Floarea națională a României

Vasile TudorLiceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu, Dragalina (Călărași)30 oct. 2022

Omul a cultivat plante ornamentale din timpuri străvechi, una din cele șapte minuni ale lumii fiind Grădinile Suspendate ale Semiramidei, care au fost realizate în anticul Babilon de către regele Ninus pentru a omagia frumusețea Semiramei, una dintre soțiile sale.
După Biblie - cartea fundamentală a creștinismului - primul gest delicat în relațiile umane a fost atunci când Adam a dăruit Evei o floare pentru a și-o împleti în păr.
Este sugestiv mesajul transmis de către filosoful chinez Confucius: „Mă întrebi de ce cumpăr orez și flori? Cumpăr orez pentru a trăi și cumpăr flori pentru a avea un motiv ca să trăiesc”. Într-adevăr, orice ființă umană vibrează în prezența florilor, pentru că ne încarcă sufletul cu frumusețe și iubire, ne inspiră și ne farmecă prin gingășia formelor, diversitatea miresmelor și bogăția de culori.
De-a lungul secolelor, florile au prosperat și s-au diversificat în specii și soiuri noi, prin hibridare și reproducere selectivă în loturi experimentale, pentru a fi cultivate în grădini, parcuri și alte spații verzi care împodobeau palate impunătoare sau clădiri publice din marile orașe.
   Viața omului fără flori este greu de imaginat, așa cum a afirmat și Arthur James Balfour (1848-1930), unul din premierii Regatului Unit: „Ce loc dezolant ar fi lumea fără nici o floare! Ar fi ca o fată fără surâs sau ca o petrecere fără un bun venit. Nu sunt oare florile stele ale pământului, iar stelele, flori ale cerului?”.
Florile sunt indispensabile omului, fiind întâlnite în sărbători și ritualuri, în literatură și pictură, în tratamente medicale și homeopatice, în arta culinară și cosmetică, în ornamentarea cu modele florale a veșmintelor, caselor, porților etc.
Toate florile sunt purtătoare de frumos, delicatețe și bucurie, însă unele specii au căpătat în mentalul colectiv anumite semnificații: trandafirul roșu exprimă o iubire pătimașă, garoafa transmite suferință în iubire, irisul este un simbol al înțelepciunii, crinul și laleaua sunt mesageri de prosperitate și rafinament, liliacul simbolizează inocență și primii fiori ai dragostei, iar zambilele și freziile poartă noroc.
Chiar și culoarea florilor poate fi mesager al sentimentelor noastre, mai precis:
• culoarea albă simbolizează puritate, inocență și loialitate;
• roșul face trimitere la iubire și respect;
• roz - admirația; cu referire la grație și eleganță;
• galben- prietenie profundă; transmite bucurie și afecțiune.
Bujorul este o plantă care face parte din familia Paeoniacee, genul Paeonia, fiind originară din Asia, Europa și vestul Americii de Nord.
   Există numeroase specii și soiuri de bujori, de talie mică, mijlocie sau mare, având flori parfumate, simple sau bătute, acoperind o paletă largă de culori și nuanțe de la alb, roșu, purpuriu, roz, galben, violet sau chiar cu flori bicolore.
În limbajul culorilor, bujorul alb exprimă puritate și pudoare, cel roz face trimitere la romantism, iar bujorul roșu este purtătorul mesajului de onoare și respect, bogăție și prosperitate.
   Pe teritoriul țării noastre pot fi întâlnite cinci specii care cresc spontan (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis) și trei specii cultivate (Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa).
Bujorul românesc (Paeonia romanica peregrina) are petale roșii și este considerat una dintre cele mai vechi flori din România, fiind ocrotit de lege. Se găsește în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei, fiind cunoscute Rezervația Naturală de la Greci (Munții Măcinului), Parcul Natural Comana (județul Giurgiu), Pădurea Troianu (județul Teleorman) etc.

De asemenea este cunoscută și Rezervația Naturală de la Zau de Câmpie (județul Mureș), unde crește bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia).

