Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, bugetul său fiind de 146.163.000 lei, aproximativ 30 de milioane de euro. Ținta minimă de realizare a indicatorului privind participarea copiilor la programe de educație remedială în semestrul al II-lea al anului școlar 2020-2021 a fost cea de 168.000 de persoane formate. Deși finanțat din fonduri europene, implementat chiar în momentul în care guvernanții garantau cetățenilor transparență și reforme în perspectiva depunerii Planului Național de Redresare și Reziliență, programul național de educație remedială a fost organizat în mare taină: bugetul, echipa de implementare, activitățile, calendarul, rezultatele au întârziat să apară. Mai mult decât atât, chiar din partea oficialilor Ministerului Educației au apărut contradicții și semne de întrebare cu privire la organizarea conformă a proiectului. Pentru a clarifica modul în care s-a organizat acest program finanțat din fonduri publice, am sesizat Curtea Europeană de Conturi pentru realizarea unui audit în acest sens.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care a fost implementat Programul național de educație remedială în anul 2021, am considerat oportună utilizarea atât a datelor cantitative, cât și a celor calitative. Astfel, primul instrument folosit a fost cererea redactată în baza Legii 544/2001 în vederea transmiterii unor informații de interes public. Au fost transmise peste 113 cereri către inspectoratele școlare județene, parteneri asociați în implementarea proiectului și responsabili de transmiterea documentelor tehnice de la unitățile de învățământ preuniversitar la Unitatea de management al proiectelor cu finanțare externă (UMPFE) din cadrul Ministerului Educației. În unele cazuri, datorită precarității informațiilor primite și a îngreunării procesului de transmitere a informațiilor de interes public, am trimis chiar și 3 cereri către o singură instituție. De asemenea, am transmis două cereri formulate în baza Legii 544/2001 și către Ministerul Educației, respectiv Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care conțin întrebări cu privire la parametrii în care s-a desfășurat programul național de educație remedială.
Principalele concluzii ale raportului lansat astăzi:
1) Peste 159 de mii de elevi din toată țara au participat la orele remediale. Totuși, participarea acestora s-a realizat în salturi, școlile care au implementat proiectul neavând, de facto, vreun control asupra grupului țintă transmis inițial către Ministerul Educației. Câteva exemple care ilustrează fenomenul: Datorită dinamicii proiectului, numărul de elevi înscrişi în program a fost fluctuant de la o lună la alta, unele şcoli/grupe de elevi au intrat în program din luna martie 2021, altele au intrat în aprilie, mai, iunie sau iulie, a transmis ISJ Vrancea. La nivelul judeţului Vâlcea au participat pană în prezent un număr de 2239 elevi în luna martie 2021, 2469 elevi în luna aprilie 2021, 2379 elevi în luna mai 2021, 1979 elevi în luna iunie 2021, 264 elevi în luna iulie 2021 și 222 elevi în luna august 2021. În aceeași situație se află Județe precum Gorj și Neamț; au transmis tabele, care ilustrează faptul că există diferențe în ceea ce privește grupul țintă, unele semnificative. De pildă, în județul Gorj, în luna martie au participat 4090 de elevi, iar în luna iulie 1034. În județul Constanța, în luna martie au participat 3661 elevi, iar în luna iunie (lună de școală), doar 3143.
2) În cazul în care elevul absenta din proiect, costul standard (200 RON/copil/lună, reprezentând echivalentul a 0,4 ISR la momentul deschiderii apelului de proiecte) urma să fie retras. Ordinul nu prevede, însă, o componentă de evaluare a impactului, din perspectiva progresului școlar. Astfel, Ministerul Educației nu a publicat nici până astăzi rezultatele programului, nu a efectuat plata pentru toatele cadrele didactice care au predat orele remediale (cadrele didactice de la clasă, neexistând o altă procedură de selecție pentru alte cadre didactice).
3) Dintre cei 42 de coordonatori județeni, 24 sunt inspectori școlari în funcții de conducere, numiți prin OME, angajați politic. În bugetul proiectului există suma de 987.840 RON, care reprezintă salariile celor 42 de coordonatori județeni (23.520 RON/coordonator județean). Pe lângă cei 42 de coordonatori județeni, în proiect mai sunt implicați și 10 coordonatori naționali/regionali, suma destinată plății acestora fiind 756.000 RON, dar și 108 experți județeni, salariile acestora însumând 3.628.800 RON. S-au mai alocat și 1.000.000 RON pentru ,,cheltuieli cu deplasarea personalului propriu”;
4) La concursul de ocupare a acestor funcții, în toate județele (mai puțin Timiș) a fost susținută doar probă de dosare, fără interviu. Practica întâlnită în majoritatea comunităților a fost cea de 1 candidat – 1 loc;
5) Din nefericire, chiar și în urma participării la aceste ore remediale, au existat elevi care au rămas în situație de corigență/repetenție, neputând promova anul școlar. Un astfel de caz poate fi întâlnit în județul Giurgiu, unde procentul elevilor aflați în situație de repetenție/corigență după participarea la program depășește 10% din totalul elevilor participanți. Cel puțin 3.608 elevi care au participat la programul național de educație remedială au încheiat anul școlar precedent în situație de corigență/repetenție.
