To\u021bi actorii implica\u021bi (elevi, profesori, manageri ai institu\u021biilor \u0219colare, p\u0103rin\u021bi) sunt pu\u0219i \u00een fa\u021ba unei provoc\u0103ri cu care nu s-au mai confruntat anterior \u0219i la care nu se g\u00e2ndea nimeni cu doar c\u00e2teva luni \u00eenainte. Ei trebuie s\u0103 descopere noi modalit\u0103\u021bi de conectare social\u0103 \u0219i de continuare a activit\u0103\u021bilor profesionale. \u00cen ciuda numeroaselor impedimente de natur\u0103 logistic\u0103 (absen\u021ba dispozitivelor de lucru), pedagogic\u0103 (nivelul sc\u0103zut al competen\u021belor digitale \u00een cazul unor profesori sau elevi) \u0219i tehnic\u0103 (lipsa de racordare la internet sau chiar lipsa electricit\u0103\u021bii \u00een unele cazuri), \u0219coala online prinde contur \u0219i o \u00eenlocuie\u0219te pe cea tradi\u021bional\u0103 pentru luni \u00eentregi.<\/p>\n
Tr\u0103im ast\u0103zi \u00eentr-o societate \u00een care limba englez\u0103 este prezent\u0103 \u00een numeroase domenii ale vie\u021bii noastre (tehnologii, mass-media, afaceri, turism etc.). Unii angajatori solicit\u0103 la interviuri cuno\u0219tin\u021be de limba englez\u0103, ob\u021binerea unei burse implic\u0103 \u00een unele cazuri o scrisoare de inten\u021bie \u00een limba englez\u0103, tutorialele care ne ghideaz\u0103 \u00een folosirea platformelor de e-learning utilizeaz\u0103 tot limba englez\u0103. Prin urmare, capacitatea de a comunica \u00een aceast\u0103 limb\u0103 constituie un avantaj major \u00eentr-o societate \u00een care engleza a devenit latina zilelor noastre.<\/p>\n
\u00cen timp ce \u00een cele 28 de state ale Uniunii Europene, exist\u0103 24 de limbi oficiale \u0219i de lucru, engleza este f\u0103r\u0103 discu\u021bie principala limb\u0103 str\u0103in\u0103 studiat\u0103. \u00cen cele mai multe \u021b\u0103ri europene peste 90% dintre elevi studiaz\u0103 limba englez\u0103 cel pu\u021bin pe durata unui ciclu educa\u021bional.<\/p>\n
Pe considerentul c\u0103 achizi\u021biile lingvistice au loc la v\u00e2rste fragede, \u00eenc\u0103 de la clasa preg\u0103titoare, la v\u00e2rsta de 6 ani, elevii au ca materie obligatorie o limb\u0103 str\u0103in\u0103, iar p\u0103rin\u021bii opteaz\u0103 de cele mai multe ori pentru englez\u0103. Conform raportului Eurydice, publicat \u00een 2017, \u201dDate cheie privind educa\u021bia lingvistic\u0103 \u00een \u0219colile din Europa\u201d, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u00eenseamn\u0103 11 ani de studiu obligatoriu a primei limbi str\u0103ine, timpul minim alocat pred\u0103rii fiind de 520 de ore. Conform aceluia\u0219i studiu ponderea timpului alocat pred\u0103rii limbilor str\u0103ine este semnificativ mai mare \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar dec\u00e2t \u00een cel primar. Timpul de studiu este asem\u0103n\u0103tor cu cel din alte state precum Grecia, Suedia, Slovenia, Belgia. Cu toate acestea, un alt raport publicat de Eurostat, pe 24 septembrie 2010, cu ocazia \u201dZilei europene a limbilor\u201d arat\u0103 c\u0103 doar 10 % din adul\u021bii din Rom\u00e2nia declar\u0103 c\u0103 \u0219tiu o limb\u0103 str\u0103in\u0103 foarte bine (nivel C2, conform Cadrului european comun de referin\u021b\u0103 pentru limbi str\u0103ine), \u00een compara\u021bie cu media european\u0103 de 30%.\u00a0 \u00cen general la sf\u00e2r\u0219itul ciclului liceal nivelurile B1 \u0219i B2 sunt cele mai \u00eenalte niveluri testate.<\/p>\n
