Studii europene de cultură tradiţională românească: programă transdisciplinară

Dăscăliţă: învăţătoare - 24 de ani, din care 15 dedicaţi şi îndrumării voluntare a cercurilor „Poieniţa-junior”, „Fluieraşul”, „Mocănaşul-cu-Fluieraşul”. Gradul didactic I l-a obţinut în 1995, cu lucrarea „Cântecul şi jocul popular românesc – mijloace de educaţie muzicală a şcolarului mic”. Activităţile desfăşurate în cadrul cercului de cultură tradiţională românească între anii 1991-2007 au constituit baza cercetării experimental aplicative „Valenţe educative ale transdisciplinarităţii”, pentru obţinerea licenţei în psihologie-pedagogie – profilul sociopsihopedagogie al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii „Transilvania” Braşov.

Instituţie: PALATUL COPIILOR BRAŞOV

Articolul cuprinde, sintetic, principalele elemente inedite ale programei unei noi discipline – Studii europene de cultură tradiţională românească – rod al unei cercetări experimental aplicative de nivel universitar, având drept suport activitatea educativă cu caracter nonformal desfăşurată cu copii şi adolescenţi sau tineri având vârste cuprinse între 5 ani şi 19 (25) ani – membri ai cercului „Fluieraşul” şi ai Asociaţiei „Fluieraşul” Braşov.

Profilul de formare al absolventului modulelor cursului ”Studii europene de cultură tradiţională românească”  include competenţele cheie recomandate de profilul de formare european:

  • comunicare în limba maternă sau în limbi străine,
  • competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie,
  • competenţă digitală,
  • a învăţa să înveţi,
  • competenţe sociale şi civice,
  • spirit de iniţiativă şi antreprenoriat,
  • sensibilizare şi exprimare culturală,

prin intermediul:

  • articolelor, interviurilor, reportajelor publicate în revista sau pe pagina web a cercului;
  • produselor realizate în cadrului modulelor disciplinei (albume, prezentări PPT, montaje audio-video care reflectă activitatea elevilor în cadrul cercului);
  • proiectelor realizate;
  • promovării, în cadrul comunităţii, a cântecelor, jocurilor, datinilor, meşteşugurilor artistice tradiţionale învăţate.

Pentru formarea fiecărei competenţe am identificat capacităţile, deprinderile, abilitaţile, trăsăturile de personalitate care sunt cuprinse în obiectivele educaţionale (pedagogice generale) instructiv-educative (operaţionale) de pe toate cele 4 dimensiuni ale personalităţii:

OI – dezvoltarea proceselor cognitive – a şti;
OII – formarea unor deprinderi şi abilitǎţi instrumental-operaţionale – a face;
OIII – dezvoltarea capacităţilor motivaţionale, afective, volitive şi atitudinale ale copiilor, pentru a valoriza frumosul din viaţa socialǎ şi natură – a fi;
OIV – formarea, afirmarea şi confirmarea “personalităţii autentice maximale” prin “armonizarea cu ceilalţi” – a deveni

Învǎţarea în viziunea transdisciplinarǎ este mult mai complexǎ şi extinsǎ decât învǎţarea intradisciplinarǎ şi decât cele interdisciplinare şi pluridisciplinare.

De aceea, dincolo de obiectivele propuse se obţine, la sfârşitul desfǎşurǎrii activitǎţilor „un surplus educaţional”, încorporat în personalitatea elevilor sub formǎ de cunoştinţe, priceperi, deprinderi, atitudini, aptitudini, abilitǎţi, sentimente, aspiraţii spre binele, frumosul şi armonia din relaţiile interumane stabilite în „satul planetar” de azi.

Creând punţi între ştiinţele exacte şi ştiinţele umaniste, între ştiinţă şi Tradiţie, între gândirea ştiinţifică şi gândirea simbolică, între cunoaştere şi fiinţă, Transdisciplinaritatea tinde către unitatea cunoaşterii, trecând prin etapa obligatorie a autocunoaşterii..

În lumea viitorului, calităţile personale educate prin toate componentele educaţiei menţionate mai sus, prin activitatea didactică, extradidactică şi extraşcolară vor fi esenţiale.

Din acest motiv, viziunea curriculară transdisciplinară oferă cadrul optim pentru integrarea virtuţilor formative ale disciplinelor din ariile curriculare stabilite prin curriculum-ul naţional.

