslui. Este secretar al Filialei Judeţene Vaslui a Asociaţiei Profesorilor de Limba Franceză. 

Instituţie: LICEUL TEORETIC MIHAIL KOGALNICEANU VASLUI

Articolul prezintă parcursul de la o idee de succes la o adevărată mişcare intelectuală care a animat, timp de doi ani, între 2011 şi 2013, toate activităţile interne şi externe din opt instituţii de învăţământ europene – relatarea punctelor forte din proiectul multilateral Comenius “New ways in teaching language competencies: the Architecture in teaching languages”.

Vă vom prezenta, în cele ce urmează, momentele ce au făcut ca o idee de succes să se concretizeze într-o adevărată mişcare intelectuală care a animat, timp de doi ani, între 2011 şi 2013, toate activităţile interne şi externe din opt instituţii de învăţământ europene – relatarea punctelor forte din proiectul multilateral Comenius “New ways in teaching language competencies: the Architecture in teaching languages” ori, mai pe româneşte “Noi căi de predare a competenţelor lingvistice: Arhitectura în predarea limbilor moderne” sau, şi mai pe scurt, aşa cum s-a consacrat şi cum participanţii şi spectatorii săi l-au îndrăgit, “Architeaching”. Aceasta a fost prima dovadă de creativitate lingvistică şi de ataşament faţă de ideea unei strânse legături existente între arhitectură şi limbile moderne – naşterea unui nou cuvânt compus, care a devenit, de la un moment-dat, atât de natural pentru utilizatorii săi iniţiali – profesorii şi elevii instituţiilor implicate – încât a “alunecat” înspre o folosire intensivă a rădăcinii nou-formate „architeac…” – din sudarea cuvintelor „architecture” şi „teaching”, astfel încât „subiecţii” au început să scrie, în materialele pe care le redactau, despre „architeActure” (în loc de „Architecture”) …şi toate derivatele care au pornit de aici.

Ce a stat la baza acestei inovaţii lingvistice, transformate într-un proiect de succes? In primul rând, ideea că învăţarea unei limbi aşa-zis „străine” (de altminteri, deschizând o paranteză, termenul de „străină” nu ne-a părut niciodată prea prietenos, ci mai degrabă înspăimântător, susceptibil de a îndepărta de natura disciplinei pe cel care începe sau doreşte să o studieze, aşadar creator al unui pre-complex de inferioritate al publicului şcolar de toate vârstele – de aceea, preferăm epitetul „modernă” celui, mult prea sobru şi inflexibil de „străină”)… aşadar, revenind, la bază a fost ideea că la baza învăţării unei limbi moderne se află conceptul, dublat de realitatea unei „structuri”. Structura este elementul comun cu domeniul construcţiilor, la baza căruia se află fascinanta ştiinţă şi artă, în acelaşi timp, a arhitecturii. Aşa cum arhitectul pune mai întâi pe planşetă viziunile sale legate de viitoarea construcţie, profesorul – formator de limbi moderne stabileşte o strategie de construcţie lingvistică, în funcţie de natura grupului-ţintă căruia urmează să i se adreseze. Arhitectul privilegiază, într-o primă fază, design-ul, creează ansambluri unice, înfăţişează uneori adevărate metafore, dar se dăruieşte, după aceea, calculelor complexe, pentru ca opera sa să dăinuie – structura pe care aceasta se sprijină, de la fundaţie şi până la ultimul element al acoperişului, trebuie să înfrunte decadele, secolele, poate chiar mileniile, aşadar trebuie să fie solidă, coerentă, adecvată. Structura lingvistică este, aşijderea, acel complex de sunete, ritmuri, reguli descoperite, intuite şi fixate, fără de care construcţia ulterioară – arhitectura limbii de adopţie, este imposibilă. Am îmbrăţişat în acest demers şi am reluat ideile structuralismului lingvistic, atât de drag nouă şi care face din învăţarea unei limbi moderne un exerciţiu logic, de ţesere a unor relaţii solide între ireal şi real, între concept şi figurativ, revizitând teoriile saussuriene 1, ale lui Louis Hjelmslev 2 ori ale lui Greimas 3. Si astfel, am obţinut o primă justificare a naşterii acestui concept de „Architeaching”, pe care partenerii proiectului multilateral l-au adoptat atât de însufleţit, ajungând să li se pară un cuvânt care a existat dintotdeauna, pe care noi doar l-am preluat şi dezvoltat în activităţi unice.

