Atitudinea fa\u021b\u0103 de eroare\/ e\u0219ec\/ gre\u0219eal\u0103 este, \u00een pedagogie, la fel de pu\u021bin tolerant\u0103 ca cea pe care o manifest\u0103m \u00een spa\u021biul public, \u00een moral\u0103. De\u0219i un examen critic sumar ne relev\u0103 faptul c\u0103 orice existen\u021b\u0103 este bazat\u0103, primordial, pe erorile pe care le facem, c\u0103 eroarea este o component\u0103 definitorie pentru om, ne-am obi\u0219nuit s\u0103 manifest\u0103m fa\u021b\u0103 de eroare doar respingere \u0219i intoleran\u021b\u0103. \u0218i, dac\u0103 putem accepta faptul c\u0103 \u00een anumite condi\u021bii, \u00een via\u021ba adult\u0103, eroarea este inacceptabil\u0103 prin efectele sociale dezastruoase, nu acela\u0219i lucru \u00eel putem spune despre eroare \u00een \u0219coal\u0103, care ar trebui privit\u0103 ca un laborator al maturit\u0103\u021bii \u00een care eroarea ar trebui \u0219i permis\u0103 \u0219i \u00eencurajat\u0103.
\nArticolul de mai jos, care e urmarea unei reflec\u021bii personale \u00een marginea experien\u021bei mele ca profesor, invit\u0103, dac\u0103 vre\u021bi, la o schimbare de mentalitate \u00een sensul unei mai mari toleran\u021be \u00een \u0219coal\u0103 fa\u021b\u0103 de eroare, fa\u021b\u0103 de gre\u0219eal\u0103, atitudine care poate stimula nu doar motiva\u021bia elevilor pentru \u00eenv\u0103\u021bare dar \u0219i efecte mai spectaculoase care \u021bin de creativitate, de spirit antreprenorial etc. <\/p>\n
M\u0103 aflu de doi ani de zile \u00eentr-o pozi\u021bie de mentor \u00een proiectul ROSE<\/strong>, iar \u00een aceast\u0103 calitate am avut ocazia s\u0103 reflectez mai mult la lucrurile bune din practica educa\u021bional\u0103 \u0219i mai ales la lucrurile \u00een care ne poticnim deseori.<\/p>\n \u00cen primul r\u00e2nd a\u0219 vrea s\u0103 limitez pu\u021bin a\u0219tept\u0103rile pe care denumirea de \u201ementor\u201d le poate ridica \u00een mintea \u0219i \u00een sufletul dvs., pentru c\u0103, dac\u0103 accept\u0103m defini\u021bia mentorului ca fiind \u201eun \u00een\u021belept, un pov\u0103\u021buitor sau un \u00eendrum\u0103tor…\u201d<\/em> atunci e clar c\u0103 defini\u021bia nu mi se aplic\u0103, eu fiind departe de \u00een\u021belepciune \u0219i neav\u00e2nd nicio virtute de pov\u0103\u021buitor. Poate, \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 s\u0103 mi se aplice sensul de \u201e\u00eendrum\u0103tor\u201d dar nu unul care te orienteaz\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toria ta ci, mai degrab\u0103, unul care te \u00eenso\u021be\u0219te \u00een c\u0103l\u0103torie. M\u0103 asociez mai mult cu no\u021biunea de \u201e\u00eenv\u0103\u021b\u0103cel\u201d prin urmare, \u00eenso\u021birea dvs. este mai degrab\u0103 cu acest statut.<\/p>\n Acum, dac\u0103 am atenuat pu\u021bin nivelul de a\u0219teptare, cred c\u0103 putem purcede la a descifra ROS<\/strong>tul acestui proiect \u2013 ROSE <\/strong>\u2013 \u0219i mi se pare minunat c\u0103 \u00eent\u00e2mplarea \u201ea aranjat\u201e at\u00e2t de fain onomastica acestui proiect (Romanian Secondary Education Project<\/strong>), incluz\u00e2nd aici, predestinal, r\u0103d\u0103cina ROST-ului.<\/p>\n Un r\u0103spuns imediat, pe care \u00eel deducem din formularul de aplica\u021bie, este \u201ecre\u0219terea num\u0103rului de absolven\u021bi de liceu care promoveaz\u0103 examenul de Bacalaureat.