O posibil\u0103 explica\u021bie este faptul c\u0103 un\u00a0 anumit num\u0103r de ore, similar mediei europene, alocat pred\u0103rii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii unei limbi str\u0103ine nu este suficient pentru a produce buni vorbitori de limbi str\u0103ine. \u00cenv\u0103\u021barea unei limbi str\u0103ine este un proces mult mai complex, dinamic \u0219i continuu care implic\u0103 mai multe variabile. Olivares-Cuhat (2010)\u00a0 consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 urm\u0103toarele categorii de factori care influen\u021beaz\u0103 modul de \u00eenv\u0103\u021bare a limbilor str\u0103ine: factori cognitivi precum inteligen\u021ba, memoria, aptitudinea lingvistic\u0103; factori afectivi precum anxietatea, motiva\u021bia, stima de sine; factori metacognitivi \u0219i factori sociali precum mediul de trai, veniturile familiei. Alte lucr\u0103ri de specialitate clasific\u0103 factorii care influen\u021beaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea limbilor str\u0103ine \u00een factori interni (inteligen\u021ba, memoria, g\u00e2ndirea) \u0219i externi (num\u0103rul de elevi dintr-o clas\u0103, carisma \u0219i tactul profesorului, frecven\u021ba cu care elevii sunt expu\u0219i la limba str\u0103in\u0103, timpul pe care \u00eel acord\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii str\u0103ine, mediul din care provin). To\u021bi ace\u0219ti factori conlucreaz\u0103 la succesul sau, dimpotriv\u0103, la e\u0219ecul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii.<\/p>\n
\u201cLearning of a language is an emotional experience, and the feelings that the learning process evokes will have a crucial bearing on the success or failure of the learning\u201d<\/em> (\u00cenv\u0103\u021barea unei limbi este o experien\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 \u0219i sentimentele pe care le provoac\u0103 aceast\u0103 experien\u021b\u0103 vor avea o influen\u021b\u0103 cov\u00e2r\u0219itoare asupra succesului sau e\u0219ecului \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii.)<\/p>\n \u00cenv\u0103\u021barea limbii engleze presupune nu doar \u00eensu\u0219irea unui sistem lingvistic str\u0103in, ci \u0219i accesul la o nou\u0103 cultur\u0103. Un studiu complex publicat \u00een 1979 de c\u0103tre Gardner, Lambart \u0219i Smythe\u00a0 arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre motiva\u021bie \u0219i atitudine fa\u021b\u0103 de limba str\u0103in\u0103 \u0219i performan\u021bele lingvistice la care ajung elevii. Pentru a atinge un nivel bun al limbii engleze, elevii trebuie s\u0103 fie preg\u0103ti\u021bi psihic s\u0103 se familiarizeze cu o cultur\u0103 diferit\u0103 de a lor. Trebuie avut \u00een vedere c\u0103 \u00eenainte de a \u00eencepe s\u0103 studieze limba englez\u0103, elevii au avut avut contact cu aceasta prin intermediul internetului, a desenelor animate, a reclamelor etc. Chiar dac\u0103 nu au con\u0219tientizat acest lucru. Foarte rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca un elev s\u0103 nu fi fost expus niciodat\u0103 la englez\u0103. De asemenea ei au \u0219i o anumit\u0103 atitudine fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 limb\u0103, influen\u021bat\u0103 de p\u0103rin\u021bi, de experien\u021bele lor didactice anterioare, de comunitatea \u00een care tr\u0103iesc \u00een general. O atitudine pozitiv\u0103 din partea elevilor fa\u021b\u0103 de limba \u0219i cultura englez\u0103 constituie un bun punct de pornire pentru profesor. Dimpotriv\u0103, dac\u0103 elevii nu prezint\u0103 interes pentru aceast\u0103 cultur\u0103 sau chiar o resping, demersul pedagogic este mult \u00eengreunat. Pe parcursul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii se formeaz\u0103 alte atitudini care influen\u021beaz\u0103 de asemenea demersul pedagogic.