În al doilea rând, „Architeaching” a fost un excelent prilej de comunicare interculturală. Fiecare instituţie participată este purtătoarea unei tradiţii arhitectonice naţionale, care a fost înfăţişată celorlalţi întru mai buna cunoaştere reciprocă şi descifrare a sensurilor pe care fiecare civilizaţie le posedă, dincolo de aparenţele care vând, din punct de vedere turistic, o anumită imagine. S-a vorbit – şi s-a văzut „pe viu”, în timpul reuniunilor internaţionale, despre materiale de construcţie autohtone şi despre modalităţi originale de construcţie, specifice fiecărei ţări sau fiecărui spaţiu civilizaţional. Cum altfel am fi putut descoperi, pe viu, valorile arhitecturii cipriote, tradiţionalul şi modernul din arhitectura poloneză, firul alb-albăstrui care leagă arhitectura spaţiului mediteranean– cea spaniolă, cea italiană, cea portugheză de cea din Cipru? Cum altfel am fi putut cunoaşte amănuntele arhitecturii letone, atât de puţin cunoscute deoarece aparţine unei ţări mici şi mai puţin vizibile în contextul extinderii Uniunii Europene sau măreţia arhitecturii poloneze?

În al treilea rând, „Architeaching” a dorit să formeze o idee clară  – atât profesorilor, cât şi elevilor – despre istoria, prezentul şi viitorul fenomenului arhitectural mondial. Aceasta a fost şi menirea Enciclopediei Architeaching 4, produs comun în care fiecare instituţie a contribuit cu studii despre arhitectură, acoperind un vast teritoriu şi organizând atractiv informaţiile – esenţiale unei culturi solide de specialitate – colectate prin intermediul unui software bazat pe tehnologia Flash 5, care permite integrarea pe site-ul web, dar şi funcţionarea independentă, ca soft care poate fi instalat pe orice computer.

În al patrulea rând, „Architeaching” a fost – şi va rămâne – un proiect al prezentului, care a avut ambiţia de a inova atât la nivelul reprezentării pe internet – site-ul proiectului, http://www.architeaching.ro a devenit, în cei doi ani de proiect, o instituţie în sine, cu aproape 700 de utilizatori înregistraţi (participanţi direct la proiect din cele opt instituţii implicate) şi 20.000 de accesări, în medie, în fiecare lună. Accesul la domeniile protejate ale site-ului se poate face, pentru un vizitator neînregistrat, cu ajutorul username-ului şi a parolei guest. Site-ul Architeaching este o îmbinare armonioasă de utilizare a tehnologiilor inovante – fiind o combinaţie îndrăzneaţă de Flash 5, Java 6, php – MySQL 7 şi elemente HTML 8 – cu studierea atentă a funcţionalităţii, introducând – de exemplu, sistemul original de LMS 9, cu eliberarea automată a atestatelor cu numele utilizatorului inscripţionat, pentru fiecare competenţă nouă dobândită după parcurgerea lecţiilor multimedia din acest sistem. Un alt aspect novator este sistemul de teleconferinţă online – tehnologie Java 6, prezent pe site-ul proiectului, care a facilitat comunicarea între parteneri şi organizarea unor experimente pedagogice de frontieră. Noile tehnologii au fost ilustrate, în cei doi ani de proiect, şi prin folosirea unui soft specializat, a cărui utilizare a fost exersată în zeci de ore de practică, iniţiată prin tutoriale realizate de membrii echipelor de proiect, făcând obiectul unor cursuri de formare speciale, care au implicat iniţial formatorii şi membrii grupurilor de lucru din domeniul noilor tehnologii din fiecare instituţie implicată, pentru ca, mai apoi, să fie diseminate în cadrul şcolilor, prin şedinţe organizate cu toţi elevii şi profesorii din echipele extinse de proiect. Au fost, astfel, studiate şi utilizate în interesante aplicaţii softurile Sketch-up (creaţie 3D), 3DVidia Shape şi Alice-2-3 (tot creaţie 3D), MediaCope şi Wax (editare video), Audacity (editare audio), gama softurilor cloud 10 din Google Docs, iar folosirea lor este evidentă în toate produsele finale ale proiectului. „Architeaching” este prezent şi pe Facebook – nici nu avea altfel cum, un astfel de proiect care presupune comunicarea pluridirecţională şi plurilingvă nu putea să nu fie parte a celei mai mari reţele de socializare – poate fi vizitat şi i se poate da „like” la adresa https://www.facebook.com/pages/Architeaching/299775830080797?sk=wall.