6) Pentru luna iunie, în 10 din 33 județe analizate, rata abandonului (prezența luna iunie vs. numărul elevi cuprinși în grupul țintă) depășește 20%. În județele Vaslui și Olt, sub 50% dintre elevii înscriși în program au participat la orele de educație remedială în ultima lună de școală. Rate mici de prezență pentru luna iunie se înregistrează și în Botoșani (63,82%), Ilfov (67,33%), Satu Mare (56,28%), Suceava (68,15%).
Printre propunerile de îmbunătățire a programului național de educație remedială formulate de către organizația noastră se regăsesc următoarele:
1) Asigurarea resurselor financiare pentru continuarea programului național de educație remedială în următorii ani școlari (măcar doi ani școlari), pentru a ameliora pierderile cauzate de pandemie, bugetarea multianuală și combinarea resurselor financiare existente cu cele disponibile în Planul Național de Redresare și Reziliență;
2) O mai bună articulare a reglementărilor în cadrul cărora se proiectează programele de educație remedială (de exemplu, ar trebui precizate standardele și clauzele de care depinde acordarea sprijinului financiar);
3) Profesionalizarea echipelor de experți care monitorizează implementarea programului de educație remedială și a coordonatorilor județeni, dezvoltarea unui set de standarde privind ocuparea acestor funcții;
4) Asigurarea unei mese calde pe zi pentru fiecare elev și fiecare profesor implicat în activitățile programului național de educație remedială. În localitățile unde nu există infrastructură conformă, se pot acorda subvenții pentru antreprenorii locali, stimulându-se, astfel, economia locală;
5) Implicarea DGASPC-urilor în proiectarea de soluții pentru elevii care absentează frecvent în cadrul activităților de educație remedială (ex. vizite la domiciliu, asigurarea serviciilor de bază precum hrană și asistență medicală);
6) Obligativitatea continuării cursurilor de educație remedială în vacanța de vară pentru elevii cu pierderi semnificative în procesul de învățare. Pentru a rezolva problema lipsei resursei umane (cadrele didactice fiind în vacanță), pot fi angajați profesori în regimul plata cu ora, precum și asistenți (teachers’ assistant);
7) Crearea unui mecanism de testare standardizată în vederea măsurării pierderilor survenite în urma perioadei de pandemie la fiecare disciplină și aplicarea acestuia în toate școlile din România. Acest mecanism poate fi dezvoltat prin scalarea unor inițiative deja existente (de exemplu, platforma de testare educațională Brio) și aplicat înainte de finalizarea primului semestru al acestui an școlar, prin mijloace digitale. Astfel, rezultatele vor putea fi interpretate în perioada de tranziție între semestre pentru ca metode personalizate de învățare remedială să fie aplicate la clasă începând cu cel de-al doilea semestru al anului școlar curent;
8) Aplicarea periodică a testelor standardizate pe parcursul implementării programului național de educație remedială, colectarea acestora de către inspectoratele școlare județene, pentru a face posibilă măsurarea progresului elevilor;
9) Dezvoltarea unui pachet de beneficii/stimulente, alături de autoritățile locale și mediul de afaceri, în vederea premierii elevilor și profesorilor cu cele mai bune rezultate în cadrul programului de educație remedială;
10) Introducerea, în cadrul programului național de educație remedială, a unei componente destinate studiului individual, astfel încât elevii vor beneficia de un plan de învățare remedială personalizat, iar părinții vor beneficia de un set de linii directoare în continuare procesului de învățare remedială acasă;
11) Garantarea transparenței în implementarea acestui program, disponibilizarea seturilor de date către universități și cercetători în științele educației (rezultate, activități, profilul beneficiarilor).
Întregul raport poate fi vizualizat în Biblioteca de politici publice a SAR.
https://publicatii.romaniacurata.ro/publicatii/raport-alternativ-privind-programul-national-de-educatie-remediala-2021/
Societatea Academică din România, sprijinită de partenerii din cadrul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung din România, a lansat primul Raport Alternativ privind Programul Național de Educație Remedială.
