Dezvoltarea profesională a unui cadru didactic este reflectată, într-o oarecare măsură, de activitatea publicistică în domeniul de specializare și în științele educației, în care experiența didactică personală și acumulările teoretice se îmbină. Este motivul pentru care, în diverse situații competiționale, se iau în considerare articolele publicate. Dar, dincolo de beneficiile imediate, aceste fragmente de reflecție alcătuiesc, în timp, reperele parcursului nostru - un portofoliu de care suntem atașați și care ne reprezintă.
Pe lângă simplificarea procedurii de propunere, validare și publicare, tehnologiile digitale permit astăzi prezentarea publică, pe termen lung, a textelor înscrise în diverse reviste, astfel încât acestea pot constitui surse de inspirație pentru alți profesori și cartea dvs. de vizită pentru elevi, pentru părinți, pentru oricine.
De aceea, este important să evaluați în prealabil revistele în care intenționați să publicați. Este preferabil să publicați într-o revistă serioasă, care vă ajută să pregătiți un articol bun. Alături de autori, editorii își asumă responsabilitatea privind conținutul publicat - calitatea acestuia, actualitatea și racordarea la tematică, respectarea standardelor de publicare etc. Comitetele redacționale ale revistelor bune trimit înapoi textele care necesită revizuire și indică ariile de ameliorare.
Răsfoiți paginile revistei pentru a estima reputația publicației și, implicit, implicarea și competențele editorului. Articolele bune sunt cele care fac o revistă bună. Un editor serios nu își dorește ca revista sa să fie un loc de aruncat orice fel de materiale. De asemenea, Biblioteca Națională specifică în mod clar condițiile în care o revistă (școlară/ educațională/ pedagogică) poate fi considerată eligibilă pentru înseriere, existând riscul ca editorului să îi fie retras codul ISSN dacă include în publicație proiecte de lecție, proiecte de opțional, produse ale activității elevilor etc.
În loc să publicați un articol într-o revistă în risc de retrogradare (și să mai și plătiți pentru asta), o idee bună este să publicați în revista școlii dvs. Dacă nu este încă în registrele Bibliotecii Naționale, iată pașii pentru a obține codul ISSN: https://iteach.ro/anunturi/108546/cum-obtinem-un-cod-issn-pentru-publicatii-periodice--revista-scolii-
Articolele publicate vă pot aduce un plus de reputație sau, dimpotrivă, în cazul în care sunt neglijente, fără substanță sau chiar plagiate, pot crea despre dvs. o (falsă) impresie indezirabilă. Chiar dacă revista online dispare în câteva luni sau în câțiva ani, platformele care reflectă istoricul conținutului de pe Internet ar putea să vă stocheze creația și să apară în căutări o perioadă mult mai lungă.
Este în interesul dvs. să nu aveți niciun articol suspectat de plagiat. Oricât de precauți suntem, pot fi situații în care un fragment de paragraf preluat dintr-o sursă (altminteri indicată la bibliografie) rămâne în text fără să mai prelucrați ideea și/sau să îl marcați cu ghilimele. În aceste cazuri, verificarea antiplagiat a editorului vă salvează (dacă editorul face într-adevăr măcar o verificare minimală a textului). Unele reviste vehiculează un avertisment (inexact) de tipul: „Responsabilitatea asupra (originalității) textului este exclusiv a autorului materialului” - aceste reviste trebuie evitate; este evident că nu au nici capacitatea și nici competența de a evalua calitatea științifică, pedagogică a materialului dvs.; în multe cazuri, editorii respectivi girează fraude și, oricâte precauții de fațadă și-ar lua, activitatea lor frizează ilegalitatea. (Vedeți aici câteva exemple extreme: https://iteach.ro/anunturi/189413/o-profesoara-din-darmanesti-este-cercetata-penal-dupa-ce-a-obtinut-gradatia-de-merit-in-baza-unor-documente-false)
Nu mai puțin important, evitați trimiterea aceluiași text către mai multe redacții. Dacă apare, identic, în mai multe reviste, acuzația de autoplagiat, la fel de serioasă ca cea de plagiat, poate să conducă la retragerea tuturor privilegiilor/ drepturilor survenite din publicare (ex.: titluri, gradații). Mai grav, reputația dvs. este afectată.
Sunt foarte multe reviste educaționale care publică gratuit. Cele mai bune exemple sunt revistele de pe platforma iTeach: https://iteach.ro/reviste sau reviste ale CCD-urilor. Sunt, de asemenea, destul de multe platforme de publicare care fac automat o „pagină a autorului”, astfel încât puteți revedea dintr-o privire toate articolele publicate în ultimii ani în revista respectivă. Nu în ultimul rând, există câteva platforme care permit preluarea articolelor din alte reviste, pentru constituirea unui profil profesional cvasi-complet.
