Utilizare
Cursuri: 0
Publicare RED: 0
Publicare articole în reviste: 440
Servicii AI: 0
Sub semnul Covid-19
După asaltul din primăvară al SARS-CoV-2 , a urmat în sezonul rece al doilea val, care, având o amplitudine mult mai mare decât primul, a solicitat la capacitate maximă sistemul sanitar, chiar dacă factorii de decizie au investit considerabil în resursele necesare în bătălia antivirus și au impus, pe lângă măsurile de protecție existente, diverse restricții pentru stingerea focarelor de contaminare și întreruperea lanțurilor epidemiologice.
La 31 octombrie 2020, rata de infectare la mia de locuitori, cumulată la 14 zile, care a fost transmisă de grupul de Comunicare Strategică, a depășit valoarea 4 în județele Alba, Cluj, Sălaj și Timiș, iar în prima săptămână din noiembrie, România a depășit pragul de 9 000 de îmbolnăviri zilnice, unele localități intrând în carantină. Pentru formarea unei imagini asupra vremurilor actuale, la datele statistice menționate, trebuie adăugată și panica socială creată de mass-media, precum și stresul prelungit la nivel de indivizi, în unele cazuri fiind necesară o consiliere psihologică, mai ales când trăiesc o dramă în familiile cu membri infectați.
În aceste vremuri dificile, autoritățile au extins facilitățile de terapie intensivă, în speranța că vor evita lockdown și închiderea activităților profesionale esențiale până la sfârșitul lunii decembrie, când vor sosi în România primele doze din vaccinul contractat de Comisia Europeană, urmând ca din ianuarie să înceapă vaccinarea personalului medical, apoi a persoanelor în vârstă și cu risc crescut de îmbolnăvire, iar în etapa următoare va fi administrat pe scară extinsă. Desigur, demersul sanitar are în vedere imunizarea unui procent de cel puțin 60% din restul populației care nu s-a imunizat pe cale naturală, pentru ca pandemia Covid-19 să se stingă de la sine.
O strategie rezonabilă în depășirea crizei Covid-19, raportată la calitatea vieții, presupune organizarea optimă și dezvoltarea resurselor existente pentru menținerea unui echilibru dinamic în asigurarea sănătății populației, funcționarea majorității domeniilor de activitate, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești în limite acceptabile. Nu trebuie neglijate nici conștientizarea responsabilității și informarea corectă a populației despre situația epidemiologică și necesitatea respectării măsurilor elementare de prevenție (distanțare fizică, purtarea măștii, igienă personală), dar și promovarea unei viziuni optimiste și stimularea ideilor novatoare, ca răspuns la provocările majore puse de viață.
Poate că s-a exagerat în prima fază a pandemiei prin declararea în 16 martie a stării de urgență pe teritoriul României, pentru 30 de zile, ulterior fiind prelungită, pe 14 aprilie, pentru încă o lună. A urmat instituirea stării de alertă (18 mai 2020, prelungită la 17 iunie, 17 iulie, 16 august, 15 septembrie şi 15 octombrie), fiind eliminate progresiv diverse restricții impuse în starea de urgență, însă după 15 septembrie, odată cu creșterea ratei de incidență, au fost introduse din nou restricții.
Consider că instituirea stării de alertă, în prima fază a pandemiei, ar fi fost suficientă pentru gestionarea crizei sanitare, cu pierderi minime de vieți omenești, fără să fie imperativ necesare închiderea unor sectoare de activitate și afectarea unor drepturi și libertăți cetățenești.
Se poate afirma că, în lipsa unui vaccin și a unui medicament specific, se impune corelarea măsurilor de protecție cu imunizarea naturală controlată a populației împotriva SARS-CoV-2 , modalitate realizată prin intermediul unor vectori de transmitere asimptomatici, care au sistemul imunitar suficient de puternic pentru a slăbi încărcătura virală. Trebuie avut în vedere că, deși prezintă riscuri mai mari de infectare, imunizarea pe cale naturală a unui organism în condiții controlate este mai eficientă decât cea realizată prin administrarea unui vaccin specific, care poate avea și efecte secundare sau adverse, mai ales că etapele de testare au fost diminuate față de normele standard.