În luna februarie a anului 2021, la un an de când școlile au fost închise pentru prima dată din cauza pandemiei, Ministerul Educației anunța ceea ce se dorea a fi o soluție pentru copiii care nu au avut acces la educație online. Întrucât aproximativ 1 din 3 elevi nu a putut accesa, pe perioada pandemiei, resursele educaționale disponibile în mediul digital, programul național de educație remedială ,,Școală după școală” a fost creditat drept un proiect care să asigure tuturor elevilor dezavantajați accesul la educație remedială de calitate.
Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, bugetul său fiind de 146.163.000 lei, aproximativ 30 de milioane de euro. Ținta minimă de realizare a indicatorului privind participarea copiilor la programe de educație remedială în semestrul al II-lea al anului școlar 2020-2021 a fost cea de 168.000 de persoane formate. Deși finanțat din fonduri europene, implementat chiar în momentul în care guvernanții garantau cetățenilor transparență și reforme în perspectiva depunerii Planului Național de Redresare și Reziliență, programul național de educație remedială a fost organizat în mare taină: bugetul, echipa de implementare, activitățile, calendarul, rezultatele au întârziat să apară. Mai mult decât atât, chiar din partea oficialilor Ministerului Educației au apărut contradicții și semne de întrebare cu privire la organizarea conformă a proiectului. Pentru a clarifica modul în care s-a organizat acest program finanțat din fonduri publice, am sesizat Curtea Europeană de Conturi pentru realizarea unui audit în acest sens.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care a fost implementat Programul național de educație remedială în anul 2021, am considerat oportună utilizarea atât a datelor cantitative, cât și a celor calitative. Astfel, primul instrument folosit a fost cererea redactată în baza Legii 544/2001 în vederea transmiterii unor informații de interes public. Au fost transmise peste 113 cereri către inspectoratele școlare județene, parteneri asociați în implementarea proiectului și responsabili de transmiterea documentelor tehnice de la unitățile de învățământ preuniversitar la Unitatea de management al proiectelor cu finanțare externă (UMPFE) din cadrul Ministerului Educației. În unele cazuri, datorită precarității informațiilor primite și a îngreunării procesului de transmitere a informațiilor de interes public, am trimis chiar și 3 cereri către o singură instituție. De asemenea, am transmis două cereri formulate în baza Legii 544/2001 și către Ministerul Educației, respectiv Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care conțin întrebări cu privire la parametrii în care s-a desfășurat programul național de educație remedială.
Principalele concluzii ale raportului lansat astăzi:
1) Peste 159 de mii de elevi din toată țara au participat la orele remediale. Totuși, participarea acestora s-a realizat în salturi, școlile care au implementat proiectul neavând, de facto, vreun control asupra grupului țintă transmis inițial către Ministerul Educației. Câteva exemple care ilustrează fenomenul: Datorită dinamicii proiectului, numărul de elevi înscrişi în program a fost fluctuant de la o lună la alta, unele şcoli/grupe de elevi au intrat în program din luna martie 2021, altele au intrat în aprilie, mai, iunie sau iulie, a transmis ISJ Vrancea. La nivelul judeţului Vâlcea au participat pană în prezent un număr de 2239 elevi în luna martie 2021, 2469 elevi în luna aprilie 2021, 2379 elevi în luna mai 2021, 1979 elevi în luna iunie 2021, 264 elevi în luna iulie 2021 și 222 elevi în luna august 2021. În aceeași situație se află Județe precum Gorj și Neamț; au transmis tabele, care ilustrează faptul că există diferențe în ceea ce privește grupul țintă, unele semnificative. De pildă, în județul Gorj, în luna martie au participat 4090 de elevi, iar în luna iulie 1034. În județul Constanța, în luna martie au participat 3661 elevi, iar în luna iunie (lună de școală), doar 3143.
2) În cazul în care elevul absenta din proiect, costul standard (200 RON/copil/lună, reprezentând echivalentul a 0,4 ISR la momentul deschiderii apelului de proiecte) urma să fie retras. Ordinul nu prevede, însă, o componentă de evaluare a impactului, din perspectiva progresului școlar. Astfel, Ministerul Educației nu a publicat nici până astăzi rezultatele programului, nu a efectuat plata pentru toatele cadrele didactice care au predat orele remediale (cadrele didactice de la clasă, neexistând o altă procedură de selecție pentru alte cadre didactice).
