Centre urbane din România

Vasile TudorLiceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu, Dragalina (Călărași)5 feb. 2022

Municipiul București este capitala României, fiind cel mai mare oraș al țării, atât ca suprafață (228 km2) cât și ca populație (peste 2 milioane de locuitori). Este situat în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine de 80-90 m, pe râurile Dâmbovița și Colentina.
Datorită albiei cu meandre, ușor înclinată, cursul râului Colentina a fost transformat într-o salbă de lacuri: Mogoșoaia, Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II, Cernica. În centrul capitalei a fost creat artificial Lacul Cișmigiu, care este înconjurat de parcul omonim, iar în partea de sud-vest se află Lacul Văcărești, zona fiind considerată   și “Delta Capitalei”, având din 2016 regimul de arie naturală protejată, devenid primul parc natural urban din România.
   Grădina Cișmigiu a fost realizată după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer, fiind inaugurată în anul 1847. În afară de Cișmigiu, Bucureștiul mai are două parcuri mari: Parcul Herestrău (cu Muzeul Satului) și Grădina Botanică, cea mai mare din România (cu peste 10 000 de specii de plante).
   Referitor la istoria Bucureștiului, se pot menționa următoarele informații:
-a fost menționat pentru prima oară la 21 septembrie 1459 într-un act emis de către Vlad Țepeș, domn al Țării Românești;
- a fost ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească;
- în perioada 1558–1559, la Curtea Veche a fost construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanu;
- în 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, capitala Țării Românești a fost mutată de la Târgoviște la București, unde apar primele drumuri pavate cu piatră de râu(1661);
- se înființează prima instituție de învățământ superior, Academia Domnească (1694);
- în 1702, sub domnia lui Constantin Brâncoveanu, a fost construit Palatul Mogoșoaia,edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească;
- în 1704, la inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino, a fost construit Spitalul Colțea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur, fiind reconstruit în 1888;
- în 1862, Bucureștiul a devenit capitala Principatelor Unite sub domnia lui Cuza.
În perioada interbelică, Bucureștiul cunoaşte o dezvoltare urbanistică importantă, fiind cunoscut ca "Micul Paris"- datorită influențelor franceze în cultură și arhitectură.
La o analiză comparativă în timp, se poate face o trimitere sugestivă la cele șapte coline ale Romei, Bucureștiul fiind construit pe șapte dealuri, și anume: Dealul Spirii, Dealul Mitropoliei, Dealul Cotrocenilor, Dealul Arsenalului, Dealul Filaretului, Colina Radu Vodă și Dealul Văcărești.
Bucureștiul a fost modernizat permanent prin aplicarea unor inovații tehnice și tehnologice (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice) și realizarea unor instituții de interes (Teatrul Național, Societatea Academică, Societatea Filarmonică, Universitatea din București, Ateneul Român, Banca Națională).
Alte vestigii istorice importante din București:
● Curtea Veche este o cetate medievală importantă, care a fost construită în timpul domniei lui Vlad Țepeș pentru protecția Curții Domnești într-un centru fortificat.
● Curtea Nouă sau Curtea Arsă a fost construită în anul 1776 de către Alexandru Ipsilanti, fiind grav afectată de incendii și cutremure, în prezent putându-se observa doar o parte din ziduri.
● Hanul lui Manuc este un important monument istoric și de arhitectură, care a fost construit în primul deceniu al sec XIX de către marele negustor Manuc-bei.
● Foișorul de Foc a fost construit în 1890, după planurile arhitectului George Mandrea, la doi ani de la demolarea precedentului turn, denumit Turnul Colței (construit în 1715). Este o clădire de 42 metri înălțime, situată la intersecția străzii Traian cu bulevardul Regele Ferdinand, care în trecut a fost utilizată ca turn de observație pentru apărarea împotriva incendiilor, iar din 1963 a fost transformată într-un Muzeu al Pompierilor.
● Palatul Ghica este un edificiu important din București, care a fost construit în stil neoclasic, în anul 1882, de către domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica.