Se pare că, pe termen mediu și lung, modelul suedez a dat rezultate benefice în imunizarea pe cale naturală a populației, rata mortalității fiind în descreștere într-o comunitate cu cetățeni responsabili, care respectă regulile elementare fără să fie constrânși de autorități. Este sugestiv faptul că țările care în primul val de manifestare a pandemiei Covid-19 au avut o rată scăzută de infectări, au fost nevoite în toamnă să instituie măsuri drastice pentru reducerea îmbolnăvirilor și a ratei de mortalitate.
Această situație se explică prin faptul că doar o parte din purtătorii asimptomatici de SARS-CoV-2 pot cauza îmbolnăviri de tip simptomatic, iar un procent din acestea, dependent de pacienți și de condițiile existente, conduce la decesele celor aflați la terapie intensivă. Desigur, se impune protejarea preferențială a cadrelor medicale aflate în prima linie și a persoanelor vulnerabile (în vârstă sau având comorbidități), testare masivă, anchetă epidemiologică eficientă și eliminarea rapidă a focarelor de infectare prin izolarea asimptomaticilor la domiciliu și internarea în unități medicale a simptomaticilor, la care se adaugă respectarea unor măsuri de protecție și, după caz, introducerea progresivă de restricții locale, evitându-se carantinarea habitatelor umane.
În acest context, pentru evaluarea corectă a situației epidemiologice se impune introducerea ratei de vindecare a populației, indicator definit prin raportul dintre numărul persoanelor vindecate și numărul de pacienți simptomatici într-un anumit interval de timp. Prin împărțirea ratei de vindecare la intervalul de timp se obține viteza ratei de vindecare a populației dintr-o țară sau unitate administrativ-teritorială, parametru epidemiologic de referință pentru evaluarea strategiei de imunizare a populației în bătălia antivirus.
Un alt indicator epidemiologic semnificativ în gestionarea eficientă a pandemiei este ritmul de imunizare dintr-o unitate administrativ-teritorială, care se definește prin raportul dintre numărul îmbolnăvirilor de tip simptomatic vindecate într-un interval de timp prestabilit (una, două sau trei săptămâni) și numărul de zile ale perioadei de referință. De menționat că infectările de tip asimptomatic determinate prin testare nu au fost luate în calcul din cauza variabilității lor.
Pentru evitarea derulării în valuri a pandemiei Covid-19 , se poate imagina un scenariu în care măsurile flexibile de protecție luate de autorități într-o unitate administrativ-teritorială au ca efect menținerea aproape constantă a ritmului de imunizare, cu excepția unor fluctuații neglijabile, eventual ritmul de imunizare crește progresiv, pe măsura dezvoltării resurselor și a creșterii capacității sistemului sanitar.
Restricțiile impuse de autorități pentru combaterea pandemiei pot fi considerate benefice dacă nu afectează grav activitățile profesionale și calitatea vieții, iar după un interval de 2-3 săptămâni, viteza ratei de vindecare a populației crește, implicit, rata de mortalitate scade.
În această această schemă de gândire trebuie evaluată gestionarea crizei de către factorii de decizie și măsurile luate la nivel național pentru limitarea ratei de infectare după 9 noiembrie:
• Obligativitatea purtării măștii în toate spațiile publice (deschise și închise), indiferent de valoarea ratei de incidenţă cumulată a cazurilor din ultimele 14 zile.
• Instituțiile publice și operatorii economici au obligația, acolo unde este posibil, organizării activității în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, în particular, activitățile didactice sunt trecute în regim online (scenariu roșu). Se impune trecerea la un program de lucru flexibil, împărțit în cel puțin două grupe, având activitățile decalate la un interval de cel puţin 2 ore. Respectarea aplicării acestor măsuri la nivelul fiecărui județ se face de către reprezentanți de la Prefectură sau Inspecția Muncii.
• Închiderea pieţelor agroalimentare (cu excepția celor în spații deschise), a târgurilor, a bâlciurilor și a talciocurilor, precum și obligativitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii să-şi desfăşoare activitatea doar în intervalul orar 5 - 21, cu excepţia unităţilor farmaceutice, benzinăriilor şi operatorilor economici care asigură activități de livrare la domiciliu.
• Interzicerea desfășurării unor reuniuni cu un număr relativ mare de persoane, în spaţii deschise sau închise, cu prilejul unor sărbători, aniversări sau petreceri publice/private.
• Interzicerea circulației persoanelor în afara locuinţei, pe timpul nopții (între orele 23 și 5), cu excepția unor deplasări din motive justificate, precum: în interes profesional, pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată, îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, deces al unui membru de familie, deplasări în afara localităţilor a persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii. Pentru justificarea cazurilor exceptate, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe propria răspundere.
