Optimizarea sistemului electoral

Vasile TudorLiceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu, Dragalina (Călărași)22 oct. 2019

Democrația (în traducere „demokratia” = puterea poporului) este un regim politic în care cetățenii își exprimă voința în mod direct sau prin intermediul unor reprezentați aleși să decidă în numele lor pentru o perioadă limitată de timp. Un regim democratic presupune respectarea drepturilor omului, pluripartidismul și separarea puterilor în stat, având ca principii de bază votul universal și suveranitatea națiunii.
În cadrul democrației actuale de selectare a reprezentanților politici de către cetățeni, există două sisteme de vot: sistemul electoral majoritar și sistemul electoral cu reprezentare proporțională. Sistemul electoral majoritar este întălnit în democrații majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporțională este caracteristic democrațiilor consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia). La rândul său, sistemul electoral cu reprezentare proporțională poate avea trei 3 forme distincte de organizare, și anume: SRP pe liste de partid, SRP forma mixtă membru proporțională și SRP cu vot unic transferabil.
România este o țară europeană democratică, având o formă de organizare și de conducere politică bazată pe principiul exercitării puterii de către popor prin intermediul reprezentanților aleși prin vot universal, direct și secret. Alegătorul poate fi orice cetățean al României cu drept de vot, care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor (inclusiv). Statul român se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. (Art 1, Constituția României).
Alegătorul poate fi orice cetățean al României cu drept de vot, care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor (inclusiv). Pe de altă parte, orice cetățean român, cu excepția debililor și alienaților mintali, precum și a celor care și-au pierdut drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă, poate fi eligibil pentru Parlamentul României, dacă, până în ziua alegerilor (inclusiv), a împlinit vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților, respectiv 33 de ani pentru Senat.
În prezent, candidații sunt aleși printr-un sistem de liste proporționale, fiind în competiție pentru unul din cele 345 de locuri din Camera Deputaților (un deputat la 70.000 locuitori) și 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori). În urma redistribuirii voturilor acordate partidelor care nu trec de pragul electoral (5 % din voturi), numărul de mandate acordate partidelor parlamentare poate deveni mai mare decât scorul electoral obținut.
Conform referendumului constituțional din 18-19 octombrie 2003, alegerile prezidențiale au fost decalate, astfel că durata unui mandat de președinte este acum de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitată la patru ani. Același referendum a propus introducerea votului uninominal, însă Comisia Electorală a respins introducerea acestei proceduri în februarie 2004.
În legislația României se prevede că partidul, care în urma alegerilor parlamentare deține majoritatea absolută, își numește propriul cabinet. De obicei, în cazul în care niciun partid nu a obținut cel puțin jumătate din numărul total de voturi, se formează un guvern de coaliție, astfel încât partidele din coaliție să aibă împreună mai mult de jumătate din numărul de parlamentari. Există și posibilitatea ca partidul cu cele mai multe locuri în parlament să formeze un guvern minoritar, eventual, să fie constituit un guvern de tehnocrați cu specialiști pe diverse domenii de activitate.
În octombrie 2019, a fost adoptată moțiunea de cenzură pentru demiterea guvernului condus de Viorica Dăncilă. În urma consultărilor cu reprezentanții partidelor parlamentare, președintele Iohannis a desemnat un nou premier, și anume, pe Ludovic Orban, președintele PNL, care are la dispoziție zece zile ca să vină în Parlament cu un cabinet și să-l supună „votului de încredere”.
Noul guvern va fi învestit dacă obține cel puțin 233 de voturi favorabile, în caz contrar guvernul Dăncilă rămâne interimar, fără să mai poată adopta Ordonanțe de urgență și proiecte de legi. Referitor la alegerile anticipate, pe care le solicită USR și PLUS, trebuie precizat că discuțiile și procedura pot fi demarate abia în noul mandat prezidențial, adică din decembrie.
Este nevoie ca pe parcursul a 60 de zile să cadă la vot în Parlament două propuneri succesive pentru noul Guvern, condiție dificil de realizat având în vedere că se impune ca cel puțin jumătate dintre parlamentari să accepte scurtarea mandatului și pierderea pensiei speciale pentru perioada respectivă, la care se adaugă indemnizațiile.
În prezent, primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin, ceea ce face posibil ca unii dintre candidați să fie aleși de un număr nereprezentativ de cetățeni. Pentru susținerea unui Guvern Orban, USR a propus revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin în cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi. Însă, această inițiativă nu este susținută de PSD și UDMR.
Pentru depășirea acestei situații critice, propun factorilor de decizie o soluție de optimizare a metodologiei organizării și desfășurării alegerilor din România într-un singur tur de scrutin.
În principiu, această abordare novatoare a mecanismelor electorale constă în punerea la dispoziția alegătorilor a două ștampile de culori diferite pentru a putea să-și exprime nu numai prima opțiune, ci și a doua opțiune de selectare a candidaților înscriși pe buletinul de vot.
Desigur, a doua opțiune este luată în calcul doar atunci când numărul candidaților este mai mare sau egal cu trei.
Pentru validarea votului, prima opțiune este obligatorie, însă alegătorul poate să renunțe la exprimarea celei de-a doua opțiuni, atunci când ceilalți candidați nu l-au convins în campania electorală. Este declarat câștigător candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi pentru ambele opțiuni ale alegătorilor. Evident, în cazul în care doi sau mai mulți candidați obțin același număr de voturi, procesul electoral se va relua.
Prin implementarea noului mecanism electoral, rezultatele obținute sunt apropiate de cele în care alegerile sunt organizate în două tururi de scrutin. Mai mult, pe lângă economia de timp, se reduce efortul material și financiar față de organizarea alegerilor în două tururi de scrutin.
De fapt, orice mecanism electoral reprezintă o modalitate de selectare a candidaților pe baza unui criteriu de evaluare mai mult sau mai puțin riguros. Pentru exemplificare, se prezintă situația în care un votant trebuie să aleagă între doi candidați pe care îi apreciază aproape la fel.
Evaluarea este mai rigurosă atunci când este raportată la un barem de notare, în care prima opțiune corespunde la 1 punct, iar a doua opțiune corespunde la x puncte, unde x este un număr din intervalul [0; 1], de exemplu, x=0,5.
Prin creșterea numărului de opțiuni, evaluarea devine mai riguroasă, însă, pentru mai mult de două opțiuni, se complică procesul de votare și de stabilire a clasamentului candidaților.

Bibliografie
1. Lijphart Arend, Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare în treizeci și șase de țări, Polirom, Iași, 2000
2. Naumescu Valentin, Sisteme Politice Comparate, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003
3. Pierre Martin, Sisteme electorale și modurile de scrutin, București, Monitorul Oficial
4. Teodorescu, Gheorghe & Ovidiu Gherasim-Proca, Sisteme și comportamente electorale, Editura Fundației AXIS, Iași, 2006

1 comentariu19 accesări