Covid-19 sub lupă

Vasile TudorLiceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu, Dragalina (Călărași)20 nov. 2020

Producerea unui vaccin presupune studii preclinice (prin testare in vitro sau pe animale), urmate de studii clinice derulate în trei faze: I ( se verifică siguranța pe 10 – 40 subiecți umani), II (se verifică eficiența pe 100 – 500 subiecți umani în condiții controlate), III (se verifică eficiența pe 100 – 1000 subiecți umani în condiții reale). După aprobare se urmăresc efectele vaccinului pe termen lung, având ca termen de comparație varianta ideală stabilită de OMS. În faza IV de studiu trebuie să se verifice în plus dacă vaccinul asigură imunitate permanentă sau doar imunitate temporală organismelor, așa cum se întâmplă cu vaccinul antigripal.
În competiția pentru producerea unui vaccin anti-SARS-CoV-2 s-au înscris peste 100 de companii, însă până în noiembrie 2020 au trecut doar 9 variante în stadiul III de testare, și anume: AZD1222 (produs de Oxford/AstraZeneca – Marea Britanie), BNT162 (produs de BioNTech/Pfizer – Germania/SUA), mRNA1273 (produs de Moderna – SUA), NVX CoV2373 (produs de Novavax – SUA),   Ad26COVS1 (produs de Janssen/Johnson & Johnson - Belgia/SUA), Sputnik V (produs de Institutul Gamaleya – Rusia), PiCoVacc (produs de Sinovac –China), Ad5-nCoV (produs de CanSino – China), precum și vaccinul produs de Sinopharm, în colaborare cu institutele de cercetare din Beijing și Wuhan (China).
Aprobarea unui vaccin înseamnă trecerea la faza IV de testare pe o scară extinsă și un interval mare de timp pentru evaluarea siguranței și eficacității. Dacă în această perioadă apar cazuri în care vaccinul a produs efecte adverse, atunci procesul de vaccinare se întrerupe, așa cum s-a întâmplat în Brazilia cu vaccinul produs în China. Publicația Financial Times a prezentat informații despre vaccinul cu vector viral (VRV), denumit AZD 1222 sau ChAdOx1 nCoV-19, care a fost dezvoltat de compania AstraZeneca împreună cu oameni de știință de la Universitatea Oxford, fiind considerat sigur și eficient, după ce a fost testat pe un grup de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani. Vaccinul utilizează o variantă slăbită a unui virus care determină răceala comună la cimpanzei, modificată cu instrucțiuni genetice pentru a induce un răspuns imun la SARS-CoV-2 , prin declanşarea producţiei de anticorpi şi de celule T.
Vaccinul BNT162 a fost dezvoltat de compania BioNTech din Germania, în colaborare cu Fudan în China și Pfizer (SUA) în restul lumii. Acest vaccin este bazat pe ARN modificat și are o eficiență de 90% , însă trebuie ținut la o temperatură foarte scăzută.
Comisia Europeană a autorizat semnarea contractului pentru achiziționarea de la BioNTech/Pfizer a 300 milioane doze de vaccin, cantitate pe care o va distribui țărilor membre în părți proporționale cu mărimea populațiilor acestora. Înainte de primirea dozelor de vaccin, autoritățile naționale trebuie să asigure logistica necesară desfășurării campaniilor de vaccinare.
    În prima etapă de vaccinare au prioritate persoanele din prima linie de apărare, cele în vârstă sau cu risc crescut, dar și persoanele cu rol important în funcționarea societății sau posibilii super-contaminanți, adică persoanele infectate care au multe contacte sociale. Desigur, persoanele infectate cu SARS-CoV-2 care s-au vindecat nu trebuie să se mai vaccineze, deoarece au căpătat imunizare pe cale naturală. De aceea, se impune testarea populației înainte de vaccinare pentru a descoperi persoanele care au deja suficienți anticorpi în organism, cu mențiunea că pot să devină donatori de plasmă convalescentă.
Este posibil ca Uniunea Europeană să dispună în perspectivă de mai multe tipuri de vaccin, pe măsura punerii în evidență a eficienței și a siguranței acestora.
Multi cetățeni s-au bucurat de anunţul laboratoarelor american Pfizer şi german BioNTech privind obținerea unui vaccin cu o eficacitate de 90%, precum şi cel al companiei americane de biotehnologie Moderna cu o eficacitate de 94,5% a vaccinului său, însă Organizația Mondială a Sănătății a avertizat prin reprezentanții săi că vaccinurile nu ar trebui considerate o „poţiune magică”, iar al doilea val al pandemiei ar trebui combătut fără vaccinuri.
   Responsabilul OMS pentru situații de urgență, Mike Ryan, a afirmat: „Multe ţări sunt în faţa acestui val şi îl vor traversa şi continua să-l înfrunte fără vaccinuri. Trebuie să înţelegem şi să interiorizăm acest lucru şi să înţelegem că trebuie să urcăm acest munte fără vaccinuri”.
