Ziceri

Ziceri

    Am conceput aceste „Ziceri” pentru tine, stimate coleg, pentru a-ți dezvălui unele repere ale vieții și a-ți destăinui din gândurile și frământările care provoacă valuri în sufletul meu.
Mă  consider un călător din întâmplare prin Existență la cumpăna mileniului III,  o răspântie a istoriei în care omenirea va trece la un nou mod de gândire și de acțiune umană,  corespunzător evoluției științei, tehnicii și tehnologiei,  având implicații profunde  asupra   organizării politice, administrării resurselor planetei și protecției  vieții pe Terra. 
   Am rădăcini adânci în spațiul ondulat de la Dunăre, Carpați și Marea Neagră, având în vedere că provin din oameni simpli, lucrători ai pământului, cu credință în Dumnezeu și apărători ai gliei strămoșești, care au respectat cu sfințenie normele comportamentului civilizat.
   Trăim vremuri tulburi, în care cetățenii s-au săturat de certurile permanente între politicieni, de promisiunile și ineficiența acestora. Oare, conștientizează responsabilitățile care le revin pentru dăinuirea  nației și a gliei strămoșești?  Ar trebui să reflecteze la celebrul citat din Socrate:  „Cunoaște-te pe tine însuți”.
  Nu vorbele contează, ci faptele care au dus la starea actuală a României. Nu este suficient să ne mândrim doar cu intrarea în NATO și integrarea în UE ca mari reușite. 
  Desigur, nu trebuie neglijate nici contextul geopolitic și globalizarea. Este dificil să fie luate decizii potrivite într-o posibilă lume multipolară, fără pregătirea și aptitudinile  resursei umane necesare managementului politic și administrației publice. 
  Pe lângă cunoștințe teoretice aprofundate  în domeniul de  activitate dorit,  un bun manager trebuie să aibă și deprinderi practice, care pot fi obținute prin parcurgerea etapelor intermediare pentru a ajunge în vârful ierarhiei piramidale a conducerii.
Lucrurile trebuie puse la punct până nu va fi prea târziu, pentru că, după 1989, politica a devenit  un domeniu râvnit de către cetățeni cinstiți, dar și de unii doritori de bogăție și putere.
Pentru posteritate rămâne de analizat „epopeea realizării Autostrăzii Transilvaniei”.
  În anul 2003, a fost semnat contractul cu firma americană Bechtel pentru construirea a 415 kilometri de autostradă între Brașov și Borș, costul total fiind de 2,2 miliarde de euro, dar prelungirea acestui contract ar duce la un cost final de 9,9 de miliarde euro. 
  După renegocieri succesive cu firma Bechtel, statul român a reziliat contractul în anul 2013,  fiind invocate valoarea prea mare a cheltuielilor și ritmul lent cu care avansau lucrările.
    Unele dintre deficiențele acestui contract sunt menționate  în raportul Curții de Conturi:
- încredinţarea directă a contractului;
- lipsa unei negocieri reale a contractului;
- ținerea la secret a contractului;
- promovarea şi aprobarea de către Guvern a unei forme de contract conţinând unele clauze care nu erau armonizate cu legislaţia românească şi/sau care stabileau obligaţii şi responsabilităţi disproporţionate pentru partea română.
Din datele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, rezultă că statul român a plătit companiei Bechtel 1,32 miliarde de euro pentru 52,5 km de autostradă.
După rezilierea contractului cu firma Bechtel,  Autostrada Transilvania a fost scoasă la licitație pe bucăți, însă aspectele discutabile nu s-au încheiat.
Un exemplu sugestiv despre politica românească actuală îl reprezintă declarația președintelui Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, referitor la măsurile de reformă a pensiilor speciale asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență: „Nu vă ascund că şi astăzi am avut o întâlnire cu domnul prim-ministru şi cu toţi miniştrii de resort. Normal, şi ministrul muncii, pentru că el este şeful de filă pe acest jalon şi căutăm soluţiile cele mai bune.    E o discrepanţă mare între practica din Uniunea Europeană - mă refer la pensiile magistraţilor, mă refer la pensia din apărare, din ordine publică, din siguranţă naţională - şi ce ne-am asumat noi în PNRR. Decizia şi discuţiile cu Comisia trebuie să fie unele foarte echilibrate. Dacă în acest moment, noi luăm ad litteram ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, justiţia, toate serviciile din România”.