3) Dintre cei 42 de coordonatori județeni, 24 sunt inspectori școlari în funcții de conducere, numiți prin OME, angajați politic. În bugetul proiectului există suma de 987.840 RON, care reprezintă salariile celor 42 de coordonatori județeni (23.520 RON/coordonator județean). Pe lângă cei 42 de coordonatori județeni, în proiect mai sunt implicați și 10 coordonatori naționali/regionali, suma destinată plății acestora fiind 756.000 RON, dar și 108 experți județeni, salariile acestora însumând 3.628.800 RON. S-au mai alocat și 1.000.000 RON pentru ,,cheltuieli cu deplasarea personalului propriu”;
4) La concursul de ocupare a acestor funcții, în toate județele (mai puțin Timiș) a fost susținută doar probă de dosare, fără interviu. Practica întâlnită în majoritatea comunităților a fost cea de 1 candidat – 1 loc;
5) Din nefericire, chiar și în urma participării la aceste ore remediale, au existat elevi care au rămas în situație de corigență/repetenție, neputând promova anul școlar. Un astfel de caz poate fi întâlnit în județul Giurgiu, unde procentul elevilor aflați în situație de repetenție/corigență după participarea la program depășește 10% din totalul elevilor participanți. Cel puțin 3.608 elevi care au participat la programul național de educație remedială au încheiat anul școlar precedent în situație de corigență/repetenție.
6) Pentru luna iunie, în 10 din 33 județe analizate, rata abandonului (prezența luna iunie vs. numărul elevi cuprinși în grupul țintă) depășește 20%. În județele Vaslui și Olt, sub 50% dintre elevii înscriși în program au participat la orele de educație remedială în ultima lună de școală. Rate mici de prezență pentru luna iunie se înregistrează și în Botoșani (63,82%), Ilfov (67,33%), Satu Mare (56,28%), Suceava (68,15%).
Printre propunerile de îmbunătățire a programului național de educație remedială formulate de către organizația noastră se regăsesc următoarele:
1) Asigurarea resurselor financiare pentru continuarea programului național de educație remedială în următorii ani școlari (măcar doi ani școlari), pentru a ameliora pierderile cauzate de pandemie, bugetarea multianuală și combinarea resurselor financiare existente cu cele disponibile în Planul Național de Redresare și Reziliență;
2) O mai bună articulare a reglementărilor în cadrul cărora se proiectează programele de educație remedială (de exemplu, ar trebui precizate standardele și clauzele de care depinde acordarea sprijinului financiar);
3) Profesionalizarea echipelor de experți care monitorizează implementarea programului de educație remedială și a coordonatorilor județeni, dezvoltarea unui set de standarde privind ocuparea acestor funcții;
4) Asigurarea unei mese calde pe zi pentru fiecare elev și fiecare profesor implicat în activitățile programului național de educație remedială. În localitățile unde nu există infrastructură conformă, se pot acorda subvenții pentru antreprenorii locali, stimulându-se, astfel, economia locală;
5) Implicarea DGASPC-urilor în proiectarea de soluții pentru elevii care absentează frecvent în cadrul activităților de educație remedială (ex. vizite la domiciliu, asigurarea serviciilor de bază precum hrană și asistență medicală);
6) Obligativitatea continuării cursurilor de educație remedială în vacanța de vară pentru elevii cu pierderi semnificative în procesul de învățare. Pentru a rezolva problema lipsei resursei umane (cadrele didactice fiind în vacanță), pot fi angajați profesori în regimul plata cu ora, precum și asistenți (teachers’ assistant);
7) Crearea unui mecanism de testare standardizată în vederea măsurării pierderilor survenite în urma perioadei de pandemie la fiecare disciplină și aplicarea acestuia în toate școlile din România. Acest mecanism poate fi dezvoltat prin scalarea unor inițiative deja existente (de exemplu, platforma de testare educațională Brio) și aplicat înainte de finalizarea primului semestru al acestui an școlar, prin mijloace digitale. Astfel, rezultatele vor putea fi interpretate în perioada de tranziție între semestre pentru ca metode personalizate de învățare remedială să fie aplicate la clasă începând cu cel de-al doilea semestru al anului școlar curent;
8) Aplicarea periodică a testelor standardizate pe parcursul implementării programului național de educație remedială, colectarea acestora de către inspectoratele școlare județene, pentru a face posibilă măsurarea progresului elevilor;
9) Dezvoltarea unui pachet de beneficii/stimulente, alături de autoritățile locale și mediul de afaceri, în vederea premierii elevilor și profesorilor cu cele mai bune rezultate în cadrul programului de educație remedială;
10) Introducerea, în cadrul programului național de educație remedială, a unei componente destinate studiului individual, astfel încât elevii vor beneficia de un plan de învățare remedială personalizat, iar părinții vor beneficia de un set de linii directoare în continuare procesului de învățare remedială acasă;
11) Garantarea transparenței în implementarea acestui program, disponibilizarea seturilor de date către universități și cercetători în științele educației (rezultate, activități, profilul beneficiarilor).