<\/p>\n Un alt aspect important este faptul c\u0103 atitudinea fa\u021b\u0103 de limba englez\u0103 nu trebuie analizat ca ceva izolat. Ea trebuie observat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu atitudinea elevilor fa\u021b\u0103 de cultura englez\u0103 \u00een ansamblu, fa\u021b\u0103 de persoanele publice care vorbesc aceast\u0103 limb\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de \u0219coal\u0103 \u00een general.<\/p>\n Definirea conceptelor<\/strong><\/p>\n Termenul \u201eatitudine\u201d este unul complex, definit \u00een numeroase moduri de-a lungul timpului. Dic\u021bionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne define\u0219te termenul \u201eatitudine\u201d drept \u201e\u021binut\u0103 sau pozi\u021bie a corpului\u201d, \u201efel de a fi sau de a se comporta, reprezent\u00e2nd adesea o anumit\u0103 concep\u021bie\u201d. Aceast\u0103 defini\u021bie poate fi un punct de plecare \u00een cercetarea de fa\u021b\u0103, \u00eens\u0103 trebuie completat\u0103 cu alte elemente din literatura de specialitate. Din mul\u021bimea de defini\u021bii existente, am selectat doar c\u00e2teva relevante pentru studiul de fa\u021b\u0103.<\/p>\n Cea mai des citat\u0103 defni\u021bie apar\u021bine lui Thurstone \u0219i a fost preluat\u0103 \u0219i de Gardner. \u201dThe concept attitude (denotes) \u201dthe sum total of a man\u2019s inclinations and feelings, prejudice or bias, preconceived notions, fears, threats and convictions about any specified topic.\u201d<\/em> (Conceptul de atitudine define\u0219te totalul \u00eenclina\u021biilor \u0219i sentimentelor, prejudec\u0103\u021bilor \u0219i intereselor, ideilor preconcepute, temerilor, amenin\u021b\u0103rilor \u0219i convingerilor fa\u021b\u0103 de un anumit subiect.)<\/p>\n O defni\u021bie mai recent\u0103 este cea dat\u0103 de Harpin (1979): \u201dattitudes can be defined as learned predispositions to respond to objects or situations in particular ways. They are resistant to change, but not immutable, and are not amenable to direct observation.\u201d<\/em> (Atitudinea poat fi definite ca predispozi\u021bia \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 de a r\u0103spunde \u00eentr-un mod specific la anumite situa\u021bii. Ele sunt rezistente la schimb\u0103ri, dar totu\u0219i nu de neclintit \u0219i nu pot fi analizate prin observa\u021bie direct\u0103.)<\/p>\n Oricare ar fi defini\u021bia termenului, de re\u021binut este faptul c\u0103 acesta este unul extrem de complex \u00eensum\u00e2nd sentimente, credin\u021be, convingeri, prejudec\u0103\u021bi, interese etc. C\u00e2teva din caracteristicile fundamentale ale conceptului de \u201datitudine\u201d au fost anticipate de defini\u021biile men\u021bionate anterior. Ele nu pot fi supuse observa\u021biei directe, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 vorbim de un concept psihologic. Ele se formeaz\u0103 \u00een timp \u0219i sunt influen\u021bate de mediul \u0219i comunitate \u00een care o persoan\u0103 \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u0219i se pot schimba.