Verificați termenele pentru publicare. Sunt reviste care evaluează și publică materialele primite în 2-3 zile (de exemplu, „EDICT- Revista educației”), în timp ce majoritatea au termen de evaluare și de publicare de câteva săptămâni.
Căutați reviste ale căror articole sunt publice (open-access). Similar cu procedurile din învățământul universitar, în viitorul apropiat nu veți mai avea nevoie de adeverințe pentru articolele publicate, cel puțin în cazul în care acestea sunt cu acces deschis.
De asemenea, verificați dacă revista are indicații clare în privința drepturilor de proprietate intelectuală asupra textului publicat. În principiu, în lipsa unei convenții scrise și agreate de dvs., drepturile de autor asupra materialului rămân ale dvs. (Legea nr. 8/ 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe). Sunt totuși situații în care vi se cere să cedați drepturile de autor - asigurați-vă că înțelegeți consecințele și estimați dacă merită să le cedați respectivei instituții/ publicații.
Pe scurt, evitați să înscrieți materialele dvs.:
Sper ca acest mic ghid să vă fie de folos. Mult succes!
* * *
Mai multe informații privind publicarea în revistele din ecosistemul iTeach: https://iteach.ro/anunturi/111637/publicarea-articolelor-in-revistele-disponibile-pe-platforma-iteach
]]>
- Scurt ghid pentru cadre didactice din învățământul preuniversitar -
Dezvoltarea profesională a unui cadru didactic este reflectată, într-o oarecare măsură, de activitatea publicistică în domeniul de specializare și în științele educației, în care experiența didactică personală și acumulările teoretice se îmbină. Este motivul pentru care, în diverse situații competiționale, se iau în considerare articolele publicate. Dar, dincolo de beneficiile imediate, aceste fragmente de reflecție alcătuiesc, în timp, reperele parcursului nostru - un portofoliu de care suntem atașați și care ne reprezintă.
Pe lângă simplificarea procedurii de propunere, validare și publicare, tehnologiile digitale permit astăzi prezentarea publică, pe termen lung, a textelor înscrise în diverse reviste, astfel încât acestea pot constitui surse de inspirație pentru alți profesori și cartea dvs. de vizită pentru elevi, pentru părinți, pentru oricine.
De aceea, este important să evaluați în prealabil revistele în care intenționați să publicați. Este preferabil să publicați într-o revistă serioasă, care vă ajută să pregătiți un articol bun. Alături de autori, editorii își asumă responsabilitatea privind conținutul publicat - calitatea acestuia, actualitatea și racordarea la tematică, respectarea standardelor de publicare etc. Comitetele redacționale ale revistelor bune trimit înapoi textele care necesită revizuire și indică ariile de ameliorare.
Răsfoiți paginile revistei pentru a estima reputația publicației și, implicit, implicarea și competențele editorului. Articolele bune sunt cele care fac o revistă bună. Un editor serios nu își dorește ca revista sa să fie un loc de aruncat orice fel de materiale. De asemenea, Biblioteca Națională specifică în mod clar condițiile în care o revistă (școlară/ educațională/ pedagogică) poate fi considerată eligibilă pentru înseriere, existând riscul ca editorului să îi fie retras codul ISSN dacă include în publicație proiecte de lecție, proiecte de opțional, produse ale activității elevilor etc.
În loc să publicați un articol într-o revistă în risc de retrogradare (și să mai și plătiți pentru asta), o idee bună este să publicați în revista școlii dvs. Dacă nu este încă în registrele Bibliotecii Naționale, iată pașii pentru a obține codul ISSN: https:/
Articolele publicate vă pot aduce un plus de reputație sau, dimpotrivă, în cazul în care sunt neglijente, fără substanță sau chiar plagiate, pot crea despre dvs. o (falsă) impresie indezirabilă. Chiar dacă revista online dispare în câteva luni sau în câțiva ani, platformele care reflectă istoricul conținutului de pe Internet ar putea să vă stocheze creația și să apară în căutări o perioadă mult mai lungă.
