Destinul unor idei novatoare

Vasile TudorLiceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu, Dragalina (Călărași)24 ian. 2021

Începutul mileniului III este marcat profund de globalizare și integrare pe scară largă, dezvoltarea fără precedent a rețelelor de telecomunicații și Internetului, digitalizare, automatizare și inteligență artificială. Suntem martorii schimbării modului de acțiune umană, accentul fiind deplasat pe creativitate, care reprezintă o caracteristică umană cu rol esențial în progresul culturii și civilizației.
   Desigur, academiile și universitățile oferă condiții deosebite pentru cercetarea fundamentală și aplicativă, dar nu trebuie neglijate nici contribuțiile proprii ale unor cercetători cu posibilități materiale și financiare modeste, dificultăți suplinite prin creativitate și pasiune. Se impune ca astfel de oameni să fie sprijiniți de stat prin realizarea unui cadru legislativ favorabil.
Activitatea de cercetare din România și de pretutindeni trebuie pusă sub semnul valorilor perene de bine, frumos, dreptate și adevăr.
Din păcate, nu toți cercetătorii individuali își pot proteja la OSIM ideile novatoare sau pot participa la conferințe și simpozioane recunoscute la nivel internațional. Unii dintre aceștia își promovează descoperirile prin Internet, însă există riscul ca ideile novatoare să fie preluate de alte persoane pentru a le valorifica în interes propriu fără ca măcar să menționeze autorii.
Pentru a pune în evidență această tristă constatare, voi analiza destinul unei invenții proprii referitoare la o soluție tehnică novatoare pentru cultivarea eficientă a plantelor de apartament, de seră sau de grădină, în spații închise sau deschise, la nivelul solului, pe balcon sau chiar pe acoperișul blocurilor.
Invenția se referă la un vas cu auto-udare pentru cultivarea eficientă a plantelor de apartament, de seră sau de grădină.
   Încă din anul 1990, am înregistrat la OSIM cererea de brevet de invenție nr.146110 cu titlul „Procedeu și instalații pentru culturi intensive”, în care propun diverse variante constructive pentru vase cu pereți dubli în care udarea solului este asigurată prin capilaritate și vapori saturanți. Timp de trei decenii am urmărit prin mass-media aplicarea în practică a ideilor novatoare propuse pentru brevetare și preluate parțial sau total de către alte persoane în interes propriu, fără să fie menționat și autorul.
În prezent se utilizează cu precădere ghivece sau jardiniere pentru cultivarea florilor sau a arbuștilor ornamentali, care sunt dificil de întreținut, perioada dintre udări fiind relativ scurtă, mai ales în sezonul cald. De aceea, proprietarii nu pot lipsi mai mult de o săptămână de la domiciliu, atunci când se deplasează în altă localitate, în caz contrar, trebuie să plătească persoane străine care pot să asigure udarea periodică a plantelor.
Desigur, pentru plantele de apartament se găsesc în comerț dispozitive de udare prin picurare, care se pot atașa la peturi și fixa în pământul din ghiveci printr-un element conic.
Metoda udării plantelor prin picurare este deosebit de eficientă, însă nu elimină complet pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului, iar dispozitivele utilizate în prezent pentru plantele de apartament sunt inestetice.
Dispozitivul „Self Watering Device” (Fig. 1), este prevăzut cu supapă pentru reglarea debitului de apă, valva de control permițând ca picăturile să curgă la intervale de timp cuprinse între 0 s și 60 s, astfel că udarea plantei durează între 1 și 15 zile. Dispozitivul se poate atașa la peturi cu diverse volume, mărimea filetului fiind universală.
   Fig. 1
Pentru cultivarea orhideelor   există în comerț ghivece cu auto-udare, care sunt formate din două vase, cel interior fiind umplut cu sol, iar cel exterior având rolul de rezervor de apă, transferul apei de la rezervor la sol realizându-se prin intermediul unui fitil și prin evaporare.
Cele mai multe orhidee sunt plante epifite, care în mediul natural cresc pe copacii din pădurea tropicală, ca de exemplu, genurile Dendrobium, Oncidium, Miltonia, Cattleya și Phalaenopsis . Având în vedere că aceste plante preferă o bună aerisire a rădăcinilor, umiditatea în exces fiind dăunătoare, solul în care sunt cultivate conține piatra ponce, zeoliți, lavă și îngrășământ.