În al cincilea rând, „Architeaching” a dorit să exploreze şi să-i facă pe participanţii – direcţi şi indirecţi – să conştientizeze interrelaţionarea dintre Arhitectură şi domeniile, materiile sau specializările existente în instituţiile implicate. Astfel, au apărut, în originalul sistem de management al învăţării – LMS 9, lecţii despre Arhitectură şi Matematică, Arhitectură şi Ştiinţele naturale, Arhitectură şi Fizică, Arhitectură şi Muzică, Arhitectură şi Istorie, Literatură şi Arhitectură.

Aspectul intensiv lingvistic marca „Architeaching”, al şaselea reper pe care l-am statornicit – nu neapărat în această ordine, desigur – a vizat crearea unui dicţionar explicativ de termeni arhitecturali, implementat pe site-ul proiectului http://www.architeaching.ro prin intermediul unui software original, creat în tehnologia php-MYSQL 7. Noutatea acestui soft – şi ceea ce diferenţiază dicţionarul plurilingv de termeni arhitecturali creat în cadrul proiectului multilateral „Architeaching” de alte produse asemănătoare, este faptul că, în momentul în care un termen care figurează în baza de date apare într-un articol de pe site-ul proiectului, acest fapt este semnalizat cititorului printr-un icon, marcat cu litera „i” care, atins cu săgeata mouse-ului, prezintă definiţia termenului arhitectural respectiv în limba de provenienţă sau într-una din limbile de comunicare ale proiectului – engleza, franceza, spaniola sau italiana.

Al şaptelea reper „Architeaching” este cel expozitiv, televizual şi cinematografic. Este reprezentarea imagistică a ceea ce s-a petrecut în timpul reuniunlor de proiect – filme documentare cu workshopurile, seminarul internaţional, activităţile speciale din proiect dar şi filmele documentare originale, consacrate unor aspecte speciale ale fenomenului arhitectural din ţările-gazdă ale reuniunilor de proiect. Aceste filme beneficiază de o maximă expunere deoarece sunt publicate, simultan, pe site-ul proiectului şi pe Youtube, mărind exponenţial numărul vizualizărilor şi reducând publicul la scara unui „sat planetar”. Cifrele sunt absolut impresionante – peste 250.000 de vizualizări din toată lumea şi peste 300.000 de minute petrecute ca public al acestor filme, în cei doi ani de proiect… şi toate acestea continuă! Trebuie menţionate aici şi emisiunile TV consacrate proiectului – mergând de la simpla ştire televizată până la emisiunile-fluviu, în genul celei de la televiziunea regională TVT. Si, desigur, nu trebuie ignorate galeriile fotografice – sute de fotografii ale tuturor activităţilor, prezente pe site-ul special şi pe spaţiul de pe Facebook.
In al optulea rând, „Architeaching” a fost terenul de organizare a două mari concursuri internaţionale. Primul, la începutul proiectului – un concurs de creaţie grafică pentru identificarea celor mai reuşite afişe, mascote şi logo-uri. Al doilea – la final, la ultima reuniune – un concurs deosebit de complex, de creaţie arhitecturală tridimensională prin metode clasice (machete) sau futuriste (software-ul Sketch-up), cu o participare absolut impresionantă (aproape 300 de elevi), cu o jurizare profesională, făcută transparent şi pe criterii ştiinţifice, aducătoare de satisfacţii profesionale unice.

În al nouălea rând, încă din primul an de proiect, „Architeaching” a fost într-atât de apreciat, încât a devenit proiect labelizat – purtător al Certificatului Comisiei Europene „European Language Label” pentru calitate şi inovare în didactică, în general, în didactica limbilor străine, în special. Tocmai de aceea, proiectul nostru a fost inclus într-un super-proiect, intitulat NELLIP 11, care a selecţionat „crème de la crème” din proiectele ultimilor ani, laureate ale European Language Label, incluzând „Architeaching” în antologia celor mai bune practici în domeniul proiectelor europene.