  După ce politicienii au legiferat tot felul de privilegii, nu renunță ușor la ele, chiar dacă România riscă pierderea banilor din PNRR, este încălcat principiul contributivității, iar sistemul de pensii este nesustenabil. Chiar dacă pensiile speciale au o pondere mică, ele trebuie eliminate, pentru că este vorba de principii într-un stat de drept.
După  lungi tergiversări liderii coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR au decis  în data de  26 martie 2023 mai multe modificări la controversata reformă a pensiilor speciale:
   1. Nimeni nu va depăşi veniturile din activitate cu veniturile din pensie.
   2. Se va impozita cu 15% partea de necontributivitate.
   3. Pensiile se vor indexa cu rata inflaţiei;
   4. Nu se mai permite cumulul de pensii speciale.
   5. Se abrogă articolul prin care magistrații puteau ieși la pensie după un mandat în CSM.
   6. Se elimină 5 sporuri din baza de calcul pentru apărare şi ordine publică.
Pe de altă parte, nici proiectul pentru legea salarizării nu rezolvă inechitățile din sistemul salarial și obligațiile asumate de guvernanți prin PNNR, fiind o sursă de nemulțumire pentru organizațiile sindicale și unul din motivele migrării forței de muncă.
  Pentru unii politicieni, nu problemele reale ale românilor se află în prim-plan, ci preocupările electorale, uitând că alegătorii au căpătat experiență și nu mai pot fi manipulați. Problema pensiilor speciale din România ar fi fost posibil să fie rezolvată prin aplicarea procedurii simple care se aplică la calculul pensiei membrilor Comisiei Europene.
  Nu există mecanisme eficiente pentru tragerea la răspundere a celor care au negociat prost intrarea României în spațiul Schengen, verificarea lucrărilor de dragare pe brațul Chilia și canalul Bâstroe, extinderea lucrărilor de forare după petrol și gaze în Marea Neagră, taxa de solidaritate referitoare la impozitarea cu 60% a profitului excepțional realizat de OMV în 2022.
  Greșelile sunt acceptate la nivel înalt, se aruncă doar vina de la un responsabil la altul, de la o instituție la alta.  Tot cetățenii plătitori de taxe și impozite suportă consecințele retragerii autorizației de funcționare a Euroins România de către  Consiliul Autorității  de Supraveghere Financiară (ASF),  ai cărui membri încasează salarii destul de mari față de venitul mediu.
Politicienii continuă să ignoreze cetățenii de rând, efectele proiectului de lege adoptat de Senat fiind explicate pe Facebook de către Stelian Ion, fostul ministru al Justiției: „Predoiu e mai toxic decât Iordache. Sub oblăduirea lui, pesediştii, peneliştii şi udemeriştii tocmai au propus şi vor vota la Senat un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei. Adică fapta prin care un funcţionar public produce, cu intenţie, un prejudiciu mai mic de 250.000 lei nu va mai fi infracţiune. Ce reprezintă pentru îmbuibaţii din PSD și PNL 50.000 de euro?… O nimica toată. Noi am propus un prag la nivelul unui salariu minim pe economie, pentru că statul nu poate susţine în mod serios că munca unui om pe o perioadă de o lună este un fleac, o valoare care poate fi ignorată. Iohannis şi Predoiu desăvârşesc ce a început în 2017 Dragnea”.
Reformele din sănătate și învățământ nu au fost pe măsura așteptărilor, lipsa unei viziuni unitare  și schimbarea permanentă a proiectelor de către decidenți au dus la disfuncționalități și instabilitate pe termen scurt, dar și mediu sau lung.
  Pentru a deveni eficiente, aceste domenii trebuie adaptate permanent la nevoile societății și la progresul științific, tehnic și tehnologic.