Ghivecele Santino Orchidea TWIN (fig. 2) și Lechuza (fig. 3) asigură condiții optime pentru creșterea orhideelor, însă consumul de material și prețul de cost sunt relativ mari.
   Fig. 2             Fig. 3
Pentru a verifica eficiența metodei udării plantelor prin sucțiune și capilaritate, am experimentat timp de 6 luni, pe un ghiveci cu „Lacrima Maicii Domnului”, un dispozitiv improvizat cu mijloace ușor de procurat, mai precis, am atașat la baza unui pet de 2 litri un tub din material plastic în care am introdus un fitil pentru trasferul apei la sol.
Am constatat că acest dispozitiv simplu, prezentat în Fig.4, a asigurat necesarul de apă pentru plantă timp de aproape 3 luni.
  Fig, 4
Vă prezint în Fig. 5 o variantă constructivă simplă și eficientă a unui vas pentru cultivarea intensivă a plantelor de apartament, de seră sau de grădină.
  Fig. 5
Vasul prototip este format în principal din peretele exterior (E), peretele interior (I) și tubul (T) pentru introducerea apei. Peretele exterior este prevăzut cu orificiul (E) pentru evacuarea apei în exces, iar peretele interior este dispus pe gulerul (G) și are montat în centrul de simetrie un tub cu fitil (F) pentru trecerea apei prin sucțiune și capilaritate din rezervorul cu apă (A) în compartimentul cu sol (S). Pentru aerisirea solului, în peretele interior (I) sunt practicate orificii cu diverse dimensiuni, cele mari fiind acoperite cu sită sau un strat cu granule de cărbune activ, piatră ponce etc.
   Fitilul (F)   al dispozitivului pentru transferul apei prin sucțiune și capilaritate este confecționat din fibre naturale sau sintetice, dar și din materiale poroase , iar tubul (T) pentru introducerea apei în rezervorul (A) este realizat din materiale transparente (sticlă, plexiglas, policarbonat) pentru ca nivelul apei să poată fi vizualizat.
Modul de utilizare este simplu, și anume: se introduce periodic apă prin tubul (T) până la nivelul orificiului (O) din peretele exterior. Intervenția umană poate fi eliminată complet prin conectarea la rețeaua de apă a vaselor pentru creșterea plantelor și utilizarea unor mijloace tehnice de automatizare .
   Vasul pentru plante poate avea diverse dimensiuni și forme geometrice ( trunchi de con, cilindru, sferă sau calotă sferică,trunchi de piramidă, paralelipiped), pereții săi fiind realizați din lut, mase plastice sau alte materiale. Desigur, vasele cu dimensiuni mari sunt prevăzute cu mai multe dispozitive pentru transferul apei din rezervor la sol, care sunt dispuse regulat pe peretele interior (I). Vasele de dimensiuni mici pot fi utilizate ca ghivece sau jardiniere pentru flori, iar vasele cu dimensiuni mari pot fi folosite și pentru cultivarea altor plante (arbuști ornamentali, legume, pomi fructiferi) pe terase, balcoane, acoperișul unor blocuri sau alte clădiri cu acoperiș orizontal. În politica actuală de protecție a mediului înconjurător, trebuie avut în vedere că, pe lângă beneficiile estetice, legume și fructe proaspete, plantele contribuie la purificarea și îmbogățirea atmosferei cu oxigen.
Sunt curios, stimați cititori, dacă vasul prezentat anterior sau unul similar apar pe piață în următorii ani.
Referitor la culturile din sere sau din câmp, dispozitivele și sistemele de irigare prin picurare pot fi adaptate la noua tehnologie prin înlocuirea duzelor de picurare (picurători) cu tuburi umplute cu materiale fibroase sau poroase, ca de exemplu: fitile realizate din diverse materiale textile sau sintetice, burete, cărbune activ, piatră ponce etc. Conductele pentru transportul apei sunt îngropate până la adâncimea de plantare a răsadului pentru legume sau la nivelul rădăcinilor pentru pomii fructiferi și vița de vie. Apa este dirijată în acest caz   spre sistemul radicular al plantelor, frontul şi viteza de propagare a apei fiind dependente de acţiunea forţelor de sucţiune, de capilaritate şi de gravitaţie, la care se adaugă presiunea exercitată de aerul din porii solului.

Bibliografie
1. Tudor Vasile, Procedeu și instalații pentru culturi intensive, CBI nr.146110 din 15.10.1990
2. Tudor Vasile, Instalaţie pentru hidroaerarea solului, Brevet de invenţie, RO 119059, 1993
3. Tuma Jan, Sisteme de irigare, Editura Casa, Oradea, 2010

4 comentarii19 accesări