<\/p>\n Literatura de specialitate<\/strong><\/p>\n Primele studii privind importan\u021ba atitudinii elevilor fa\u021b\u0103 de limba englez\u0103 \u00een procesul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii au fost f\u0103cute \u00een 1959, de\u0219i se publicaser\u0103 c\u00e2teva studii \u00een acest sens \u00een Marea Britanie \u0219i \u00eenainte de aceast\u0103 dat\u0103 (David Jordan – 1941 \u0219i W.R. Jones 1951). Gardner \u0219i Lambart, autorii men\u021biona\u021bi anterior au efectuat primele cercet\u0103ri \u00een acest sens, av\u00e2nd un succes major. Ei au continuat cercet\u0103rile ani de-a r\u00e2ndul. Studiile \u00eencercau s\u0103 eviden\u021bieze efectele pe care le au atitudinile elevilor fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021barea limbilor str\u0103ine. Al\u021bi autori au analizataceste efecte pentru alte limbi precum Neidt \u0219i Hedlund (1967) pentru limba german\u0103, iar T.H. Mueller \u0219i R.I.Miller (1970) pentru limba francez\u0103. Cel mai important \u00eens\u0103 studiu pe care l-au realizat Gardner \u0219i Lambart a fost publicat \u00een 1972. Ei au observat elevi care studiau franceza \u00een Maine, Connecticut \u0219i Louisiana. Studiul este centrat asupra atitudinilor, valorilor \u0219i motiva\u021biei elevilor \u00een rela\u021bie cu al\u021bi factori ai \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. El este inspirat de studiile postbelice referitoare la atitudinile fa\u021b\u0103 diferite grupuri etnice \u0219i religioase. Concluzia general\u0103 la care au ajuns este c\u0103 atitudinea este o caracteristic\u0103 personal\u0103 care influen\u021beaz\u0103 \u0219i determin\u0103 progresul \u00een \u00eenv\u0103\u021barea unei limbi str\u0103ine. Ei men\u021bioneaz\u0103 de asemenea c\u0103 atitudinea este un factor independent de inteligen\u021b\u0103 \u0219i aptitudinea lingvistic\u0103, dezvolt\u00e2ndu-se acas\u0103, \u00eenainte de \u00eenceperea studiului propriu-zis \u00eentr-un cadru organizat. Ulterior, numeroase alte studii au fost realizate pentru a eviden\u021bia leg\u0103tura dintre atitudini \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n Metodologia de cercetare<\/strong><\/p>\n Studiul \u00ee\u0219i propune identificare atitudinilor elevilor din mediul urban fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021barea limbii engleze \u00een cadrul \u0219colii online. Studiul urm\u0103re\u0219te de asemenea identificare problemelor principale cu care se confrunt\u0103 elevii atunci c\u00e2nd studiaz\u0103 o limb\u0103 str\u0103in\u0103. Rezultatele studiului constituie un instrument util pentru profesor care \u00eei ofer\u0103 informa\u021bii despre modul \u00een care se raporteaz\u0103 comunitatea la limba englez\u0103 \u0219i \u00eel dirijeaz\u0103 spre alegerea unor metode de lucru adecvate la clas\u0103.<\/p>\n Metodele folosite au fost investiga\u021bia prin chestionar \u0219i observa\u021bia. Primul chestionar vizeaz\u0103 atitudinea elevilor fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021barea \u00een mediul online \u00een general, iar al doilea se refera punctual la experien\u021ba de \u00eenv\u0103\u021bare a limbii engleze \u00een cadrul \u0219colii online.<\/p>\n Cele dou\u0103 chestionare a fost completat de 30 de elevi (b\u0103ie\u021bi), \u00eenscri\u0219i \u00een clasa a X a, la Liceul cu Program Sportiv Bac\u0103u. Chestionarele au fost aplicat la sf\u00e2r\u0219itul lunii decembrie 2020. Ele a fost aplicat prin intermediul platformei Google Classroom. R\u0103spunsurile elevilor au fost contabilizate, iar ponderea r\u0103spunsurilor a fost exprimat\u0103 procentual \u00een studiul de fa\u021b\u0103.