Abordarea procesului de învăţământ din perspectiva “învăţării pentru viaţă”

Din perspectiva documentelor de politică educaţională europene şi naţionale, trebuie realizată o trecere către un învăţământ care să motiveze elevul/ studentul să vină la şcoală/ facultate cu plăcere, cu dorinţa de a afla ceva nou care să îi folosească în viaţa de zi cu zi. Astfel, sunt din ce în ce mai multe proiecte cu finanţare europeană care se derulează în prezent şi care pun accentul pe inovarea procesului de învăţământ pentru ca el să ajute cât mai mult elevul / studentul să-şi formeze o personalitate autonomă, să-şi asume un sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial.
Lucrarea de faţă pune în discuţie un Ghidul „Abordarea procesului de învăţământ din perpectiva învăţării pentru viaţă”, elaborat în cadrul Proiectului Leonardo da Vinci „Learning for Living: Innovations in career education”. Acest proiect are ca beneficiar direct Stichting KPC Onderwijs Innovatie Centrum, din Olanda, alături de alţi 8 parteneri din alte patru ţări, respectiv România, Italia, Finlanda şi Anglia.
Mai multe amănunte despre acest proiect găsiţi pe site-ul CNDIPT, tvet.ro.
Articol integral

Pro şi contra orelor deschise demonstrative

În învăţământul de astăzi există prejudecata că orele deschise demonstrative nu sunt utile, că profesorii sunt interesaţi doar să chiulească, dar mai există şi voci care apără acest tip de activitate din cauza utilităţii lor mai ales pentru cadrele didactice în formare. Toate acestea în situaţia în care, sistemul de astăzi din România fiind parţial ostil profesorilor şi societatea explicându-şi o parte din eşecuri prin sistemul de învăţământ, profesorii şi elevii au fost prinşi în mijloc şi “dansează” o horă românească, “stânga-unu, dreapta-doi, c-aşa-i hora pe la noi”. Orele deschise sunt şi ele prinse în horă, alături de cititul de referate care le înlocuieşte câteodata sau de orele regizate ca să fie bine la evaluarea profesorului. Articol integral

Comunicarea la distanţă, în mediul educaţional preşcolar

Preşcolarii grupei mele vizualizează materialele postate în spaţiile virtuale ale proiectelor în care i-am implicat, materiale care prezintă aspecte tematice, din activitatea copiilor preşcolari şi şcolari mici din alte ţări ale Europei; ei pot depăşi, cu uşurinţă, graniţele geografice şi pe cele lingvistice, înţelegând ceea ce, altfel, ar depăşi caracterul concret-intuitiv al gândirii copilului preşcolar: toţi copiii, indiferent de ţara în care trăiesc, de limba pe care o vorbesc, au aceleaşi nevoi, preocupări, drepturi. Iar motivaţia lor este mult mai puternică atunci când organizăm activităţi pe care urmează să le prezentăm copiilor din alte ţări…
Articolul prezintă exemple de utilizare a comunicării la distanţă utilizând noile tehnologii pentru activităţi educaţionale cu preşcolarii, pentru comunicarea cu colegii şi cu părinţii, pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice.
Articol integral

Motivarea elevilor prin tehnicile oralului în ora de limbă franceză

Competența de comunicare orală poate să se dezvolte prin intermediul jocului, care trebuie să fie adaptat la nivelul elevilor şi, de asemenea, trebuie să respecte o condiție principală: a nu se juca doar în scop ludic, ci având întotdeauna un obiectiv care trebuie atins. Iar dacă adăugăm şi materialul de care avem nevoie, enunțăm clar scopul, timpul şi regulile care trebuie să fie respectate, putem să dezvoltăm eficient fluenţa comunicării în limba străină. Articol integral

De la Gutenberg la eReader

Una dintre cele mai populare teme de discuție în plan educațional o constituie antiteza tradițional vs modern. Un element indispensabil educației în general și procesului de învățământ în particular este cartea. Prezentul articol este un studiu bine argumentat al evoluției cărții de la formatul tipărit la formatul digital, un scurt istoric al cărții de la Gutenberg la eReader, însoțit de clasica dispută carte tipărită vs. carte electronică. Articol integral

Metodele de învăţare activă centrate pe elev – bulgărele de zăpadă, într-o lecţie de biologie