Aceste măsuri au fost asociate cu o carantinare parțială, fiind considerate prea drastice de către unii cetățeni, o parte dintre aceștia manifestându-și nemulțumirile în mediul online sau prin manifestări mai mult sau mai puțin organizate în spațiul public, unde au fost formulate diverse opinii, chiar și teorii conspiraționiste, unele cu tentă politică. Desigur, se uită că, în granițele comportamentului civilizat, libertatea unui individ este o necesitate înțeleasă și se termină atunci când sunt încălcate drepturile celuilalt membru al comunității, înțelepciunea fiind un reper în analiza justă a evenimentelor și stabilirea adevărului. Într-o societate democratică există echilibru politic numai atunci când majoritatea ține seama de propunerile minorității.
De fapt, România nu face excepție în cadrul Uniunii Europene, având în vedere că unele țări au luat măsuri mult mai restrictive pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2, chiar și intrarea în lockdown pentru o periodă determinată de timp. Totuși s-a evitat închiderea școlilor și a unităților economice importante, având în vedere impactul acestor domenii în evoluția societății.
Ar fi de dorit ca factorii responsabili din România să depășească interesele politice pentru binele națiunii, fiind necesare transparență și colaborare în elaborarea unor strategii periodice flexibile, care sunt bazate pe diagnoză aprofundată și prognoză orientată pe devenirea societății românești. La fel trebuie abordată și disputa politică privind oportunitatea organizării pe 6 decembrie a alegerilor parlamentare, eventual a amânării acestora până la primăvară.
Autoritățile au o responsabilitate imensă în gestionarea crizei printr-un management eficient și adaptarea bunelor practici la condițiile concrete ale comunității, orice greșeală în această situație se măsoară în pierderi de vieți omenești.
Încă nu se cunoaște un termen precis pentru combaterea pandemiei prin imunizarea populației, fiind dovedit că noul coronavirus prezintă multe necunoscute, având diverse mutații genetice, criza actuală devenind o provocare pentru cercetarea medicală de prevenire a bolilor și diversificarea în perspectivă a schemelor de tratament personalizate.
Producerea unui vaccin presupune studii preclinice (prin testare in vitro sau pe animale), urmate de studii clinice derulate în trei faze: I ( se verifică siguranța pe 10 – 40 subiecți umani), II (se verifică eficiența pe 100 – 500 subiecți umani în condiții controlate), III (se verifică eficiența pe 100 – 1000 subiecți umani în condiții reale). După aprobare se urmăresc efectele vaccinului pe termen lung, având ca termen de comparație varianta ideală stabilită de OMS. În faza IV de studiu trebuie să se verifice în plus dacă vaccinul asigură imunitate permanentă sau doar imunitate temporală organismelor, așa cum se întâmplă cu vaccinul antigripal.
În competiția pentru producerea unui vaccin anti-SARS-CoV-2 s-au înscris peste 100 de companii, însă până în noiembrie 2020 au trecut doar 9 variante în stadiul III de testare, și anume: AZD1222 (produs de Oxford/AstraZeneca – Marea Britanie), BNT162 (produs de BioNTech/Pfizer – Germania/SUA), mRNA1273 (produs de Moderna – SUA), NVX CoV2373 (produs de Novavax – SUA), Ad26COVS1 (produs de Janssen/Johnson & Johnson - Belgia/SUA), Sputnik V (produs de Institutul Gamaleya – Rusia), PiCoVacc (produs de Sinovac –China), Ad5-nCoV (produs de CanSino – China), precum și vaccinul produs de Sinopharm, în colaborare cu institutele de cercetare din Beijing și Wuhan (China).
Încă nu se știe cu siguranță care vor fi companiile câștigătoare în cursa pentru obținerea unui vaccin eficient, având efecte adverse neglijabile, investițiile financiare în cercetare fiind fără precedent. Să câștige cele mai bune vaccinuri și să fie accesibile în toată lumea, fără să prevaleze interese politice sau comerciale meschine!