<\/p>\n Fi\u0219ele de observa\u021bie au fost completate s\u0103pt\u0103m\u00e2nal de c\u0103tre profesorul de englez\u0103, pe perioada \u0219colii online (octombrie-decembrie 2020).<\/p>\n Elevii au v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 16 \u0219i 17 ani. Ei au studiat limba englez\u0103 timp de 10 ani. Au domiciliul \u00een municipiul Bac\u0103u, dar \u0219i \u00een diverse comune din jude\u021bele Bac\u0103u \u0219i Neam\u021b.<\/p>\n Rezultatele ob\u021binute<\/strong><\/p>\n Chestionar pentru elevi (1)<\/em><\/p>\n 1. \u00cen perioada de suspendare a cursurilor, a\u0163i participat la orele online? 2. Considera\u021bi c\u0103 activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are online poate \u00eenlocui activitatea face-to-face? 3. Ce platforme s-au folosit \u00een comunicarea online? 4. Cum ati descrie experien\u021ba de \u00eenv\u0103\u021bare online? 5. Ce v-a pl\u0103cut \u00een \u00eenv\u0103\u0163area online? Care au fost principalele obstacole \u00een calea tranzi\u0163iei la \u00eenv\u0103\u0163area online\/ la distan\u0163\u0103? Chestionar pentru elevi (2)<\/em><\/p>\n Fi\u0219a de observa\u021bie<\/em><\/p>\n 1 Este prezent la ora de limba englez\u0103. 2 \u0218i-a f\u0103cut tema la englez\u0103. 3 Este atent pe parcursul orei de limba englez\u0103 \u0219i manifest\u0103 entuziasm. 4 \u021aine camera deschis\u0103 Concluzii<\/strong><\/p>\n Din interpretarea chestionarelor reiese faptul c\u0103 elevii prefer\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul face-to-face \u00een detrimentul celui online. Nivelul sc\u0103zut de competen\u021be digitale, at\u00e2t a elevilor c\u00e2t \u0219i a profesorilor sau lipsa echipamentului necesar \u00eei determin\u0103 pe elevi s\u0103 considere \u00eenv\u0103\u021barea online doar o component\u0103 a procesului complex al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u00een general. Cei mai mul\u021bi dintre ei prefer\u0103 s\u0103 revin\u0103 la \u0219coal\u0103, deoarece s-au adaptat greu la \u0219coala online, dat fiind faptul c\u0103 acas\u0103 exist\u0103 mul\u021bi factori care s\u0103 le distrag\u0103 aten\u021bia. Acesta este \u0219i motivul pentru care to\u021bi elevii \u021bin camerele deschise la un num\u0103r foarte mic de ore.<\/p>\n Cu toate acestea impedimente, atitudinea lor fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021barea limbii engleze \u00een mediul online este una favorabil\u0103, a\u0219a cum reiese din chestionare. Prezen\u021ba la orele de limba englez\u0103 este una ridicat\u0103, \u00eens\u0103 frecven\u021ba cu care elevii \u00ee\u0219i fac temele nu este cea dorit\u0103. Procente ridicate de responden\u021bi consider\u0103 limba englez\u0103 o materie important\u0103, a c\u0103rei studiere le poate oferi un avantaj la angajare. De asemenea engleza este considerat\u0103 de mul\u021bi responden\u021bi mai important\u0103 dec\u00e2t alte limbi str\u0103ine. Elevii s-au ar\u0103tat mul\u021bumi\u021bi de modul \u00een care profesorul lucreaz\u0103 la clas\u0103, dar nu sunt \u00eenc\u00e2nta\u021bi de manuale. Din lipsa posibilit\u0103\u021bilor financiare, ei nu \u00ee\u0219i pot cump\u0103ra manualul dup\u0103 care \u0219i-ar dori profesorul s\u0103 lucreze \u0219i sunt obliga\u021bi s\u0103 foloseasc\u0103 manuale foarte vechi \u0219i uzate, care au mai fost folosite de c\u00e2teva genera\u021bii.