Este în interesul dvs. să nu aveți niciun articol suspectat de plagiat. Oricât de precauți suntem, pot fi situații în care un fragment de paragraf preluat dintr-o sursă (altminteri indicată la bibliografie) rămâne în text fără să mai prelucrați ideea și/sau să îl marcați cu ghilimele. În aceste cazuri, verificarea antiplagiat a editorului vă salvează (dacă editorul face într-adevăr măcar o verificare minimală a textului). Unele reviste vehiculează un avertisment (inexact) de tipul: „Responsabilitatea asupra (originalității) textului este exclusiv a autorului materialului” - aceste reviste trebuie evitate; este evident că nu au nici capacitatea și nici competența de a evalua calitatea științifică, pedagogică a materialului dvs.; în multe cazuri, editorii respectivi girează fraude și, oricâte precauții de fațadă și-ar lua, activitatea lor frizează ilegalitatea. (Vedeți aici câteva exemple extreme: https:/
Nu mai puțin important, evitați trimiterea aceluiași text către mai multe redacții. Dacă apare, identic, în mai multe reviste, acuzația de autoplagiat, la fel de serioasă ca cea de plagiat, poate să conducă la retragerea tuturor privilegiilor/ drepturilor survenite din publicare (ex.: titluri, gradații). Mai grav, reputația dvs. este afectată.
Sunt foarte multe reviste educaționale care publică gratuit. Cele mai bune exemple sunt revistele de pe platforma iTeach: https:/
Verificați termenele pentru publicare. Sunt reviste care evaluează și publică materialele primite în 2-3 zile (de exemplu, „EDICT- Revista educației”), în timp ce majoritatea au termen de evaluare și de publicare de câteva săptămâni.
Căutați reviste ale căror articole sunt publice (open-access). Similar cu procedurile din învățământul universitar, în viitorul apropiat nu veți mai avea nevoie de adeverințe pentru articolele publicate, cel puțin în cazul în care acestea sunt cu acces deschis.
De asemenea, verificați dacă revista are indicații clare în privința drepturilor de proprietate intelectuală asupra textului publicat. În principiu, în lipsa unei convenții scrise și agreate de dvs., drepturile de autor asupra materialului rămân ale dvs. (Legea nr. 8/ 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe). Sunt totuși situații în care vi se cere să cedați drepturile de autor - asigurați-vă că înțelegeți consecințele și estimați dacă merită să le cedați respectivei instituții/ publicații.
Pe scurt, evitați să înscrieți materialele dvs.:
Sper ca acest mic ghid să vă fie de folos. Mult succes!
* * *
Mai multe informații privind publicarea în revistele din ecosistemul iTeach: https:/
Dezvoltarea profesională a unui cadru didactic este reflectată, într-o oarecare măsură, de activitatea publicistică în domeniul de specializare și în științele educației, în care experiența didactică personală și acumulările teoretice se îmbină. Este motivul pentru care, în diverse situații competiționale, se iau în considerare articolele publicate. Dar, dincolo de beneficiile imediate, aceste fragmente de reflecție alcătuiesc, în timp, reperele parcursului nostru - un portofoliu de care suntem atașați și care ne reprezintă.
Pe lângă simplificarea procedurii de propunere, validare și publicare, tehnologiile digitale permit astăzi prezentarea publică, pe termen lung, a textelor înscrise în diverse reviste, astfel încât acestea pot constitui surse de inspirație pentru alți profesori și cartea dvs. de vizită pentru elevi, pentru părinți, pentru oricine.
De aceea, este important să evaluați în prealabil revistele în care intenționați să publicați. Este preferabil să publicați într-o revistă serioasă, care vă ajută să pregătiți un articol bun. Alături de autori, editorii își asumă responsabilitatea privind conținutul publicat - calitatea acestuia, actualitatea și racordarea la tematică, respectarea standardelor de publicare etc. Comitetele redacționale ale revistelor bune trimit înapoi textele care necesită revizuire și indică ariile de ameliorare.
Răsfoiți paginile revistei pentru a estima reputația publicației și, implicit, implicarea și competențele editorului. Articolele bune sunt cele care fac o revistă bună. Un editor serios nu își dorește ca revista sa să fie un loc de aruncat orice fel de materiale. De asemenea, Biblioteca Națională specifică în mod clar condițiile în care o revistă (școlară/ educațională/ pedagogică) poate fi considerată eligibilă pentru înseriere, existând riscul ca editorului să îi fie retras codul ISSN dacă include în publicație proiecte de lecție, proiecte de opțional, produse ale activității elevilor etc.