<\/p>\n Un r\u0103spuns secundar, care vizeaz\u0103, mai degrab\u0103, impactul acestui proiect, este de a-i ajuta pe ace\u0219ti omule\u021bi, elevii de liceu, s\u0103 se maturizeze, adic\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i ia via\u021ba sub control, s\u0103 devin\u0103 st\u0103p\u00e2ni pe ei \u00een\u0219i\u0219i, s\u0103 fie capabili s\u0103 ia decizii \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i asume responsabilit\u0103\u021bi. \u0218i, examenul \u0103sta (BAC) devine, citit \u00een aceast\u0103 cheie (care e, de fapt, cheia original\u0103), tocmai asta: un examen al maturit\u0103\u021bii. Ace\u0219ti copii au, \u00een momentul promov\u0103rii, toate premisele (atitudini, abilit\u0103\u021bile, cuno\u0219tin\u021bele \u2013 ASK<\/strong>) pentru a-\u0219i asuma responsabilit\u0103\u021bile vie\u021bii adulte. \u0218i prin asta \u00een\u021beleg inclusiv asumarea de riscuri \u0219i gre\u0219eli.<\/p>\n \u00cent\u00e2lnim adeseori persoane foarte tinere, dar \u0219i adul\u021bi, care au sindromul \u201ebocitoarei\u201d. Sunt, \u0219i cu siguran\u021b\u0103 ave\u021bi \u00een minte acest profil, cei care sunt at\u00e2t de \u00eenfrico\u0219a\u021bi de a asuma e\u0219ecul ca parte a ecua\u021biei personale \u00eenc\u00e2t resping sau atribuie e\u0219ecul exteriorit\u0103\u021bii. \u00cen consecin\u021b\u0103, las\u0103 rezolvarea acestui e\u0219ec tot exteriorit\u0103\u021bii sau, ca s\u0103 vorbim \u00een termeni corporati\u0219ti, externalizeaz\u0103 e\u0219ecul. Vinova\u021bii sunt \u00eentotdeauna \u201eceilal\u021bi\u201d prin asta \u00een\u021beleg\u00e2nd fie lipsa de resurse, fie alc\u0103tuirea str\u00e2mb\u0103 a sistemului educa\u021bional sau lipsa de motiva\u021bie a elevilor sub presiunea ispitelor media \u0219i a influenceri<\/em>-lor etc. Din p\u0103cate, cu o asemenea \u00een\u021belegere suntem \u00een impas, lipsi\u021bi de orice perspectiv\u0103, bloca\u021bi \u00eentr-un vis iluzoriu, f\u0103r\u0103 sc\u0103pare \u0219i f\u0103r\u0103 succes.<\/p>\n Ori, dac\u0103 ne dorim o schimbare real\u0103, o maturizare progresiv\u0103 a societ\u0103\u021bii, e clar c\u0103 nu putem persista \u00eentr-un context care nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 prin rezultatele lui negative \u0219i e clar c\u0103 nu putem a\u0219tepta schimbarea din afar\u0103. Pentru c\u0103 schimbarea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu fiecare dintre noi, la nivel individual, printr-o reflec\u021bie care trebuie s\u0103 devin\u0103 un exerci\u021biu cotidian.<\/p>\n Potrivit sociologului Max Weber, bun\u0103starea capitalismului a ap\u0103rut dintr-un tip de comportament ce se origineaz\u0103 \u00een spiritul protestant \u0219i, mai precis, \u00eentr-un obicei practicat cu religiozitate (\u00een\u021beleg\u00e2nd prin asta disciplin\u0103) de c\u0103tre fiecare membru al comunit\u0103\u021bii \u2013 acela de a \u021bine un jurnal. \u00cen acest jurnal protestan\u021bii \u00ee\u0219i notau, diminea\u021ba, lucrurile pe care trebuie s\u0103 le \u00eemplineasc\u0103 peste zi \u0219i mai notau seara, la apus, \u00eenainte de a pune capul pe pern\u0103, reflect\u00e2nd asupra lucrurilor reu\u0219ite, finalizate, dar mai ales asupra piedicilor care au blocat realizarea anumitor scopuri.<\/p>\n Aceast\u0103 reflec\u021bie trebuie cultivat\u0103 \u0219i la noi. Reflec\u021bia nu doar ca analiz\u0103 ci ca o aplecare a ta \u00eens\u0103\u021bi\/ \u00eensu\u021bi c\u0103tre tine, c\u0103tre s\u0103m\u00e2n\u021ba pe care ai plasat-o acolo \u00een copil\u0103rie \u0219i pe care o urm\u0103re\u0219ti cum cre\u0219te. O c\u0103l\u0103torie ini\u021biatic\u0103 de tip invers, pe care o faci cu scopul de a sim\u021bi cre\u0219terea in situ<\/em>, pun\u00e2nd surdin\u0103 zgomotului mundan, pentru a ne maturiza \u00een chip real \u0219i, de ce nu, pentru a deveni mai boga\u021bi (dac\u0103 nu material, m\u0103car spiritual), c\u0103ci reflec\u021bia este o hran\u0103 ce poate ad\u0103uga ceva fiin\u021bei noastre, cu fiecare g\u00e2nd.