<\/p>\n De\u0219i au o atitudine favorabil\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii engleze, totu\u0219i elevii nu \u0219tiu cu exactitate motivul pentru care \u00eenva\u021b\u0103 aceast\u0103 limb\u0103. Un scop clar pentru care studiaz\u0103 aceast\u0103 materie (\u00een afara faptului c\u0103 este obiect de studiu obligatoriu, cuprins \u00een planul cadru \u0219i prob\u0103 de examen la bacalaureat) ar determina \u0219i o motiva\u021bie mai puternic\u0103 din partea elevilor pentru studiu.<\/p>\n O alt\u0103 problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 profesorul este aceea c\u0103 at\u00e2t elevii c\u00e2t \u0219i p\u0103rin\u021bii consider\u0103 limba englez\u0103 dificil\u0103. Sistemul fonetic \u0219i gramatical, precum \u0219i vocabularul diferit de cel al limbilor latine pot fi primele cauze ale faptului c\u0103 limba este considerat\u0103 dificil de \u00eenv\u0103\u021bat.<\/p>\n Teama constant\u0103 de a face gre\u0219eli \u0219i de a fi corectat de profesor sau ironizat de colegi, precum \u0219i presiunea notelor poate duce la inhibi\u021bii care sunt greu de dep\u0103\u0219it \u00een cazul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii unei limbi str\u0103ine. Teama de a vorbi \u00een englez\u0103 \u00eei face pe elevi s\u0103 fie lipsi\u021bi de ini\u021biativ\u0103 \u0219i s\u0103 nu se implice \u00een activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate \u00een clas\u0103.<\/p>\n Datele ob\u021binute \u00een urma aplic\u0103rii acestor chestionare pot sugera pentru profesor direc\u021bii \u00een predarea viitoare a limbii engleze. Teama de a vorbi \u00een limba englez\u0103 este una dintre principalele probleme. O atitudine \u00eencurajatoare din partea profesorului, o atmosfer\u0103 relaxat\u0103 \u00een clas\u0103, corectarea gre\u0219elilor cu tact f\u0103r\u0103 a ofensa elevul, aprecierea fiec\u0103rui progres pot elimina sau cel pu\u021bin diminua aceste inhibi\u021bii.<\/p>\n Un alt aspect \u00eengrijor\u0103tor este acela c\u0103 elevii nu \u0219tiu clar pentru ce \u00eenva\u021b\u0103 engleza. Aplicarea unor chestionare prin care s\u0103 se analizeze nevoile elevilor ar putea constitui un prim pas pentru rezolvarea acestei probleme. Analiza nevoilor elevilor este \u00eens\u0103 uneori problematic\u0103, deoarece elevii pot s\u0103 nu fie sinceri sau efectiv s\u0103 nu \u00ee\u0219i cunoasc\u0103 nevoile. \u00cen acest caz profesorul trebuie s\u0103 predea limba str\u0103in\u0103 ca pe un vehicul de comunicare folosit zilnic \u00een comunit\u0103\u021bile vorbitoare de englez\u0103. Elevii trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be englez\u0103 \u00een context, nu ca pe o limb\u0103 moart\u0103. Vocabularul \u0219i gramatica, precum \u0219i cititul sau scrisul \u00een englez\u0103 sunt cu siguran\u021b\u0103 importante, dar ele nu trebuie prezentate ca ceva izolat care poate fi memorat acas\u0103 \u0219i reprodus \u00een clas\u0103.<\/p>\n Familiarizarea elevilor cu situa\u021bii concrete de comunicare (filmule\u021be cu elevi britanici, fragmente din presa englez\u0103 specific\u0103 copiilor sau adolescen\u021bilor, exemple de personalit\u0103\u021bi care vorbesc engleza, desene animate, c\u00e2ntece actuale difuzate la radio, analiza meniului calculatorului etc.) le poate trezi interesul pentru aceast\u0103 limb\u0103 str\u0103in\u0103. Implicarea elevilor \u00een programe de mobilitate pentru tineret precum Erasmus constituie o alt\u0103 oportunitate care trebuie valorificat\u0103.