Întregul raport poate fi vizualizat în Biblioteca de politici publice a SAR.
https:/
Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, bugetul său fiind de 146.163.000 lei, aproximativ 30 de milioane de euro. Ținta minimă de realizare a indicatorului privind participarea copiilor la programe de educație remedială în semestrul al II-lea al anului școlar 2020-2021 a fost cea de 168.000 de persoane formate. Deși finanțat din fonduri europene, implementat chiar în momentul în care guvernanții garantau cetățenilor transparență și reforme în perspectiva depunerii Planului Național de Redresare și Reziliență, programul național de educație remedială a fost organizat în mare taină: bugetul, echipa de implementare, activitățile, calendarul, rezultatele au întârziat să apară. Mai mult decât atât, chiar din partea oficialilor Ministerului Educației au apărut contradicții și semne de întrebare cu privire la organizarea conformă a proiectului. Pentru a clarifica modul în care s-a organizat acest program finanțat din fonduri publice, am sesizat Curtea Europeană de Conturi pentru realizarea unui audit în acest sens.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care a fost implementat Programul național de educație remedială în anul 2021, am considerat oportună utilizarea atât a datelor cantitative, cât și a celor calitative. Astfel, primul instrument folosit a fost cererea redactată în baza Legii 544/2001 în vederea transmiterii unor informații de interes public. Au fost transmise peste 113 cereri către inspectoratele școlare județene, parteneri asociați în implementarea proiectului și responsabili de transmiterea documentelor tehnice de la unitățile de învățământ preuniversitar la Unitatea de management al proiectelor cu finanțare externă (UMPFE) din cadrul Ministerului Educației. În unele cazuri, datorită precarității informațiilor primite și a îngreunării procesului de transmitere a informațiilor de interes public, am trimis chiar și 3 cereri către o singură instituție. De asemenea, am transmis două cereri formulate în baza Legii 544/2001 și către Ministerul Educației, respectiv Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care conțin întrebări cu privire la parametrii în care s-a desfășurat programul național de educație remedială.
Principalele concluzii ale raportului lansat astăzi:
1) Peste 159 de mii de elevi din toată țara au participat la orele remediale. Totuși, participarea acestora s-a realizat în salturi, școlile care au implementat proiectul neavând, de facto, vreun control asupra grupului țintă transmis inițial către Ministerul Educației. Câteva exemple care ilustrează fenomenul: Datorită dinamicii proiectului, numărul de elevi înscrişi în program a fost fluctuant de la o lună la alta, unele şcoli/grupe de elevi au intrat în program din luna martie 2021, altele au intrat în aprilie, mai, iunie sau iulie, a transmis ISJ Vrancea. La nivelul judeţului Vâlcea au participat pană în prezent un număr de 2239 elevi în luna martie 2021, 2469 elevi în luna aprilie 2021, 2379 elevi în luna mai 2021, 1979 elevi în luna iunie 2021, 264 elevi în luna iulie 2021 și 222 elevi în luna august 2021. În aceeași situație se află Județe precum Gorj și Neamț; au transmis tabele, care ilustrează faptul că există diferențe în ceea ce privește grupul țintă, unele semnificative. De pildă, în județul Gorj, în luna martie au participat 4090 de elevi, iar în luna iulie 1034. În județul Constanța, în luna martie au participat 3661 elevi, iar în luna iunie (lună de școală), doar 3143.
2) În cazul în care elevul absenta din proiect, costul standard (200 RON/copil/lună, reprezentând echivalentul a 0,4 ISR la momentul deschiderii apelului de proiecte) urma să fie retras. Ordinul nu prevede, însă, o componentă de evaluare a impactului, din perspectiva progresului școlar. Astfel, Ministerul Educației nu a publicat nici până astăzi rezultatele programului, nu a efectuat plata pentru toatele cadrele didactice care au predat orele remediale (cadrele didactice de la clasă, neexistând o altă procedură de selecție pentru alte cadre didactice).
3) Dintre cei 42 de coordonatori județeni, 24 sunt inspectori școlari în funcții de conducere, numiți prin OME, angajați politic. În bugetul proiectului există suma de 987.840 RON, care reprezintă salariile celor 42 de coordonatori județeni (23.520 RON/coordonator județean). Pe lângă cei 42 de coordonatori județeni, în proiect mai sunt implicați și 10 coordonatori naționali/regionali, suma destinată plății acestora fiind 756.000 RON, dar și 108 experți județeni, salariile acestora însumând 3.628.800 RON. S-au mai alocat și 1.000.000 RON pentru ,,cheltuieli cu deplasarea personalului propriu”;
4) La concursul de ocupare a acestor funcții, în toate județele (mai puțin Timiș) a fost susținută doar probă de dosare, fără interviu. Practica întâlnită în majoritatea comunităților a fost cea de 1 candidat – 1 loc;
5) Din nefericire, chiar și în urma participării la aceste ore remediale, au existat elevi care au rămas în situație de corigență/repetenție, neputând promova anul școlar. Un astfel de caz poate fi întâlnit în județul Giurgiu, unde procentul elevilor aflați în situație de repetenție/corigență după participarea la program depășește 10% din totalul elevilor participanți. Cel puțin 3.608 elevi care au participat la programul național de educație remedială au încheiat anul școlar precedent în situație de corigență/repetenție.