<\/p>\n Cum putem face asta? Ei bine, cred c\u0103 o abordare ce poate avea \u0219anse de reu\u0219it\u0103 este cultivarea interoga\u021biei, a spiritului critic, accept\u00e2nd eroarea sau m\u0103car av\u00e2nd un mai mare grad de toleran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de ea. \u0218i prin \u201etoleran\u021b\u0103\u201d nu m\u0103 refer la \u201ea trece cu vederea\u201d erorile, ci a avea o atitudine mai permisiv\u0103 \u00een exprimarea erorilor, una \u00een care s\u0103 nu fi permanent \u00een pozi\u021bia \u201ecorectorului\u201d care, cu pream\u0103rita sa cunoa\u0219tere vine s\u0103 aplice \u201e\u00eendreptare\u201d de o manier\u0103 dureroas\u0103). P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u0219coala, laboratorul, sunt locurile cele mai dezirabile pentru acceptarea erorilor, pentru c\u0103 \u00een aceste spa\u021bii consecin\u021bele erorilor nu vor fi niciodat\u0103 unele catastrofale.<\/p>\n \u00cemi amintesc c\u0103, la un moment dat, am fost \u00een asisten\u021b\u0103 la o mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103 coleg\u0103 \u0219i observa\u021biile f\u0103cute la aceast\u0103 lec\u021bie au relevat o anumit\u0103 orientare a cadrelor didactice pentru valorizarea \u201er\u0103spunsurilor corecte\u201d. De\u0219i pe tot parcursul lec\u021biei doi dintre elevi au fost foarte activi \u0219i au pus \u00eentreb\u0103ri (unele chiar incomode), la finalul lec\u021biei domni\u0219oara profesoar\u0103 i-a apreciat doar pe cei care au dat \u201er\u0103spunsuri bune\u201d, care au \u0219tiut s\u0103 reproduc\u0103 necritic un text de manual. De\u0219i etica privind interven\u021biile directe la orele asistate prevede o anumit\u0103 interdic\u021bie, m-am v\u0103zut obligat\u0103 s\u0103 intervin \u0219i s\u0103 recuperez pentru elevii curio\u0219i aprecierea pierdut\u0103 de c\u0103tre domni\u0219oara profesoar\u0103 \u00eentr-un comportament rutinier, men\u021bion\u00e2nd faptul c\u0103 \u00eentrebarea, nelini\u0219tea cunoa\u0219terii, curiozitatea sunt, \u00een general, mult mai fecunde \u00een planul realit\u0103\u021bii dec\u00e2t par s\u0103 fie r\u0103spunsurile pre-fabricate.<\/p>\n \u0218i, ca s\u0103 evit un ocol foarte mare, revenind la proiectul ROSE, cred c\u0103 ROStul acestui proiect este de a-i ajuta pe elevi \u201es\u0103 alerge singuri\u201d. Profesorul, asemenea unui antrenor, \u00eei arat\u0103 elevului calea \u0219i ni\u0219te principii de urmat, \u00eei c\u0103le\u0219te caracterul (rezilien\u021b\u0103, rezisten\u021b\u0103 la efort \u0219i la e\u0219ec) \u0219i \u00eel \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 alerge, pentru c\u0103 singurul lucru pe care antrenorul nu \u00eel poate face este s\u0103 alerge \u00een locul elevului. Misiunea antrenorului relevat\u0103 \u0219i \u00een denumirea de \u201eantrenament\u201d este aceea de a-l pune pe elev \u00een mi\u0219care, \u00een atmosfera potrivit\u0103 competi\u021biei. Reu\u0219ita, succesul, depind foarte mult de gradul de \u00eencurajare (empowerment<\/strong>) pe care antrenorul \u00eel investe\u0219te \u00een elevul s\u0103u.<\/p>\n Mi s-a \u00eent\u00e2mplat, bun\u0103oar\u0103, la o or\u0103 de logic\u0103, discut\u00e2nd despre argumentare \u0219i despre \u00eentemeierea suficient\u0103 pentru acceptarea sau respingerea unei teze, s\u0103 fiu \u00een situa\u021bia de a da credit unui elev pentru o idee la care nu m\u0103 g\u00e2ndisem. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei fac pe elevi s\u0103 con\u0219tientizeze importan\u021ba temeiurilor le-am pus urm\u0103toarea \u00eentrebare \u201eCe faci dac\u0103 cineva \u00ee\u021bi spune c\u0103 Luna se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul Soarelui?\u201d cu g\u00e2ndul c\u0103 r\u0103spunsul e evident \u0219i \u00eendeamn\u0103 la respingere. Surpriza a fost c\u0103 cei mai mul\u021bi dintre ei au spus c\u0103 \u201elucrul \u0103sta e adev\u0103rat\u201d. Completarea mea \u2013 p\u0103i, Luna se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul P\u0103m\u00e2ntului nu al Soarelui \u2013 i-a f\u0103cut pe cei mai mul\u021bi dintre elevi s\u0103 r\u0103sufle u\u0219ura\u021bi, ca atunci c\u00e2nd descoperi un adev\u0103r ce era evident dar pe care l-ai omis din neaten\u021bie sau dintr-un impetuos al tinere\u021bii. Unul dintre elevi \u00eens\u0103, dup\u0103 h\u0103h\u0103iala general\u0103, \u00ee\u0219i ia inima \u00een din\u021bi \u0219i riposteaz\u0103: p\u0103i, doamna profesoar\u0103, dac\u0103 Luna se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul P\u0103m\u00e2ntului \u0219i P\u0103m\u00e2ntul se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul Soarelui, \u00eenseamn\u0103, implicit, c\u0103 Luna se \u00eenv\u00e2rte \u0219i \u00een jurul Soarelui. Construise silogismul perfect, pe care eu nu puteam s\u0103 \u00eel ignor doar pentru a-mi menaja vanitatea de profesor, ci pe care trebuia s\u0103 \u00eel recunosc cu modestia celui care \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 suntem \u00een primul r\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103cei \u0219i c\u0103 \u0219coala este, cel mai adesea (a\u0219a cum \u00ee\u0219i dorea Constantin Noica) \u201elocul \u00een care nu se \u0219tie cine d\u0103 \u0219i cine prime\u0219te\u201d. Totul este s\u0103 avem disponibilitatea \u0219i permeabilitatea de a accepta acest lucru. \u0218i l-am recunoscut. M-am sim\u021bit minunat f\u0103c\u00e2nd asta \u0219i totodat\u0103, elevul meu s-a sim\u021bit minunat.<\/p>\n \u0218i, pentru c\u0103 am ajuns la momentul evoc\u0103rii emo\u021biilor, trebuie s\u0103 aduc aici \u00een discu\u021bie un experiment pe care obi\u0219nuiesc s\u0103 \u00eel fac la form\u0103rile cu profesorii mai tineri. De fapt, nu e chiar un experiment pentru c\u0103 \u0219tiu dinainte rezultatul dar, m\u0103rturisesc, nu m\u0103 pot opri s\u0103 m\u0103 bucur cu fiecare re-confirmare a acestui rezultat. Despre ce este vorba?<\/p>\n Ei bine, le cer colegilor s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 ceva din \u0219coala pe care au f\u0103cut-o ei (indiferent dac\u0103 e vorba de ciclu primar, gimnaziu sau liceu). \u0218i, ce crede\u021bi? R\u0103spunsurile sunt aproape invariabil de tipul: \u201e\u00eemi amintesc de profesorul X pentru c\u0103 m\u0103 f\u0103cea s\u0103 m\u0103 simt minunat, m\u0103 \u00eencuraja \u0219.a.\u201d sau \u201e\u00eemi amintesc de profesorul Y pentru c\u0103 m\u0103 f\u0103cea s\u0103 m\u0103 simt mizerabil. M\u0103 jignea de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd gre\u0219eam \u0219i era foarte exigent<\/em>\u201d. R\u0103spunsurile lor nu evoc\u0103 niciodat\u0103 cuno\u0219tin\u021be (niciunul nu rememoreaz\u0103 ora \u00een care a \u00eenv\u0103\u021bat teorema lui Pitagora sau alt con\u021binut teoretic). De ce? Pentru c\u0103 ceea ce r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 ce \u201eai uitat tot ce ai \u00eenv\u0103\u021bat \u00een \u0219coal\u0103<\/em>\u201d (ca s\u0103 reiau aici defini\u021bia pe care o d\u0103 Albert Einstein educa\u021biei) sunt sentimentele pe care le asociem cu \u0219coala, cele care ne-au ajutat sau, dimpotriv\u0103, ne-au fr\u00e2nat \u00een a ne atinge propriul poten\u021bial. \u00centrebarea