Referitor la siguranța vaccinurilor care au fost testate într-un interval prea scurt de timp, au apărut critici, printre care și afirmațiile medicului Monica Pop la un post de televiziune: „Cum puteți să știți dumneavoastră ce se întâmplă peste trei ani? Dacă faceți leucemie, Doamne ferește!, după vaccinul ăsta?! Cum poți să știi inducția genetică pe care o face ăsta...? Peste 5 ani ne putem vaccina!”
Este firesc să fie pusă sub semnul întrebării trecerea rapidă de la vaccinurile clasice, care conțin viruși atenuați prin mijloace fizice și chimice, la noile vaccinuri bazate pe ARN modificat, însă trebuie ținut seama de presiunea exercitată de pandemia Covid-19 asupra cercetării. Cu siguranță oferta pe piața de vaccinuri va fi diversificată în viitor, competiția acerbă va favoriza pe cele mai eficiente variante, având efecte adverse neglijabile și preț de cost redus.
După părerea mea, încă din faza inițială de gestionare a pandemiei, autoritățile ar fi trebuit să acorde prioritate măsurilor pentru reducerea ratei de mortalitate, prin asigurarea unei protecții deosebite a bătrânilor, persoanelor vulnerabile sau a celor cu rol important în funcționarea societății, caz în care al doilea val al pandemiei ar fi avut o amplitudine mult mai redusă în România.
În general, strategia de limitare a îmbolnăvirilor s-a bazat pe următoarea concepție: persoanele descoperite infectate prin testare sunt trimise pentru tratament în spitale, iar contacții acestora, descoperiți prin anchetă epidemiologică, sunt izolați la domicilii.
Se pare că s-a exagerat prin deplasarea accentului pe rata de transmitere a virusului, având în vedere că acest indicator epidemiologic este corelat cu imunizarea pe cale naturală a populației, restricțiile impuse afectând majoritatea domeniilor de activitate, a drepturilor și libertăților cetățenești, a calității vieții și inducerii panicii în rândul populației. Un exemplu sugestiv îl reprezintă orașul Cluj, în care nu s-a instituit starea de carantină, pentru că rata de mortalitate a fost scăzută, deși rata de infectare a crescut progresiv.
Încă nu se cunoaște un termen precis pentru combaterea pandemiei prin imunizarea populației, fiind dovedit că noul coronavirus prezintă multe necunoscute, având diverse mutații genetice, criza actuală devenind o provocare pentru cercetarea medicală de prevenire a bolilor și diversificarea în perspectivă a schemelor de tratament personalizate.
Până atunci autoritățile au o responsabilitate imensă în gestionarea crizei printr-un management eficient și adaptarea bunelor practici la condițiile concrete ale comunității, orice greșeală în această situație se măsoară în pierderi de vieți omenești.
O strategie rezonabilă în depășirea crizei Covid-19, raportată la calitatea vieții, presupune organizarea optimă și dezvoltarea resurselor existente pentru menținerea unui echilibru dinamic în asigurarea sănătății populației, funcționarea majorității domeniilor de activitate, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești în limite acceptabile.
Nu trebuie neglijate nici conștientizarea responsabilității și informarea corectă a populației despre situația epidemiologică și necesitatea respectării măsurilor elementare de prevenție (distanțare fizică, purtarea măștii, igienă personală), dar și promovarea unei viziuni optimiste și stimularea ideilor novatoare, ca răspuns la provocările majore puse de viață.
De remarcat că, pe termen mediu și lung, modelul suedez   a dat rezultate benefice în imunizarea pe cale naturală a populației, rata mortalității fiind în descreștere într-o comunitate cu cetățeni responsabili, care respectă regulile elementare fără să fie constrânși de autorități.
Este sugestiv faptul că țările care în primul val de manifestare a pandemiei Covid-19 au avut o rată scăzută de infectări, au fost nevoite în toamnă să instituie măsuri drastice pentru reducerea îmbolnăvirilor și a ratei de mortalitate. Această situație se explică prin faptul că doar o parte din purtătorii asimptomatici de SARS-CoV-2 pot cauza îmbolnăviri de tip simptomatic, iar un procent din acestea, dependent de pacienți și de condițiile existente, conduce la decesele celor aflați la terapie intensivă.
Dacă, pentru stingerea pandemiei, nu se va reuși în cursul anului 2021 vaccinarea a cel puțin 60% din totalul persoanelor neinfectate cu SARS-CoV-2, atunci se impune corelarea măsurilor de protecție cu imunizarea naturală controlată a populației împotriva noului coronavirus, modalitate realizată prin intermediul unor vectori de transmitere asimptomatici, care au sistemul imunitar suficient de puternic pentru a slăbi încărcătura virală. Trebuie avut în vedere că, deși prezintă riscuri mai mari de infectare, imunizarea pe cale naturală a unui organism în condiții controlate este mai eficientă decât cea realizată prin administrarea unui vaccin specific, care poate avea și efecte secundare sau adverse, mai ales că etapele de testare au fost   diminuate față de normele standard.
Dumnezeu să ocrotească și să binecuvânteze omenirea!