În al zecelea rând, „Architeaching” a reuşit canalizarea unor efluvii intelectuale deosebite, concretizându-le într-un brainstorming permanent, în care ideile novatoare ale participanţilor s-au înlănţuit permanent, constituindu-se în sursă de inspiraţie, în imbold de continuare şi diversificare a activităţilor specifice, în ciuda dificultăţilor, în motivaţie a progresului personal, reuşind, pe alocuri, crearea unei atmosfere extraordinare, de echipă omogenă, căreia nici un obstacol nu i-a putut frâna avântul, nici creativitatea.

Proiectul multilateral Comenius „Architeaching” a fost gândit de Alexandru Mîţă şi transpus în practică în cadrul unui parteneriat Comenius multilateral, între anii 2011-2013, în următoarea configuraţie:
Instituţia coordonatoare – Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui
Instituţii partenere:
Scoala Oantu – comuna Pângăraţi – Neamţ, România – coordonator, Roxana Elelna Irina
IES Turaniana, Almeria,Roquetas del Mar,  Spania – coordonator, Maria Trinidad Morales
Escola EB 2,3 de Vialonga – Portugalia – coordonator, Paula Martins
Gimnazjum no.1 – Radziejow – Polonia – coordonator, Przemislaw Stolarski
Jaunmuizas Pamatskola – Skrunda – Letonia – coordonator, Evita Dureika
ISTVAS – Ancona, Italia – coordonator, Anna Paola Mancinelli
Xylotympou Gymnasium – Cipru – coordonator, Antonis Antoniou.

Acest proiect a fost laureat al European Language Label 2011, certificatul acordat de Comisia Europeană proiectelor internaţionale novatoare în domeniul predării şi învăţării limbilor moderne.

Architeaching Comenius Multilateral Project 2011-2013 has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein. 

————
NOTE

1 Ferdinand de Saussure – creatorul lingvisticii structurale – in „Cours de linguistique générale” – Payot, Paris (ISBN 2-2285-0068-2)
2 Louis Hjemslev – fondatorul Glosematicii. A dezvoltat conceptul de semn lingvistic, iniţiat de Ferdinand de Saussure. – in „Le langage”, Paris, Éditions de minuit, 1984, (ISBN 978-2-7073-0162-8)
3 Algirdas Julien Greimas – fondatorul Semioticii structurale – autor al conceptelor de semnificant/semnificat. – in „Sémantique structurale : recherche et méthode”, Larousse, 1966
4 Architeaching Encyclopedia – produs final al proiectului multilateral, downloadabil pe site-ul www.architeaching.ro
5 Flash – software multimedia de tip platformă, folosit pentru authoring de grafică vectorială, animație, jocuri și aplicații Rich Internet (RIA), care pot fi vizualizate, jucate şi/sau executate în Adobe Flash Player
6 Java – ansamblu coerent de tehnici, standarde, programe, marcă informatică inţial dezvoltată de Sun Microsystems, apoi preluată de Oracle Corporation : „tehnologia Java™ »
7 php-MySQL – combinaţia dintre denumirile „php” – abreviere a Hypertext Preprocessor, limbaj de programare folosit pentru producerea paginilor web dinamice şi „MySQL” – sistemul de gestionare a bazelor de date
8 HTML – abrevierea denumirii Hypertext Markup Language – format de date conceput pentru reprezentarea paginilor web. Permite structurarea semantică a paginilor, punerea în formă a acestora, includerea de formulare, inserarea de conţinuturi multimedia etc.
9 LMS – Learning Management System – Sistem de Management a Invăţării – organizare originală a procesului de învăţare de noi conţinuturi, direct pe site-ul proiectului Architeaching, fiecare competenţă nou achiziţionată fiind automat recunoscută de sistem prin eliberarea unui Certificat de competenţă personalizat, tipărit cu numele utilizatorului.
10 Tehnologia „Cloud” inovează prin plasarea softurilor şi a produselor acestora pe servere foarte puternice, computerele personale devenind doar receptorii care, prin intermediul browserelor web, se conectează la aceste servere, pentru a avea acces la aplicaţii; de exemplu, softul pentru editarea documentelor Word se poate găsi accesând Google Docs, iar produsul utilizării acestuia – un document editat, de exemplu, se poate salva în acelaşi spaţiu virtual. Computerul personal nu mai este, aşadar, în concepţia „Cloud”, depozitar al programelor şi documentelor.
11 NELLIP – Network of European Language Labelled Initiatives – informaţii ample despre proiectul european centralizat la adresa http://www.nellip.pixel-online.org/



Cuvinte cheie:
Accesări: 232