● Palatul Știrbei din Buftea a fost construit în stil neoclasic, în perioada 1850-1863, de către domnitorul Barbu Dimitrie Știrbei și fiul său, Alexandru Barbu Știrbei, fiind realizat după planurile arhitectului Joseph Hartl, cu mențiunea că lucrările au fost supervizate de Michel Sanjouand, care a construit și Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei din București.
● Palatul Cotroceni a fost construit de către Principele Carol I în incinta Mănăstirii Cotroceni , pentru a-i servi ca reședință oficială. Construcția palatului a început în anul 1888, fiind realizat în stil clasic venețian, după planurile arhitectului Paul Gottereau. În prezent, Palatul Cotroceni este sediul Președinției României, o parte a palatului fiind deschisă publicului din 27 decembrie 1991, când a fost inaugurat Muzeul Național Cotroceni.
Din punct de vedere administrativ, Bucureştiul este împărţit în 6 sectoare, fiecare fiind administrat de către un primar de sector, iar pe ansamblu, de primarul general.
   Sediul Guvernului se află în Palatul Victoria, care a fost construit în perioada 1937-1944 după planurile arhitectului Duiliu Marcu, însă, din cauza distrugerilor provocate de bombardamentul din 1944, lucrările au fost reluate și finalizate în 1952. În anul 2004, Palatul Victoria a fost inclus în Lista monumentelor istorice.
Palatul Parlamentului, cunoscut înainte sub numele de Casa Poporului, este cea mai mare clădire din Europa și a doua ca mărime din lume (după Pentagon), având o suprafață desfășurată de 330 000 m2, o înălțime de 86 m (92 m sub pământ), 18 nivele (9 sunt subterane), aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 de săli și saloane, 4 restaurante, 3 biblioteci, o sală de concerte, două parcări subterane etc.
Clădirea face parte din așa-numitul “Proiect București” al cuplului Ceaușescu pentru reconstruirea capitalei după cutremurul din 1977, fiind organizat un concurs la nivel național care a fost câștigat de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de numai 28 de ani.
Șantierul propriu-zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al capitalei și relocația a peste 40.000 de oameni din această zonă, o parte din biserici fiind mutate în spatele blocurilor construite de-a lungul Bulevardului Unirii.
În prezent, Palatul Parlamentului reprezintă o mare atracție pentru turiști, fiind și clădirea în care se află Muzeul Național de Artă Contemporană.

Municipiul Iași este reședința județului Iași și principalul centru economic și cultural din Moldova. Are o suprafață de 94 km2, care se întinde pe șapte coline domoale (Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu), cu altitudini care variază de la 40 m în Lunca Bahluiului până la 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea.
La nivelul anului 2018, populația Iașului a fost de 371 889 locuitori, numărul acestora crescând an de an datorită oportunităților economice și financiare.
Cuvântul “Iași” este posibil să provină de la populaţia sarmatică “iazygi” care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, “yash” înseamnă “faimă”).
Referitor la istoria Iașului, se pot menționa următoarele informații:
- a apărut pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun;
- în 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iași;
- a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918;
- în anul 1640, domnitorul Vasile Lupu a înființat prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi, în 1646 fiind publicată prima carte de legi în limba română, denumită “Carte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe”;
- în anul 1698 a apărut prima lucrare filosofică românească scrisă de Dimitrie Cantemir, intitulată “Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul”;
- orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, de cazaci în 1650, de polonezi în 1686, iar în 1734 a fost afectat de o epidemie;
- în anul 1830 a fost înființată la Iași prima bibliotecă publică din Moldova, iar în 1833 au fost puse bazele primei societăți științifice românești, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași;
- în anul 1834 a luat ființă Muzeul de Istorie Naturală din Iași, primul muzeu de acest gen din România, iar în anul 1835 a fost creată   Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași;
- în anul 1856 a fost amenajată la Iași prima Grădina Botanică din România, în 1860 a avut loc inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în 1879 a fost înființată prima Universitate de Medicină din România, iar în anul 1887 a apărut Revista Medico-Chirurgicală, prima publicație medicală din România.