6) Pentru luna iunie, în 10 din 33 județe analizate, rata abandonului (prezența luna iunie vs. numărul elevi cuprinși în grupul țintă) depășește 20%. În județele Vaslui și Olt, sub 50% dintre elevii înscriși în program au participat la orele de educație remedială în ultima lună de școală. Rate mici de prezență pentru luna iunie se înregistrează și în Botoșani (63,82%), Ilfov (67,33%), Satu Mare (56,28%), Suceava (68,15%).
Printre propunerile de îmbunătățire a programului național de educație remedială formulate de către organizația noastră se regăsesc următoarele:
1) Asigurarea resurselor financiare pentru continuarea programului național de educație remedială în următorii ani școlari (măcar doi ani școlari), pentru a ameliora pierderile cauzate de pandemie, bugetarea multianuală și combinarea resurselor financiare existente cu cele disponibile în Planul Național de Redresare și Reziliență;
2) O mai bună articulare a reglementărilor în cadrul cărora se proiectează programele de educație remedială (de exemplu, ar trebui precizate standardele și clauzele de care depinde acordarea sprijinului financiar);
3) Profesionalizarea echipelor de experți care monitorizează implementarea programului de educație remedială și a coordonatorilor județeni, dezvoltarea unui set de standarde privind ocuparea acestor funcții;
4) Asigurarea unei mese calde pe zi pentru fiecare elev și fiecare profesor implicat în activitățile programului național de educație remedială. În localitățile unde nu există infrastructură conformă, se pot acorda subvenții pentru antreprenorii locali, stimulându-se, astfel, economia locală;
5) Implicarea DGASPC-urilor în proiectarea de soluții pentru elevii care absentează frecvent în cadrul activităților de educație remedială (ex. vizite la domiciliu, asigurarea serviciilor de bază precum hrană și asistență medicală);
6) Obligativitatea continuării cursurilor de educație remedială în vacanța de vară pentru elevii cu pierderi semnificative în procesul de învățare. Pentru a rezolva problema lipsei resursei umane (cadrele didactice fiind în vacanță), pot fi angajați profesori în regimul plata cu ora, precum și asistenți (teachers’ assistant);
7) Crearea unui mecanism de testare standardizată în vederea măsurării pierderilor survenite în urma perioadei de pandemie la fiecare disciplină și aplicarea acestuia în toate școlile din România. Acest mecanism poate fi dezvoltat prin scalarea unor inițiative deja existente (de exemplu, platforma de testare educațională Brio) și aplicat înainte de finalizarea primului semestru al acestui an școlar, prin mijloace digitale. Astfel, rezultatele vor putea fi interpretate în perioada de tranziție între semestre pentru ca metode personalizate de învățare remedială să fie aplicate la clasă începând cu cel de-al doilea semestru al anului școlar curent;
8) Aplicarea periodică a testelor standardizate pe parcursul implementării programului național de educație remedială, colectarea acestora de către inspectoratele școlare județene, pentru a face posibilă măsurarea progresului elevilor;
9) Dezvoltarea unui pachet de beneficii/stimulente, alături de autoritățile locale și mediul de afaceri, în vederea premierii elevilor și profesorilor cu cele mai bune rezultate în cadrul programului de educație remedială;
10) Introducerea, în cadrul programului național de educație remedială, a unei componente destinate studiului individual, astfel încât elevii vor beneficia de un plan de învățare remedială personalizat, iar părinții vor beneficia de un set de linii directoare în continuare procesului de învățare remedială acasă;
11) Garantarea transparenței în implementarea acestui program, disponibilizarea seturilor de date către universități și cercetători în științele educației (rezultate, activități, profilul beneficiarilor).
Întregul raport poate fi vizualizat în Biblioteca de politici publice a SAR.
https://publicatii.romaniacurata.ro/publicatii/raport-alternativ-privind-programul-national-de-educatie-remediala-2021/
Societatea Academică din România, sprijinită de partenerii din cadrul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung din România, a lansat primul Raport Alternativ privind Programul Național de Educație Remedială.