Referitor la  proiectele de legi ale educației (Legea Învățământului Preuniversitar și Legea Învățământului Superior), în varianta care a fost prezentată în ședința de Guvern din data de 9 martie 2023, ministrul Educației, Ligia Deca, afirmă: „Cred că trebuie să nu uităm că aceste texte legislative se bazează pe viziunea România Educată, proiect care a fost inițiat în 2016 și a produs un raport final făcut public în 2021. Deci avem deja o etapă de consultare socială amplă. Mai mult decât atât, legile – ca proces de elaborare – au fost inițiate încă de anul trecut, de către predecesorul meu, domnul ministru Sorin Cîmpeanu, care a și parcurs procedura de transparență publică în sensul legislației în vigoare. Au stat legile în dezbatere publică chiar mai mult timp decât prevede legea, după care aceste proiecte de act normativ împreună cu toate observațiile – 10.000 de puncte de vedere sosite la Ministerul Educației – au fost analizate de la începutul mandatului meu care a fost preluat în octombrie anul trecut. La începutul acestui an, legile au fost făcute publice după integrarea acestor puncte de vedere venite la Ministerul Educației și am mai avut suplimentar întâlniri cu cei vizați direct: asociațiile de elevi, de studenți, de părinți, sindicate, autorități publice locale”.
   Pentru exemplificare, sunt prezentate unele prevederi din proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar.
•Progamul pilot ,,Masa caldă” pentru elevi poate fi extins pe cheltuiala autorităților locale.
•Se înființează Platforma ,,Univedu” în vederea facilitării înscrierii candidaților la admiterile în cadrul programelor de studii universitare ale instituțiilor de învățământ superior de stat sau particulare, autorizate provizoriu sau acreditate.
•Ministerul Educației va primi acces la Revisal pentru monitorizarea traseului profesional al absolvenților, în vederea realizării unui sistem de trasabilitate eficient  între sistemul educațional si piața muncii.
•Liceele tehnologice vor fi exceptate de la asumarea filierei, acestea putând îngloba multiple filiere, având în vedere că multe dintre aceste unități de învățământ sunt situate în zone în care nu există alternative pentru învățământul liceal.
• Examenul de Bacalaureat se va plia pe fiecare profil, urmând să fie introdusă o probă complementară care vizează competentele de bază ale elevilor, probă notată cu calificativele ,,Admis/Respins”.
• Copiii care sunt victime ale violenței domestice, ori sunt martori ai acesteia, se vor putea transfera mai ușor de la o unitate școlară la alta, fără restricțiile impuse prin regulamentele școlare în vigoare.
   Rezultatele dintr-o unitate școlară și orice altă instituție sau organizație depind de vocația și competențele celor implicați în conducere, cu atât mai mult trebuie crescute exigențele pentru politicienii și demnitarii care administrează o țară, deci se impune pregătirea în prealabil și existența unor criterii eficiente de competiție, selectare și validare a acestora.
  Investiția în resursa umană este cea mai profitabilă și sporește considerabil șansele acestui popor cu istorie milenară în prevenirea șocului unui viitor imprevizibil.
  Sunt prea mulți cetățeni care au repulsie față de modul cum se face politică, așa că trebuie descoperit un vaccin pentru imunizarea celor care provoacă acest „soi de  epidemie afectivă”.
  Iresponsabilitatea este atât de mare la unii politicieni, încăt s-a ajuns ca Diana Șoșoacă, fără să țină seama de normele Dreptului Internațional, a depus în Senatul  României „Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, în care solicită anexarea de către România a unor  teritorii istorice „furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina”, mai precis Nordul Bucovinei, Herța, Buceagul (Cahul, Bolgrad și Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor. Prin acest demers, politicianul marginal încearcă să „recupereze identitatea culturală, tradițiile, obiceiurile și religia populației românești estimată la aproximativ 1 milion de români, inclusiv familii mixte”.
  Desigur, reacția Kievului nu a întârziat să apară, anunțând impunerea de sancțiuni împotriva senatoarei Diana Şoşoacă, ca „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale” și „un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus”.
Unii condamnați din România scapă  de pedeapsă părăsind țara înainte de a fi arestați.  Astfel,  fosta șefă a DIICOT,  Alina Bica, se ascunde în prezent în Altamura (Italia), unde se  sustrage de executarea pedepsei  de  4 ani de închisoare cu executare, dată pe 26 iunie 2018 de  către magistraţii Instanţei supreme pentru  favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, condamnat în dosarul  RAFO-Carom.
  Este și cazul președintelui Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, care a fugit în Italia, înainte de a fi condamnat de către Curtea de Apel Brașov la șase ani și opt luni de închisoare cu executare. Acesta a fost trimis în judecată de DNA în 2018 , fiind acuzat că în cursul anului 2013, în calitate de deputat și președinte al organizației PSD Neamț, a primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro pentru a-și folosi influența asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate.