   În Iași se află numeroase obiective turistice: Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitană, Palatul Culturii, Casa Dosoftei, Casa Pogor, Muzeul “Mihai Eminescu”, Biblioteca Universitară “Mihai Eminescu”, casele memoriale “Mihail Sadoveanu”, “George Topârceanu”, “Mihail Codreanu”, “Otilia Cazimir”etc.
Oraşul Iaşi are tradiții în învățământ, fiind un important centru universitar: Universitatea “Al. I. Cuza”, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa”, Universitatea de Arte “George Enescu”, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea “Petre Andrei” etc.
La Iași au trăit și s-au format personalități, ca : Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spătarul, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Gh. Asachi, Mihail Kogălniceanu, Al. Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, N. Iorga, M. Ralea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobălcescu, Petru Poni, Radu Cernătescu, Otilia Cazimir, I. Teodoreanu, Costache Negruzzi, Al. Philippide, Emil Racoviță, George Emil Palade (singurul român care a primit premiul Nobel).

Municipiul Cluj-Napoca este municipiul de reședință al județului Cluj, având o altitudine de 330-340 m, o suprafață de 179,5 km² și o populație de 323 108 locuitori (la nivelul anului 2017).
Orașul este situat pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăși, fiind străjuit de dealuri împădurite sau plantate cu pomi fructiferi: Dealul Feleacului (739m), Peana (832 m), Săvădisla (759 m), Dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) etc.
În interiorul orașului se află Dealul Calvaria și Dealul Cetățuia, pe amplasamentul cărora sunt importante obiective istorice și turistice de interes național: fortificația de la Cluj-Mănăștur (secolul al XI-lea), biserica romano-catolică Calvaria (cu hramul Sfânta Maria) și garnizoana orașului (secolul al XVIII-lea).
Denumirea de Cluj provine din latinescul Castrum Clus folosit în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc, iar numele de Napoca este de origine dacică și a fost adăugată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974.
Referitor la istoria Clujului, se pot menționa următoarele informații:
- a apărut pentru prima dată în documente în 1173 cu numele de Clus, iar apoi cu numele de Castrum Clus (1175) sau Castrenses de Clus (1213);
- în anul 1241, orașul a fost distrus complet de către tătari, iar pentru refacerea sa regalitatea a adus coloniști germani din Renania și Saxonia;
- în anul 1316, Carol Robert a ridicat orașul la rangul de “civitas”, dându-i largi privilegii, iar în 1405, împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg a acordat orășenilor dreptul de a ridica fortificații, care a permis împrejmuirea orașului cu ziduri puternice, înzestrate cu turnuri și bastioane, unele putând fi văzute și în prezent;
-după anul 1541, când centrul Ungariei a fost transformat în pașalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitatea Porții, orașul Cluj rămânând cel mai important centru economic, politic și cultural;
-în anul 1550, Kaspar Helth a înființat la Cluj o mare tipografie, iar în 1581, la mănăstirea franciscană s-a înființat o academie cu trei facultăți: teologică, filosofică și juridică;
-după anul 1688, Transilvania a intrat sub dominația habsburgică, iar în 1711 sub dominație austriacă;
-orașul a fost devastat de incendii în anii 1601, 1655 și 1697, iar în 1719 a fost o epidemie de ciumă;
-în urma tratatului de la Viena din 1940, partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste, fiind eliberată în 1944 de trupele române și sovietice.
În orașul Cluj au trăit și s-au format personalități românești de seamă, ca: Ioan Piuariu Molnar, primul medic român reprezentant al iluminismului și au studiat Gheorghe Șincai, Petru Maior, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Barițiu, Avram Iancu etc.
Municipiul Cluj-Napoca este cel mai important centru academic, cultural și economic din Transilvania, care a fost ales, în anul 2015,   Capitala Europeană a Tineretului.

Municipiul Timișoara este reședința județului Timiș, fiind unul dintre cele mai mari oraşe din România, centru cultural şi economic al zonei de vest, având o populație de 331 000 (la nivelul anului 2017), o suprafață de 130,5 km² și o altitudine medie de 90 m.
Orașul este situat în zona de câmpie străbătută de râurile Timiș (care ocolește orașul pe la sud) și Bega (care traversează centrul orașului).