În luna februarie a anului 2021, la un an de când școlile au fost închise pentru prima dată din cauza pandemiei, Ministerul Educației anunța ceea ce se dorea a fi o soluție pentru copiii care nu au avut acces la educație online. Întrucât aproximativ 1 din 3 elevi nu a putut accesa, pe perioada pandemiei, resursele educaționale disponibile în mediul digital, programul național de educație remedială ,,Școală după școală” a fost creditat drept un proiect care să asigure tuturor elevilor dezavantajați accesul la educație remedială de calitate.
Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, bugetul său fiind de 146.163.000 lei, aproximativ 30 de milioane de euro. Ținta minimă de realizare a indicatorului privind participarea copiilor la programe de educație remedială în semestrul al II-lea al anului școlar 2020-2021 a fost cea de 168.000 de persoane formate. Deși finanțat din fonduri europene, implementat chiar în momentul în care guvernanții garantau cetățenilor transparență și reforme în perspectiva depunerii Planului Național de Redresare și Reziliență, programul național de educație remedială a fost organizat în mare taină: bugetul, echipa de implementare, activitățile, calendarul, rezultatele au întârziat să apară. Mai mult decât atât, chiar din partea oficialilor Ministerului Educației au apărut contradicții și semne de întrebare cu privire la organizarea conformă a proiectului. Pentru a clarifica modul în care s-a organizat acest program finanțat din fonduri publice, am sesizat Curtea Europeană de Conturi pentru realizarea unui audit în acest sens.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care a fost implementat Programul național de educație remedială în anul 2021, am considerat oportună utilizarea atât a datelor cantitative, cât și a celor calitative. Astfel, primul instrument folosit a fost cererea redactată în baza Legii 544/2001 în vederea transmiterii unor informații de interes public. Au fost transmise peste 113 cereri către inspectoratele școlare județene, parteneri asociați în implementarea proiectului și responsabili de transmiterea documentelor tehnice de la unitățile de învățământ preuniversitar la Unitatea de management al proiectelor cu finanțare externă (UMPFE) din cadrul Ministerului Educației. În unele cazuri, datorită precarității informațiilor primite și a îngreunării procesului de transmitere a informațiilor de interes public, am trimis chiar și 3 cereri către o singură instituție. De asemenea, am transmis două cereri formulate în baza Legii 544/2001 și către Ministerul Educației, respectiv Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care conțin întrebări cu privire la parametrii în care s-a desfășurat programul național de educație remedială.
Principalele concluzii ale raportului lansat astăzi:
1) Peste 159 de mii de elevi din toată țara au participat la orele remediale. Totuși, participarea acestora s-a realizat în salturi, școlile care au implementat proiectul neavând, de facto, vreun control asupra grupului țintă transmis inițial către Ministerul Educației. Câteva exemple care ilustrează fenomenul: Datorită dinamicii proiectului, numărul de elevi înscrişi în program a fost fluctuant de la o lună la alta, unele şcoli/grupe de elevi au intrat în program din luna martie 2021, altele au intrat în aprilie, mai, iunie sau iulie, a transmis ISJ Vrancea. La nivelul judeţului Vâlcea au participat pană în prezent un număr de 2239 elevi în luna martie 2021, 2469 elevi în luna aprilie 2021, 2379 elevi în luna mai 2021, 1979 elevi în luna iunie 2021, 264 elevi în luna iulie 2021 și 222 elevi în luna august 2021. În aceeași situație se află Județe precum Gorj și Neamț; au transmis tabele, care ilustrează faptul că există diferențe în ceea ce privește grupul țintă, unele semnificative. De pildă, în județul Gorj, în luna martie au participat 4090 de elevi, iar în luna iulie 1034. În județul Constanța, în luna martie au participat 3661 elevi, iar în luna iunie (lună de școală), doar 3143.
2) În cazul în care elevul absenta din proiect, costul standard (200 RON/copil/lună, reprezentând echivalentul a 0,4 ISR la momentul deschiderii apelului de proiecte) urma să fie retras. Ordinul nu prevede, însă, o componentă de evaluare a impactului, din perspectiva progresului școlar. Astfel, Ministerul Educației nu a publicat nici până astăzi rezultatele programului, nu a efectuat plata pentru toatele cadrele didactice care au predat orele remediale (cadrele didactice de la clasă, neexistând o altă procedură de selecție pentru alte cadre didactice).