  Am impresia că omenirea a  intrat  într-o zonă cenușie a istoriei,  având o diversitate de  ieșiri spre veșnicie, alegerea corectă fiind corelată cu înțelepciunea, responsabilitatea și implicarea cetățenilor  în depășirea acestui impas, mai ales a decidenților.
Subscriu la afirmația lui Nicolae Iorga: „Un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii”.
Ce pot să spun concis despre cultura și civilizația la care a ajuns omenirea:  știința, tehnica și tehnologia s-au dezvoltat exponențial,  fiind cu un pas înainte  în epoca informaticii și a  inteligenței artificiale, dar nu sunt progrese semnificative la nivelul conștiinței sociale, a  responsabilității și modului de  raportare la valorile perene de bine, frumos, dreptate și adevăr.
  Pe lângă efectele pozitive majore asupra culturii și civilizației, inteligența artificială prezintă și riscuri atunci când este folosită de forțele răului. Mai multe personalități, printre care Elon Musk, Steve Wozniak, Yuval Harari, au semnat o scrisoare deschisă  în care cer o pauză de 6 luni în exploatarea sistemelor de inteligență artificială mai puternice decât modelul GPT-4, de la OpenAI, pentru a dezvolta și implementa de comun acord un set de protocoale de siguranță pentru proiectarea și dezvoltarea avansată a inteligenței artificiale.
   Nu este o exagerare, având în vedere că nu s-a înțeles pe deplin rolul și statutul omului în Univers, fapt care a permis depășirea granițelor înțelepciunii și comportamentului civilizat în relațiile interumane și cu natura, în gestionarea resurselor și ocrotirea Terrei, a  protecției mediului înconjurător și a menținerii echilibrelor ecologice. 
  Erorile s-au cumulat prin  exploatarea irațională și redistribuirea resurselor planetei într-o societate de consum, având preocupări pentru profit și confort excesiv, reconfigurarea polilor de putere și a ordinii mondiale, uneori, cu încălcarea bunului simț și a normelor morale, a drepturilor și libertăților cetățenești, a dreptului internațional și a participării cu șanse egale în competiția economică mondială.
    Astfel, s-a ajuns la o criză fără precedent,  care este marcată de schimbările climatice și ale dinamicii atmosferei, poluarea mediului ambiant, dezastre naturale și ecologice, polarizări sociale majore, corupție, manipulare, risipă, înstrăinare, degradare morală, lipsă de empatie, redistribuirea inechitabilă a resurselor planetei, politici economice și financiare ineficiente, criza energetică și de materii prime, războiul din Ucraina și conflicte înghețate, războaie civile etc.
   Din fericire, pe lângă persoanele cu apucături negative, există destui locuitori ai Terrei al căror comportament se ridică la nivelul cerințelor secolului în care trăim, contradicțiile fiind motorul evoluției societății.
În data de 28 februarie 2023, a avut loc un grav accident feroviar în Grecia, în care au murit 58 de persoane, printre care şi numeroşi studenţi, după ce un tren de pasageri , care deservea traseul Atena – Salonic,  s-a ciocnit frontal cu un tren de marfă lângă Larissa.
  La câteva ore după accident, Kostas Karamanlis și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii, explicând decizia astfel: “Când se întâmplă ceva atât de tragic, este imposibil să continui și să te prefaci că nu s-a întâmplat. Este ceea ce simt că este de datoria mea să fac, în semn de respect față de amintirea oamenilor care au murit atât de nedrept și asumându-mi responsabilitatea pentru greșelile statului grec și ale sistemului politic grec de-a lungul istoriei”.
În cadrul anchetei, a fost arestat directorul  de gară din Larissa, sub acuzațiile de omor și vătămare corporală prin imprudență.
  Sindicatele greceşti din serviciul public, transportul public şi sectoarele marinei au făcut apel la o grevă de 24 de ore, pentru oprirea politicilor de privatizare ale guvernului.
  Analiştii au remarcat că doar trenurile în sine au fost privatizate, fiind operate de o companie italiană de mai mulţi ani, în timp ce infrastructura şi personalul, inclusiv şeful de gară, ţin de compania naţională de căi ferate OSE, exploatată de stat.