Publicația Financial Times a prezentat informații despre vaccinul cu vector viral (VRV), denumit AZD 1222 sau ChAdOx1 nCoV-19, care a fost dezvoltat de compania AstraZeneca împreună cu oameni de știință de la Universitatea Oxford, fiind considerat sigur și eficient, după ce a fost testat pe un grup de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani. Vaccinul utilizează o variantă slăbită a unui virus care determină răceala comună la cimpanzei, modificată cu instrucțiuni genetice pentru a induce un răspuns imun la SARS-CoV-2 , prin declanşarea producţiei de anticorpi şi de celule T.
Vaccinul BNT162 a fost dezvoltat de compania BioNTech din Germania, în colaborare cu Fudan în China și Pfizer (SUA) în restul lumii. Acest vaccin este bazat pe ARN modificat și are o eficiență de 90% , însă trebuie ținut la o temperatură foarte scăzută.
Aprobarea unui vaccin înseamnă trecerea la faza IV de testare pe o scară extinsă și un interval mare de timp pentru evaluarea siguranței și eficacității. Dacă în această perioadă apar cazuri în care vaccinul a produs efecte adverse, atunci procesul de vaccinare se întrerupe, așa cum s-a întâmplat în Brazilia cu vaccinul produs în China.
Comisia Europeană a autorizat semnarea contractului pentru achiziționarea de la BioNTech/Pfizer a 300 milioane doze de vaccin, cantitate pe care o va distribui țărilor membre în părți proporționale cu mărimea populațiilor acestora. Înainte de primirea dozelor de vaccin, autoritățile naționale trebuie să asigure logistica necesară desfășurării campaniilor de vaccinare.
Încă din data de 10.06.2020 am publicat pe site-ul iteach.ro varianta multivaccinării, procedură medicală pe care am prezentat-o apoi detaliat în articolul “Imunizarea graduală în trepte” din 14.10.2020, punând în evidență efectele benefice ale acestei metode în depășirea pandemiei actuale provocate de SARS-CoV-2.
Această procedură medicală este mai eficientă decât varianta clasică și permite, după omologare, administrarea unei game diversificate de vaccinuri: de la fragmente de virus (eventual, legate de o proteină pentru a-i mări eficacitatea), la viruși inactivați prin mijloace fizice sau chimice, până la viruși vii.
Așa cum ar spune Tudor Arghezi dacă ar trăi în vremurile noastre: De ce-aș fi trist? ... Mă bucur că procedura imunizării graduale în trepte a stârnit interes în străinătate, fiind aplicată de compania americană Pfizer în varianta dublă de vaccinare cu BNT162, așa cum am aflat în 9.11.2020 din știrile transmise prin televiziune. Și totuși, sunt dezamăgit că nu am fost luat în seamă de factorii de decizie din România, care au alte priorități decât stimularea cercetării aplicative în preajma alegerilor parlamentare.
Se pare că întâmplarea cu descoperirea insulinei de către Nicolae Paulescu se repetă, unii vin cu soluțiile novatoare, iar alții obțin beneficiile, fără să mai precizeze și sursele de informare. Îmi exprim speranța ca adevărul va ieși la lumină, iar spiritul dreptății va triumfa într-o societate democratică bazată pe competiție și schimb de informații prin mass-media la scară planetară.
Cu siguranță pandemia Covid-19 va schimba organizarea și modul de viață pe Terra, însă sper să nu afecteze bogăția registrului de emoții și sentimente ale sufletului ființei umane.
Există cetățeni de bună-credință care doresc să transforme această criză majoră într-o oportunitate de digitalizare și automatizare a unor domenii importante de activitate. Pentru a preveni șocul viitorului, se impune adaparea sistemului educațional la evoluția științei, tehnicii și tehnologiei, factori esențiali care schimbă modalitățile de acțiune umană și calitatea vieții. Închei aceast studiu cu următoarea urare pentru toți locuitorii planetei albastre:
Mult noroc, sănătate și poftă de viață! Dumnezeu să ocrotească omenirea!
Bibliografie
1. Ghiduc Mihai, Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi, mindcraftstories.ro, 19.10.2020
2. Vasile Tudor, Imunizare proactivă, iteach.ro, 10.06.2020
3. Vasile Tudor, Imunizarea graduală în trepte, 14.10.2020
4. Hotărârea de Guvern nr. 856 din 14 octombrie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020
5. Hotărârea CNSU nr. 52 din 5 noiembrie 2020 referitoare la instituirea unor noi măsuri pentru prevenirea şi limitarea răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2
Comentarii
MULTUMIRI si FELICITARI !
Mariana Lulache acum 2158 zile
Ministerul Educaţiei