Multe țări au adoptat o floare națională, care este reprezentativă pentru zona geografică, cultură sau tradiţii, ca de exemplu: Republica Moldova – busuiocul, Franța – crinul alb, Spania - garoafa roșie, Olanda - laleaua, Republica Croația – irisul, India – lotus, SUA și Bulgaria - trandafirul,
China – bujorul, Japonia – floarea de cireș ornamental etc.
Până în 1922, România nu a avut o emblemă florală națională, deși, încă din timpul domniei Regelui Carol I, au existat propuneri pentru măceș, floarea de colț sau bujorul românesc. În anul 2013, în cadrul Conferinței „Agriculture for Life, Life for Agriculture”, conf. dr. Florin Toma, de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a lansat propunerea ca bujorul să fie proclamat floare națională și simbol floral al României, având următoarele argumente:
• Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental;
• Pe lângă speciile spontane, în țară există și 3 specii cultivate cu peste 100 de varietăți și soiuri;
• În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului;
• Plantele de bujor au un mare potențial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private și publice;
• Bujorul este cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale;
• Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase;
• Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român;
• Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor;
• În conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor;
• Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească.
   Legea nr.285/2022 privind declarea bujorului ca floare națională a României a fost publicată (27 octombrie 2022) în Monitorul Oficial, după adoptarea (27 septembrie 2022) în Camera Deputaților și promulgarea (26 octombrie 2022) de către Klaus Iohannis, Președintele României. Odată recunoscut prin lege ca floare națională, bujorul poate fi promovat la târguri, festivaluri și expoziții din țară sau din străinătate.
În Legea nr.285/2022 se precizează: „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României. În scopul marcării Florii Naţionale a României, anual se organizează, la nivel naţional şi local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice şi ornamentale diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”.
Referitor la opinia mea: îmi place bujorul, dar floarea de colț (floarea-reginei, steluța)   ocupă un loc aparte în sufletul meu, fiind asociată cu temeritatea, perseverența și dorul de înălțime. Poate fi considerată regina frumuseții din Carpați, pe care drumeții temerari o pot întâlni în zone stâncoase, greu accesibile, aflate la altitudini mai mari de 1600 m.
În Europa, floarea reginei înfrumusețează nu numai Munții Carpați, ci și zone din Balcani, Alpi, Pirinei, Abruzzi, fiind întâlnită chiar și în Asia Centrală și de Est.
   În limbile engleză și germană, floarea-reginei este denumită edelweiss (edel = nobil, weiss = alb), cuvântul scris fiind descoperit pentru prima dată pe 5 martie 1784.
   Acest simbol al dragostei, purităţii și perseverenței este o plantă deosebit de rară, care a fost declarată de către autoritățile române monument al naturii încă din 1933, fiind protejată în rezervațiile naturale din Munții Bucegi, Munții Făgăraș, Munții Vrancei, Masivul Retezat, Masivul Piatra Craiului, Obcinele Bucovinei etc.

Într-o exprimare sugestivă, traiul românilor seamănă cu cel al florii de colț, care înfruntă cu stoicism vitregiile existenței.
Totuși, într-o democrație veritabilă, până la o posibilă reevaluare, decizia aparține majorității celor din prezent, fără să fie cunoscute și opiniile argumentate ale celor care vor veni în spațiul ondulat de la Dunăre, Carpați și Marea Neagră. Prin urmare, dorim bujorului, ani mulți în noul său statut de floare națională a României!

Bibliografie
1. Elena Selaru, Flori cultivate în grădină, Editura M.A.S.T., 2001
2. Roxana Iorgulescu, Simbolismul florilor și semnificațiile culorilor în diverse culturi, 2018
3. Legea nr.285/2022 privind declararea bujorului ca floare națională a României, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1041, din 27 septembrie 2022
4. https://www.petitieonline.com/bujorul_-_floare_naional_i_simbolul_floral_al_romaniei

11 comentarii32 de accesări