  Greva survine după proteste însoţite de violenţă la Atena şi Salonic, cetățenii considerând că de vină sunt anii de neglijenţă, investiţiile insuficiente şi lipsa de personal, o moştenire a crizei datoriilor din Grecia, care durează de zece ani.
Conform datelor furnizate  de Organizația pentru Cooperare  și Dezvoltare Economică, în majoritatea țărilor europene, vârsta de pensionare va crește progresiv, pentru ca sistemul de pensii să fie sustenabil.
  Reforma sistemului de pensii  de către guvernul președintelui Emmanuel Macron, prin creșterea progresivă a vârstei minime de pensionare de la 62 la 64 de ani, a dus la proteste violente în Franța, sindicatele susținând că legea adoptată în martie 2023 îi dezavantajează pe cei cu o calificare redusă, care fac de obicei munci manuale, având un grad mare de uzură fizică.
Inflația din Germania a avut ca efect  declanșarea în 27 martie 2023 a grevelor din sectorul public, care au afectat în principal transportul aerian, feroviar și local, sindicatele cerând creșteri salariale cu cel puțin 10,5%, pentru a acoperi costul vieții. De asemenea, nemulțumiri legate de salarii au scos în stradă  oamenii muncii din Italia, Belgia, Marea Britanie și România.
Numai o analiză complexă - bazată pe diagnoză și prognoză - permite diminuarea riscurilor,  prin stabilirea justă a criteriilor de selecție, promovare și finalizare a unor oportunități într-un anumit context istoric, la care se adaugă responsabilitatea și spiritul critic pentru  factorii de decizie la nivel local, zonal, național și chiar mondial.  
Modul cum decurge războiul ilegal și neprovocat al Rusiei în Ucraina prezintă riscuri majore pentru omenire, pentru că,  în loc de a i se pune căpăt pe cale diplomatică și negociere, se intensifică prin mărirea efectivelor, utilizarea  unei tehnici de luptă tot mai perfecționată, implicarea și repoziționarea puterilor militare în funcție de interesele proprii.
De la lansarea invaziei în Ucraina în 24 februarie 2022, Federația Rusă  a efectuat numeroase exerciţii militare pe cont propriu sau cu alte ţări, precum China sau Africa de Sud, ca  răspuns  la sancţiunile occidentale, concentrarea forţelor NATO la frontieră și ajutorul acordat Ucrainei, a suspendat participarea la tratatul „New START”, ultimul acord care era în vigoare între Moscova și Washington care limitează arsenalele nucleare ale celor două țări.
  De asemenea, a intensificat antrenamentele militare cu Belarusul, care se învecinează atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina, desfăşurând o serie de exerciţii multilaterale în cursul anului trecut.
   În această spirală a intensificării războiului hibrid, președintele Putin a convins Guvernul de la Minsk al președintelui Lukașenko  să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus.
  O altă  demonstrație de forță a Rusiei este organizarea de către Ministerul Apărării de la Moscova a unor exerciţii cu sistemul de rachete balistice intercontinentale Yars, fiind implicați peste 3.000 de militari şi aproape 300 de echipamente.
  Sistemul de rachete Yars reprezintă pilonul principal al componentei terestre la arsenalul de "arme invicibile" al Rusiei, care a înlocuit sistemul Topolov.
Federația Rusă este interesată și în destabilizarea Republicii Moldova, nu numai prin manipularea opiniei publice, ci și prin sprijinul acordat „Mişcării Pentru Popor” (MPP),  care include partidul oligarhului fugar  Ilan Șor, Partidul „Acasă Construim Europa” (PACE) şi „Scutul Poporului”.
Oligarhul Ilan Șor, care este acuzat de corupție și se ascunde în Israel de justiția de la Chișinău, a avertizat că partidul său nu va renunţa la proteste „atât timp cât autorităţile nu vor plăti integral facturile la gaze, încălzire şi electricitate pentru cele trei luni de iarnă”. De fapt, scopul său ascuns este să  înlăture pe președinta proeuropeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, şi pe premierul Dorin Recean.
  În  Ziarul de Gardă a fost prezentat următorul comunicat: „Poliția Națională deține informația că în timpul protestului se intenționează organizarea unor acțiuni de destabilizare și dezordini în masă. În acest context, solicităm organizatorilor și participanților să se subordoneze cerințelor legale și să nu admită acțiuni care ar pune în pericol viața și sănătatea oamenilor, precum și securitatea statului”.