În loc să publicați un articol într-o revistă în risc de retrogradare (și să mai și plătiți pentru asta), o idee bună este să publicați în revista școlii dvs. Dacă nu este încă în registrele Bibliotecii Naționale, iată pașii pentru a obține codul ISSN: https://iteach.ro/anunturi/108546/cum-obtinem-un-cod-issn-pentru-publicatii-periodice--revista-scolii-
Articolele publicate vă pot aduce un plus de reputație sau, dimpotrivă, în cazul în care sunt neglijente, fără substanță sau chiar plagiate, pot crea despre dvs. o (falsă) impresie indezirabilă. Chiar dacă revista online dispare în câteva luni sau în câțiva ani, platformele care reflectă istoricul conținutului de pe Internet ar putea să vă stocheze creația și să apară în căutări o perioadă mult mai lungă.
Este în interesul dvs. să nu aveți niciun articol suspectat de plagiat. Oricât de precauți suntem, pot fi situații în care un fragment de paragraf preluat dintr-o sursă (altminteri indicată la bibliografie) rămâne în text fără să mai prelucrați ideea și/sau să îl marcați cu ghilimele. În aceste cazuri, verificarea antiplagiat a editorului vă salvează (dacă editorul face într-adevăr măcar o verificare minimală a textului). Unele reviste vehiculează un avertisment (inexact) de tipul: „Responsabilitatea asupra (originalității) textului este exclusiv a autorului materialului” - aceste reviste trebuie evitate; este evident că nu au nici capacitatea și nici competența de a evalua calitatea științifică, pedagogică a materialului dvs.; în multe cazuri, editorii respectivi girează fraude și, oricâte precauții de fațadă și-ar lua, activitatea lor frizează ilegalitatea. (Vedeți aici câteva exemple extreme: https://iteach.ro/anunturi/189413/o-profesoara-din-darmanesti-este-cercetata-penal-dupa-ce-a-obtinut-gradatia-de-merit-in-baza-unor-documente-false)
Nu mai puțin important, evitați trimiterea aceluiași text către mai multe redacții. Dacă apare, identic, în mai multe reviste, acuzația de autoplagiat, la fel de serioasă ca cea de plagiat, poate să conducă la retragerea tuturor privilegiilor/ drepturilor survenite din publicare (ex.: titluri, gradații). Mai grav, reputația dvs. este afectată.
Sunt foarte multe reviste educaționale care publică gratuit. Cele mai bune exemple sunt revistele de pe platforma iTeach: https://iteach.ro/reviste sau reviste ale CCD-urilor. Sunt, de asemenea, destul de multe platforme de publicare care fac automat o „pagină a autorului”, astfel încât puteți revedea dintr-o privire toate articolele publicate în ultimii ani în revista respectivă. Nu în ultimul rând, există câteva platforme care permit preluarea articolelor din alte reviste, pentru constituirea unui profil profesional cvasi-complet.
Verificați termenele pentru publicare. Sunt reviste care evaluează și publică materialele primite în 2-3 zile (de exemplu, „EDICT- Revista educației”), în timp ce majoritatea au termen de evaluare și de publicare de câteva săptămâni.
Căutați reviste ale căror articole sunt publice (open-access). Similar cu procedurile din învățământul universitar, în viitorul apropiat nu veți mai avea nevoie de adeverințe pentru articolele publicate, cel puțin în cazul în care acestea sunt cu acces deschis.
De asemenea, verificați dacă revista are indicații clare în privința drepturilor de proprietate intelectuală asupra textului publicat. În principiu, în lipsa unei convenții scrise și agreate de dvs., drepturile de autor asupra materialului rămân ale dvs. (Legea nr. 8/ 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe). Sunt totuși situații în care vi se cere să cedați drepturile de autor - asigurați-vă că înțelegeți consecințele și estimați dacă merită să le cedați respectivei instituții/ publicații.
Pe scurt, evitați să înscrieți materialele dvs.:
Sper ca acest mic ghid să vă fie de folos. Mult succes!
* * *
Mai multe informații privind publicarea în revistele din ecosistemul iTeach: https://iteach.ro/anunturi/111637/publicarea-articolelor-in-revistele-disponibile-pe-platforma-iteach
]]>
- Scurt ghid pentru cadre didactice din învățământul preuniversitar -
Dezvoltarea profesională a unui cadru didactic este reflectată, într-o oarecare măsură, de activitatea publicistică în domeniul de specializare și în științele educației, în care experiența didactică personală și acumulările teoretice se îmbină. Este motivul pentru care, în diverse situații competiționale, se iau în considerare articolele publicate. Dar, dincolo de beneficiile imediate, aceste fragmente de reflecție alcătuiesc, în timp, reperele parcursului nostru - un portofoliu de care suntem atașați și care ne reprezintă.
Pe lângă simplificarea procedurii de propunere, validare și publicare, tehnologiile digitale permit astăzi prezentarea publică, pe termen lung, a textelor înscrise în diverse reviste, astfel încât acestea pot constitui surse de inspirație pentru alți profesori și cartea dvs. de vizită pentru elevi, pentru părinți, pentru oricine.