3) Dintre cei 42 de coordonatori județeni, 24 sunt inspectori școlari în funcții de conducere, numiți prin OME, angajați politic. În bugetul proiectului există suma de 987.840 RON, care reprezintă salariile celor 42 de coordonatori județeni (23.520 RON/coordonator județean). Pe lângă cei 42 de coordonatori județeni, în proiect mai sunt implicați și 10 coordonatori naționali/regionali, suma destinată plății acestora fiind 756.000 RON, dar și 108 experți județeni, salariile acestora însumând 3.628.800 RON. S-au mai alocat și 1.000.000 RON pentru ,,cheltuieli cu deplasarea personalului propriu”;
4) La concursul de ocupare a acestor funcții, în toate județele (mai puțin Timiș) a fost susținută doar probă de dosare, fără interviu. Practica întâlnită în majoritatea comunităților a fost cea de 1 candidat – 1 loc;
5) Din nefericire, chiar și în urma participării la aceste ore remediale, au existat elevi care au rămas în situație de corigență/repetenție, neputând promova anul școlar. Un astfel de caz poate fi întâlnit în județul Giurgiu, unde procentul elevilor aflați în situație de repetenție/corigență după participarea la program depășește 10% din totalul elevilor participanți. Cel puțin 3.608 elevi care au participat la programul național de educație remedială au încheiat anul școlar precedent în situație de corigență/repetenție.
6) Pentru luna iunie, în 10 din 33 județe analizate, rata abandonului (prezența luna iunie vs. numărul elevi cuprinși în grupul țintă) depășește 20%. În județele Vaslui și Olt, sub 50% dintre elevii înscriși în program au participat la orele de educație remedială în ultima lună de școală. Rate mici de prezență pentru luna iunie se înregistrează și în Botoșani (63,82%), Ilfov (67,33%), Satu Mare (56,28%), Suceava (68,15%).
Printre propunerile de îmbunătățire a programului național de educație remedială formulate de către organizația noastră se regăsesc următoarele:
1) Asigurarea resurselor financiare pentru continuarea programului național de educație remedială în următorii ani școlari (măcar doi ani școlari), pentru a ameliora pierderile cauzate de pandemie, bugetarea multianuală și combinarea resurselor financiare existente cu cele disponibile în Planul Național de Redresare și Reziliență;
2) O mai bună articulare a reglementărilor în cadrul cărora se proiectează programele de educație remedială (de exemplu, ar trebui precizate standardele și clauzele de care depinde acordarea sprijinului financiar);
3) Profesionalizarea echipelor de experți care monitorizează implementarea programului de educație remedială și a coordonatorilor județeni, dezvoltarea unui set de standarde privind ocuparea acestor funcții;
4) Asigurarea unei mese calde pe zi pentru fiecare elev și fiecare profesor implicat în activitățile programului național de educație remedială. În localitățile unde nu există infrastructură conformă, se pot acorda subvenții pentru antreprenorii locali, stimulându-se, astfel, economia locală;
5) Implicarea DGASPC-urilor în proiectarea de soluții pentru elevii care absentează frecvent în cadrul activităților de educație remedială (ex. vizite la domiciliu, asigurarea serviciilor de bază precum hrană și asistență medicală);
6) Obligativitatea continuării cursurilor de educație remedială în vacanța de vară pentru elevii cu pierderi semnificative în procesul de învățare. Pentru a rezolva problema lipsei resursei umane (cadrele didactice fiind în vacanță), pot fi angajați profesori în regimul plata cu ora, precum și asistenți (teachers’ assistant);
7) Crearea unui mecanism de testare standardizată în vederea măsurării pierderilor survenite în urma perioadei de pandemie la fiecare disciplină și aplicarea acestuia în toate școlile din România. Acest mecanism poate fi dezvoltat prin scalarea unor inițiative deja existente (de exemplu, platforma de testare educațională Brio) și aplicat înainte de finalizarea primului semestru al acestui an școlar, prin mijloace digitale. Astfel, rezultatele vor putea fi interpretate în perioada de tranziție între semestre pentru ca metode personalizate de învățare remedială să fie aplicate la clasă începând cu cel de-al doilea semestru al anului școlar curent;
8) Aplicarea periodică a testelor standardizate pe parcursul implementării programului național de educație remedială, colectarea acestora de către inspectoratele școlare județene, pentru a face posibilă măsurarea progresului elevilor;
9) Dezvoltarea unui pachet de beneficii/stimulente, alături de autoritățile locale și mediul de afaceri, în vederea premierii elevilor și profesorilor cu cele mai bune rezultate în cadrul programului de educație remedială;
10) Introducerea, în cadrul programului național de educație remedială, a unei componente destinate studiului individual, astfel încât elevii vor beneficia de un plan de învățare remedială personalizat, iar părinții vor beneficia de un set de linii directoare în continuare procesului de învățare remedială acasă;
11) Garantarea transparenței în implementarea acestui program, disponibilizarea seturilor de date către universități și cercetători în științele educației (rezultate, activități, profilul beneficiarilor).
Întregul raport poate fi vizualizat în Biblioteca de politici publice a SAR.
https:/