 În data 16 martie 2023, Parlamentul de la Chișinău a adoptat legea prin care limba română devine limba oficială în Republica Moldova, care a fost promulgată pe 22 martie 2023 de către președinta Maia Sandu, importanța evenimentului fiind exprimată astfel: „Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric şi incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toţi cei care trăim aici şi cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alţi peste douăzeci şi şapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”.
  În prezent, se fac auzite tot mai multe voci, care  transmit mesajul că intrarea în NATO și integrarea în UE a Republicii Moldova sunt posibile prin unirea cu România.
La un an de la începutul războiului din Ucraina, China a publicat un plan de pace în 12 puncte:
1. Respectarea suveranităţii tuturor ţărilor
2. Abandonarea mentalităţii Războiului Rece
3. Încetarea ostilităţilor
4. Reluarea discuţiilor de pace
5. Rezolvarea crizei umanitare
6. Protejarea civililor şi a prizonierilor de război
7. Menţinerea în siguranţă a centralelor nucleare
8. Reducerea riscurilor strategice
9. Facilitarea exporturilor de cereale
10. Oprirea sancţiunilor unilaterale
11. Menţinerea stabilităţii lanţurilor industriale şi de aprovizionare
12. Promovarea reconstrucţiei post-conflict.
  În conferința de presă susținută la Moscova alături de președintele chinez Xi Jinping, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că planul de pace „se corelează cu punctul de vedere” al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este de  acord cu unele elemente ale propunerii, însă consideră că doar țara unde are loc războiul poate iniția un plan de pace.   
  Spre deosebire de președintele american Joe Biden, care a respins planul de pace chinezesc imediat după publicarea sa, preşedintele francez Emmanuel Macron și preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au decis să facă împreună o vizită la Beijing, cu scopul de  a prezenta „vocea unită” a Europei și a convinge China să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a înceta invazia din Ucraina.
  După părerea unor  gânditori,  societatea  evoluează  dialectic pe o traiectorie în spirală,  prin depășirea contradicțiilor, transformarea acumulărilor cantitative în salturi calitative, precum și prin mecanismele negării negației, altfel spus se află la granița dintre bine și rău, moral și imoral, adevăr și minciună, cu mențiunea că orice obstacol poate fi depășit prin înțelepciune. 
  Este posibil  să fim martorii trecerii  într-o nouă epocă a devenirii culturii și civilizației, cea a psiho-informaticii, în care inteligența ființei umane va beneficia de posibilități nebănuite, pe măsura implementării tehnologiei 5 G și a utilizării  inteligenței artificiale, factori ai dezvoltării  cu impact deosebit asupra  tuturor domeniilor de activitate, a modului de relaționare pe diverse nivele - de la indivizi și comunități, până la  generalizarea interacțiunilor și a managementului la scară planetară - având ca ideal atingerea unui optim funcțional în care interesele generale prevalează intereselor de grup și individuale.
Să nu se uite că devenirea omenirii este dialectică, cu acumulări de contradicții interne  și opțiuni  pentru salturi calitative pe nivele superioare de dezvoltare.
    În acest sens, componenta umană  acționează după principiile de  bază ale capitalismului, iar componenta informatică este complementară, fiind structurată  și planificată  „de sus în jos”, prin includerea unor  proiecte importante globale și de țară, având stabilite etape cu obiective și termene precise de realizare, similar cu modelul socialist.  
  Sistemul electoral este bazat pe meritocrație, tehnologia avansată fiind utilizată pentru  armonizarea democrației reprezentative cu cea participativă.  În funcțiile de conducere nu pot ajunge decât cei cu pregătire și competențe corespunzătoare, fiind selectați după criterii juste și evaluați periodic pentru îndeplinirea sarcinilor.
Producția este organizată pe baze științifice (management economic), valoarea muncii fiind  măsurată prin cuantificarea efortului fizic și intelectual, dar și a importanței sociale.
  Pentru evitarea speculațiilor, piața liberă este concurențială între limite prestabilite, fiind  reglată prin mecanismul cerere-ofertă și feedback multiplu integrat,  care pot fi evaluate prin studii riguroase  de marketing.