De aceea, este important să evaluați în prealabil revistele în care intenționați să publicați. Este preferabil să publicați într-o revistă serioasă, care vă ajută să pregătiți un articol bun. Alături de autori, editorii își asumă responsabilitatea privind conținutul publicat - calitatea acestuia, actualitatea și racordarea la tematică, respectarea standardelor de publicare etc. Comitetele redacționale ale revistelor bune trimit înapoi textele care necesită revizuire și indică ariile de ameliorare.
Răsfoiți paginile revistei pentru a estima reputația publicației și, implicit, implicarea și competențele editorului. Articolele bune sunt cele care fac o revistă bună. Un editor serios nu își dorește ca revista sa să fie un loc de aruncat orice fel de materiale. De asemenea, Biblioteca Națională specifică în mod clar condițiile în care o revistă (școlară/ educațională/ pedagogică) poate fi considerată eligibilă pentru înseriere, existând riscul ca editorului să îi fie retras codul ISSN dacă include în publicație proiecte de lecție, proiecte de opțional, produse ale activității elevilor etc.
În loc să publicați un articol într-o revistă în risc de retrogradare (și să mai și plătiți pentru asta), o idee bună este să publicați în revista școlii dvs. Dacă nu este încă în registrele Bibliotecii Naționale, iată pașii pentru a obține codul ISSN: https:/
Articolele publicate vă pot aduce un plus de reputație sau, dimpotrivă, în cazul în care sunt neglijente, fără substanță sau chiar plagiate, pot crea despre dvs. o (falsă) impresie indezirabilă. Chiar dacă revista online dispare în câteva luni sau în câțiva ani, platformele care reflectă istoricul conținutului de pe Internet ar putea să vă stocheze creația și să apară în căutări o perioadă mult mai lungă.
Este în interesul dvs. să nu aveți niciun articol suspectat de plagiat. Oricât de precauți suntem, pot fi situații în care un fragment de paragraf preluat dintr-o sursă (altminteri indicată la bibliografie) rămâne în text fără să mai prelucrați ideea și/sau să îl marcați cu ghilimele. În aceste cazuri, verificarea antiplagiat a editorului vă salvează (dacă editorul face într-adevăr măcar o verificare minimală a textului). Unele reviste vehiculează un avertisment (inexact) de tipul: „Responsabilitatea asupra (originalității) textului este exclusiv a autorului materialului” - aceste reviste trebuie evitate; este evident că nu au nici capacitatea și nici competența de a evalua calitatea științifică, pedagogică a materialului dvs.; în multe cazuri, editorii respectivi girează fraude și, oricâte precauții de fațadă și-ar lua, activitatea lor frizează ilegalitatea. (Vedeți aici câteva exemple extreme: https:/
Nu mai puțin important, evitați trimiterea aceluiași text către mai multe redacții. Dacă apare, identic, în mai multe reviste, acuzația de autoplagiat, la fel de serioasă ca cea de plagiat, poate să conducă la retragerea tuturor privilegiilor/ drepturilor survenite din publicare (ex.: titluri, gradații). Mai grav, reputația dvs. este afectată.
Sunt foarte multe reviste educaționale care publică gratuit. Cele mai bune exemple sunt revistele de pe platforma iTeach: https:/
Verificați termenele pentru publicare. Sunt reviste care evaluează și publică materialele primite în 2-3 zile (de exemplu, „EDICT- Revista educației”), în timp ce majoritatea au termen de evaluare și de publicare de câteva săptămâni.
Căutați reviste ale căror articole sunt publice (open-access). Similar cu procedurile din învățământul universitar, în viitorul apropiat nu veți mai avea nevoie de adeverințe pentru articolele publicate, cel puțin în cazul în care acestea sunt cu acces deschis.
De asemenea, verificați dacă revista are indicații clare în privința drepturilor de proprietate intelectuală asupra textului publicat. În principiu, în lipsa unei convenții scrise și agreate de dvs., drepturile de autor asupra materialului rămân ale dvs. (Legea nr. 8/ 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe). Sunt totuși situații în care vi se cere să cedați drepturile de autor - asigurați-vă că înțelegeți consecințele și estimați dacă merită să le cedați respectivei instituții/ publicații.
Pe scurt, evitați să înscrieți materialele dvs.:
Sper ca acest mic ghid să vă fie de folos. Mult succes!
* * *
Mai multe informații privind publicarea în revistele din ecosistemul iTeach: https:/