mea, la finalul acestui moment revelatoriu, este: de ce crede\u021bi c\u0103 elevii no\u0219tri \u00ee\u0219i vor aminti altceva despre \u0219coal\u0103 dec\u00e2t ce ne amintim noi? \u0218i, c\u00e2nd pun aceast\u0103 \u00eentrebare nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 reduc importan\u021ba cuno\u0219tin\u021belor \u00een ecua\u021bia personal\u0103, ba dimpotriv\u0103, sus\u021bin \u00eentotdeauna faptul c\u0103 g\u00e2ndirea, ca proces, are sens doar dac\u0103 poate ron\u021b\u0103i cu din\u021bii ei materia oferit\u0103 de memorie \u2013 cuno\u0219tin\u021bele. Numai c\u0103, aceste cuno\u0219tin\u021be nu sunt date neap\u0103rat de profesor (iar \u00een zilele noastre acest lucru este cu at\u00e2t mai evident prin multitudinea de resurse puse la dispozi\u021bie de tehnologie), cele mai multe sunt descoperite de fiecare individ \u00eentr-un demers personal, pe care noi, ca profesori, putem doar s\u0103 \u00eel st\u00e2rnim. Profesorul ofer\u0103 doar \u201estarea de spirit\u201d necesar\u0103 pentru ca elevul s\u0103 \u00ee\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 mai multe, iar aceast\u0103 stare de spirit este inclusiv aceea de a accepta e\u0219ecul ca pe o condi\u021bie a reu\u0219itei.<\/p>\n Dar nu vede\u0163i c\u0103 au \u015fi ei de spus ceva, de m\u0103rturisit ceva? \u015ei nu vede\u0163i c\u0103 noi nu avem \u00eentotdeauna ce s\u0103 le spunem? Suntem doar mijlocitori \u00eentre ei \u015fi ei \u00een\u015fi\u015fi. \u2026St\u0103ri de spirit, asta trebuie dat altora\u2026 (C. Noica)<\/em><\/p><\/blockquote>\n M-am g\u00e2ndit de multe ori de ce anumite popoare au mai mult curaj \u00een a-\u0219i exprima opinia, chiar dac\u0103 aceasta este deseori gre\u0219it\u0103. Iar explica\u021bia, cred c\u0103 \u021bine de \u00eentemeierea pe care o atribuie e\u0219ecului fiecare dintre na\u021bii. Atunci c\u00e2nd temeiurile sunt unele obiective, ra\u021bionale, \u00eentr-o ordine \u0219tiin\u021bific\u0103, e\u0219ecul este mult mai u\u0219or acceptat. \u00cen ordinea acestei \u00een\u021belegeri Edison spunea despre cele 99 de e\u0219ecuri tr\u0103ite \u00een procesul de ob\u021binere a becului electric \u201eam descoperit 99 de moduri \u00een care becul nu se aprinde\u201d, pentru c\u0103, de fapt, fiecare dintre cele 99 de \u00eencerc\u0103ri a constituit o lec\u021bie, care a mai ad\u0103ugat ceva la procesul cunoa\u0219terii \u0219i al devenirii. Atunci c\u00e2nd temeiurile sunt mai degrab\u0103 unele morale, e\u0219ecul este tot mai greu de trecut, e\u0219ecul este \u201eo ru\u0219ine\u201d,<\/em>\u00a0iar dac\u0103 ai o nereu\u0219it\u0103 \u201ete faci de r\u00e2s<\/em>\u201d\u2026Recunoa\u0219te\u021bi aici multe dintre expresiile pe care le folosesc elevii no\u0219tri pentru a-\u0219i justifica lipsa de reac\u021bie, \u00eentreb\u0103rile pe care \u0219i le pun doar \u201e\u00een barb\u0103\u201d \u0219i pe care nu au curaj s\u0103 le rosteasc\u0103 cu voce tare, timiditatea. \u0218i, \u00een atari condi\u021bii, nici nu \u00eei putem \u00eenvinov\u0103\u021bi pentru asta, pentru c\u0103 un individ care a fost crescut \u00eentr-un mediu care p\u0103c\u0103tuie\u0219te prin consecin\u021be, nu \u00ee\u0219i va asuma niciodat\u0103 riscul de a fi stigmatizat.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Atitudinea fa\u021b\u0103 de eroare\/ e\u0219ec\/ gre\u0219eal\u0103 este, \u00een pedagogie, la fel de pu\u021bin tolerant\u0103 ca cea pe care o manifest\u0103m \u00een spa\u021biul public, \u00een moral\u0103. De\u0219i un examen critic sumar ne relev\u0103 faptul c\u0103 orice existen\u021b\u0103 este bazat\u0103, primordial, pe … Cite\u0219te continuarea