  Într-un stat de drept, instituțiile sunt integrate orizontal și vertical  în  structura organizațională, pentru a permite schimbul de  informații  și luarea deciziilor în timp util.   De fapt, secretul succesului Chinei  este datorat faptului că și-a adaptat progresiv politica la cerințele capitalismului, spre deosebire de majoritatea țărilor cu regim democratic care au respins  în totalitate regulile socialismului și comunismului, fără o evaluare aprofundată.
Pentru vremurile pe care le trăim, este tulburătoare afirmația lui Nichita Stănescu: „Poezia este avuția pe care omul o are încă nejefuită”.
  Este și cazul României după 1989,  în care unii dintre politicieni au distrus industria, considerată „un morman de fier vechi”, în loc să caute soluții de  retehnologizare și de adaptare la noile condiții  ale economiei de piață.
  Nici agricultura nu a fost dezvoltată la standarde europene, sistemul de irigații nu a fost întreținut și modernizat, iar asociațiile de proprietari nu au fost sprijinite pentru a reuși în competiția actuală. Instituțiile statului trebuie să intervină pe lanțul de la producție la consum, atunci când intermediarii cresc nejustificat profiturile.
  O viață decentă pentru cetățeni înseamnă locuri de muncă corespunzătoare competențelor și nevoilor acestora, ajutoarele sociale fiind doar paleative pentru evitarea unor conflicte.
Entropia socială este o măsură a dezordinii unui sistem social, a abaterii structural-funcționale de la starea de referință acceptată și îndepărtării de echilibrul dinamic, a perturbării proceselor interne,  conexiunilor cu exteriorul, mecanismelor de reglare și control etc.
În lumea de mâine corupția, demagogia și manipularea sunt diminuate, libertatea într-o democrație autentică  se manifestă ca necesitate înțeleasă, iar  conceptul extins de omenire capătă semnificația de  cei ce suntem, cei care au fost și cei care vor veni pe această magnifică planetă  purtătoare a vieții în Sistemul solar și poate în Universul apropiat.
        Referitor la traiectoria mea  prin viață, sunt un cetățean cu preocupări creative și speranțe de mai bine, având origini în fascinanta zonă colinară a județului Argeș cu tradiții seculare și credință în Dumnezeu, unde mi-am petrecut copilăria, după care am urmat studiile liceale la Pitești, studii universitare la București  și o carieră în învățământ.
    Împreună cu Sidonia, originară din județul Olt, suntem o familie creștină, care s-a integrat la bine și la greu în comunitatea Dragalina, din inima Bărăganului.
  În calitate de părinți, suntem mândri de fiii noștri, Lucian și Sebastian, și ne rugăm lui Dumnezeu să fim sănătoși, să devenim bunici și să ajutăm la creșterea nepoților.
  Pe lângă activitatea de dascăl la  Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina,  am fost preocupat de cercetarea teoretică și aplicativă, rezultatele obținute fiind prezentate la simpozioane și concursuri, postate  pe  Internet  sau publicate în reviste de specialitate.
   Analizându-mi viața de până acum, nu am prea multe regrete și motive de tristețe, iar dacă ar fi să o repet, aș alege aceleași evenimente marcante.  Și totuși ...
Vă transmit tuturor, oriunde v-ați afla, gânduri bune din Dragalina.  Doamne-ajută!

                               
În România unor politici confuze și ineficiente, rămâne ca temă de reflecție pentru posteritate discursul Regelui Mihai din Parlament, în data de 25 octombrie 2011:
                                                       ”Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
   Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului.  
Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.
  Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viaţa, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii.
  Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.
  Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului.
  Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent şi liber, au reuşit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători şi companiile mijlocii, tinerii şi profesorii din universităţi, licee şi şcoli, cei din agricultură.
  Încearcă să-şi facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaţii şi funcţionarii publici, deşi sunt puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional. Îşi fac datoria faţă de ţară instituţii precum Academia Română şi Banca Națională, deşi vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit faţă de ierarhia valorilor din societatea românescă.
  Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare.
  România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniu  al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii.
  Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susţine interesele fundamentale ale României, continuitatea şi tradiţiile ţării noastre.
  Nu m-aş putea adresa naţiunii fără a vorbi despre Familia Regală şi despre importanţa ei în viaţa ţării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.
                                                       Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
  Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor!
  Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.
  În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii.
  A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
  Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi.
  Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea.   Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi.
  Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.
  Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.
Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.
  Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.
                  Aşa să ne ajute Dumnezeu!”