Elevii care frecventează, cel puţin 3 ani consecutiv, activităţile corespunzătoare modulelor în care este structurată disciplina Studii europene de cultură tradiţională românească, pot obţine certificate de competenţă, pe baza rezultatelor obţinute şi conform nivelului competenţelor formate:

  • argumentarea dimensiunilor europene (şi universale) ale culturii şi civilizaţiei româneşti
  • practicarea meşteşugurilor artistice tradiţionale specifice Ţării Bârsei sau Ţării Făgăraşului: încondeierea ouălor, confecţionarea diverselor podoabe ale casei sau a costumelor populare româneşti, pictarea icoanelor pe sticlă,
  • interpretarea folclorului muzical sau coregrafic specific Ţării Bârsei sau Ţării Făgăraşului
  • reconstituirea sau practicarea obiceiuri din Ţara Bârsei sau Ţara Făgăraşului
  • utilizarea limbii materne sau a celor de circulaţie universală, a limbajului informatic şi a mijloacelor audio-video, pentru argumentarea dimensiunilor europene (şi universale) ale culturii şi civilizaţiei româneşti
  • întocmirea sau coordonarea proiectelor de conservare, promovare şi valorificare – cu instrumentele oferite de Uniunea Europeană – a elementelor culturii şi civilizaţiei româneşti specifice Ţării Bârsei sau Ţării Făgăraşului

Deşi disciplina ”Studii europene de cultură tradiţională românească” nu se încadrează în curriculum-ul formal, obligatoriu, utilizează şi îmbogăţeşte competenţe vizate de toate ariile curriculare şcolare: Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică şi sport, Tehnologii, Consiliere şi orientare.

Exemple:

  • formulelele ritmice ale dansurilor sau cântecelor: aritmetică, educaţie muzicală
  • încondeierea ouălor: geometrie, geografie, biologie, chimie
  • pictarea icoanelor pe sticlă: educaţie plastică, educaţie tehnologică, educaţie civică
  • cusăturile româneşti: educaţie tehnologică, matematică, chimie, biologie
  • promovarea obiceiurilor, cu mijoacele tehnologiilor informaţiei şi comunicării: limba şi literatura română, educaţie civică, educaţie tehnologică, limbi de circulaţie internaţională
  • autocunoaştere şi dezvoltare personală: consiliere şi orientare

Majoritatea materialelor didactice necesare bunei desfăşurări a cursului propus se datorează se datorează sprijinului Asociaţiei „Fluieraşul” Braşov, ai cărei membri desfăşoară sistematic activităţi pentru păstrarea şi valorificarea culturii tradiţionale româneşti, din anul 1991.

Produsele activităţilor din cadrul disciplinei opţionale, cu caracter transdisciplinar, ”Studii europene de cultură tradiţională românească”  s-au dovedit viabile, fiind folosite inclusiv de reprezentaţii comunităţii locale şi judeţene, în cadrul unor proiecte cu caracter naţional sau internaţional.

Am cǎutat sǎ pǎstrez un raport echilibrat al relaţiilor ivite în cadrul cele douã forme de organizare a activitǎţii instructiv-educative – competiţia şi colaborarea – creând oportunitǎţi de învǎţare axate pe activitǎţile de grup ce favorizeazǎ cooperarea şi întreţin competiţia constructivǎ.

Luând în considerare faptul cǎ elevii şi pǎrinţii lor au optat pentru acest curs transdisciplinar, datoritǎ puternicei sale ancorǎri în realitatea societǎţii postmoderne din care facem cu toţii parte, datoritǎ valorificǎrii rezultatelor anterioare ale unor activitǎţi instructiv-educative asemǎnǎtoare, crearea „ocaziilor” de manifestare a competenţelor formate – valorificarea cursului – nu a fost o problemǎ, ci s-a înscris firesc în cadrul parteneriatului deja existent al tuturor factorilor educativi (nonformali, formali, informali) din comunitatea şcolii, a localitǎţii, judeţului, ţării sau a Uniunii Europene.

Bibliografie selectivă:
D’HAINAUT, L., [1981], Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
NICULESCU, Rodica Mariana, [2003] Teoria şi managementul curriculum-ului, Braşov: Editura Universităţii Transilvania
COCAN, Cornelia (2006). Taxonomia obiectivelor educaţionale în viziunea educaţiei şi învăţământului personalizat – Braşov: Editura Universităţii „Transilvania”, 2006
TATU, Silvia [2005-2007] Valenţe educative ale transdisciplinarităţii (lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea licenţei pe domeniul sociopsihopedagogie), Braşov: exemplar tehnoredactat.
PETRESCU, P., Pop, V., [2007] Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situaţiilor de învăţare, Bucureşti: E.D.P.



Cuvinte cheie:
Accesări: 676