Prima atestare documentară a localităţii Timişoara datează de la începutul secolului al XIII-lea, atunci când făcea parte din comitatul Timiş (atestat în 1175), o unitate administrativ teritorială încorporată regatului ungar.
Timișoara, fiind aşezată într-un punct strategic din Câmpia Banatului, a captat atenția regelui Carol Robert de Anjou, care a ordonat construirea unei cetăți, iar în 1316 a mutat aici capitala Ungariei.
După numirea în 1440 a lui Iancu (Ioan) de Hunedoara în funcţia de comite de Timiş, acesta va fortifica Cetatea Timișoarei și va reconstrui vechiul castel, obiective preluate de fiul său, Matei Corvin, care a fost rege al Ungariei în perioada 1458-1490.
Deși a fost fortificat de mai multe ori, orașul este cucerit de turci în 1552, fiind eliberat abia în 1716 de către trupele austriece conduse de prințul Eugeniu de Savoya. Astfel, a fost deschisă calea dominației austro-ungare până în anul 1920 când Banatul s-a unit cu România, iar în Timişoara s-a instaurat o administraţie românească.
Vestigii istorice importante din Timișoara:
● Castelul Huniade a fost construit în perioada 1308-1315 de către Carol Robert de Anjou și reconstruit după cutremurul din 1443 de către Iancu de Hunedoara. Castelul medieval a fost distrus în timpul asediului Timișoarei din 1849 (conflict militar între trupele Revoluției Maghiare de la 1848 și Monarhia Habsburgică), fiind refăcut în forma actuală în anul 1856. În prezent, castelul adăpostește Muuzeul Banatului.
● Palatul Dicasterial a fost construit în perioada 1850-1854 în stilul Renașterii italiene.
● Lupa Capitolina este o replică a statuii de pe Capitoliu, fiind dăruită Timișoarei de către municipalitatea Romei.
● Monumentul Sfintei Treimi și Domul din Piața Unirii au fost construite în stil baroc în perioada 1737-1773.
● Catedrala Mitropolitană din Piața Victoriei a fost construită între 1936 și 1946, având o arhitectură care combină stilurile bizantin și moldovenesc.
   Cel mai important dintre muzeele timișorene este Muzeul Național al Banatului, care a fost înființat în 1872 sub numele de "Societatea de Istorie și Arheologie". Muzeul are sediul central în Castelul Huniade și deține cea mai importantă colecție de obiecte arheologice din Banat.
Orașul Timișoara a fost deschis la aplicarea unor invenții tehnice și tehnologice prin introducerea telegrafului (1855), a iluminatului public cu lămpi cu gaz (1857), a transportului public cu tramvaie trase de cai (1869), a rețelei de telefonie urbană (1881), a iluminatului public electric (1884), a tramvaielor electrice (1899) etc. Timișoara este cunoscută ca „orașul florilor”, fiind remarcată prin multitudinea de parcuri de diferite dimensiuni, care reprezintă oportunități pentru agrement și activități recreative în aer liber.
Pentru iubitorii de cultură din Timișoara funcționează Opera Română, Filarmonica Banatului, diverse instituții teatrale cu reprezentații în limba română, germană și maghiară, numeroase galerii de artă etc. Este semnificativ faptul că, în septembrie 2016, Timișoara a fost desemnată Capitala Europeană a Culturii pentru anul 2021.

Municipiul Piatra Neamț este unul din cele mai pitorești orașe din România, fiind situat în Carpații Orientali (pe valea Bistriței) și având o populație de 85 055 de locuitori (la nivelul anului 2011).
Principalele atracții turistice din Piatra Neamț sunt: munții și lacurile din zonă, Parcul Cozla cu grădina zoologică și pârtia de schi, Muzeul de Istorie și Arheologie (ce deține expoziția Cucuteni, cea mai mare colecție de artefacte neolitice din sud-estul Europei), Turnul lui Ștefan și Curtea Domnească (construite în secolul XV în timpul domniei lui Ștefan cel Mare), Mănăstirea Bistrița etc.