Măiestria profesorului constă în alegerea celei mai eficiente metode sau combinarea metodelor ca să atragă elevul în procesul de învăţare. Astfel, va reuşi mai uşor să-i formeze deprinderile şi priceperile de a acţiona; elevul va dobândi cunoştinţe şi le va reorganiza sub o altă structură în vederea unei achiziţii următoare cu scopul de a se adapta noului, rezolvând probleme noi prin găsirea soluţiilor optime. Pentru a veni în sprijinul acestei idei, am aplicat una din metodele de învăţare activă centrate pe elev, bulgărele de zăpadă, într-o lecţie de biologie Articol integral

Metode ludice în clasele de FLE

Ca și profesor de limbi străine, uneori simți că te lupți cu morile de vânt. De cele mai multe ori elevii consideră a fi neimportantă o limbă străină și o tratează ca atare, adică cu ignoranță. Aici intervine abilitatea și imaginația profesorului, care nu are altă soluție decât să își adapteze activitatea în funcție de nevoile și interesele elevilor, să spargă tiparele, să creeze o atmosferă relaxată, motivantă. Subiectele propuse trebuie să vină în întâmpinarea dorinței arzătoare a elevului de a descoperi lucruri noi și de a se descoperi pe el însuși. Și mai ales, trebuie să le demonstrezi utilitatea acesteia, faptul că ii ajută să vadă lumea altfel și că dincolo de bariera lingvistică există o lume palpabilă și interesantă care trebuie explorată – și cum altfel decât învățând limba. Articol integral

Formare continuă Comenius: Un alt mod de a preda limba engleză

Acest articol prezintă efectele benefice pe care le poate avea o bursă Comenius. Doresc să încurajez profesorii să aplice la astfel de burse, deoarece vor învăţa tehnici şi metode de predare interactive, iar orele de predare-evaluare pot deveni mai atractive pentru elevi.
Ideea cã trebuie sã mã  perfecţionez pentru a putea fiu un profesor cât mai bun se dovedeşte a fi o certitudine, astfel încât îmi voi continua autoformarea şi după efectuarea stagiului, printr-o pregătire temeinică conform cu recomandările coordonatorului de curs, dar şi prin varierea metodelor de predare şi prin auto-evaluare. Voi păstra legătura cu formatorii de la curs, precum şi cu ceilalţi participanţi, cu care voi realiza proiecte în parteneriat şi cu care comunic constant prin intermediul unui grup virtual pe care l-am creat împreunã. Articol integral

Lectura, între obligaţie şi plăcere. Mai citesc elevii?

Trăim într-o lume în care cartea ca obiect cultural începe să-şi piardă importanţa şi impactul asupra noii generaţii. Alternative aparent mult mai atractive şi, în orice caz, mult mai comode, tind să capteze atenţia elevilor noştri. Adesea, la întrebările profesorului de limbă şi literatură română legate de lectura unei cărţi, elevii răspund prin alte întrebări: Există un film făcut după această carte? Este pe internet? E suficient rezumatul?(eventual, descărcat de pe internet). O întrebare firească se impune: de ce refuză elevii să citească? Răspunsuri putem găsi mai multe: lectura versus televizor, lectura versus calculator, lectura versus modalităţi diverse de petrecere a timpului liber. Din toate aceste confruntări cartea pare să piardă teren. Care ar fi cauzele? Ce soluţii şi strategii poate găsi şi adopta profesorul?

Articol integral

Morcovul sau nuieluşa (sau Despre cultivarea motivației de a învăța a elevilor noștri)

Titlul acesta poate părea, la prima vedere, cel puțin ludic, dacă nu cumva ciudat având în vedere tematica revistei, dar este titlul unei emisiuni pe teme educaționale care mi s-a părut incompatibil cu seriozitatea subiectului (reforma în educație) și a participanților la talk-show. Este, fără îndoială, o metaforă a unui sistem educațional ale cărui principii nu s-au schimbat de la Socrate  spre contemporaneitate : MORCOVUL simbolizează recompensa pe care o vom oferi (nu sub formă de mită educațională) pentru rezultate, strădanie, organizare eficientă șa.; NUIELUȘA reprezintă pedeapsa pe care o vom aplica propriilor copii sau elevilor noștri atunci când nu au respectat regulile mai mult sau mai puțin negociate/impuse, când nu s-au străduit pe măsura puterilor.

Articol integral