<\/p>\n Ca o concluzie general\u0103 a studiului, trebuie men\u021bionat faptul c\u0103 profesorul de englez\u0103 pleac\u0103 \u00een demersul s\u0103u pedagogic de la premisa c\u0103 at\u00e2t elevii, c\u00e2t \u0219i p\u0103rin\u021bii lor au o atitudine pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de limba englez\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de \u0219coal\u0103 \u00een general. Aceast\u0103 atitudine favorabil\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii este un punct forte extrem de important \u00een a-i face pe elevi s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 educa\u021bia este \u0219ansa pe care o au \u00een a-\u0219i dep\u0103\u0219i condi\u021bia. Tactul pedagogic, precum \u0219i metodele \u0219i mijloacele moderne de predare sunt cele care pot ajuta elevii s\u0103 \u00eenve\u021be cu pl\u0103cere aceast\u0103 limb\u0103 str\u0103in\u0103 \u0219i s\u0103 devin\u0103 buni vorbitori, \u00een ciuda mediului defavorizat \u00een care tr\u0103iesc.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cencep\u00e2nd cu 11 martie 2020 Ministerul Educa\u021biei \u0219i Cercet\u0103rii decide suspendarea cursurilor fa\u021b\u0103-\u00een-fa\u021b\u0103\u00a0pe \u00eentreg teritoriul Rom\u00e2niei. Consecin\u021ba direct\u0103 a acestei decizii este mutarea \u0219colii exclusiv \u00een spa\u021biul online. Studiul nostru urm\u0103re\u0219te modul \u00een care, odat\u0103 cu mutarea activit\u0103\u021bii didactice \u00een … Cite\u0219te continuarea
\na. Da (la toate)\u00a0 81%
\nb. Da, par\u021bial (nu am avut mereu acces la Internet\/ dispozitiv) 19%
\nc. Nu (nu am avut acces la Internet\/ dispozitiv)
\nd. Nu (alte motive)<\/p>\n
\na. Da
\nb. Nu\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 82%
\nc. Poate completa activitatea face-to-face\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 18%
\nd. Nu m\u0103 intereseaz\u0103<\/p>\n
\na. Teams
\nb. Google Meet
\nc. Zoom
\nd. Google Classroom\u00a0\u00a0 100%
\ne. WhatsApp
\nf. Messenger
\ng. Skype<\/p>\n
\na. Prefer discu\u021biile din clas\u0103\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 64%
\nb. Este util\u0103, \u00eens\u0103 doar pe perioad\u0103 scurt\u0103\u00a0 32%
\nc. Ar putea \u00eenlocui \u0219coala tradi\u021bional\u0103\u00a0 4%<\/p>\n
\na. Disponibilitatea profesorului\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 16%
\nb. Varietatea instrumentelor de lucru\u00a0\u00a0 34%
\nc. U\u015furin\u0163a \u00een utilizare\u00a0\u00a0\u00a0 20%
\nd. Utilitatea 5%
\nf. Inovarea\u00a0 5%
\ng. Accesibilitatea (platforme, materiale, resurse)\u00a0 17%
\nj. Autonomia \u00een \u00eenv\u0103\u021bare\u00a0 3%
\nk. Nimic<\/p>\n
\na. Accesul profesorului la tehnologie
\nb. Accesul elevilor la tehnologie\u00a0 52%
\nc. Nivelul sc\u0103zut de competen\u0163\u0103 digital\u0103 \u00een r\u00e2ndul profesorilor 3%
\nd. Nivelul sc\u0103zut de competen\u0163\u0103 digital\u0103 \u00een r\u00e2ndul elevilor\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 5%
\ne. Nu am \u00eent\u00e2mpinat dificult\u0103\u0163i\u00a0\u00a0 40%<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/202001_engleza_1.png\")
<\/p>\n
\nTo\u021bi elevii sunt prezen\u021bi la ora de englez\u0103. 81 % din totalul de ore<\/p>\n
\nTo\u021bi elevii \u0219i-au f\u0103cut tema. 59 % din totalul de ore<\/p>\n
\nTo\u021bi elevii prezen\u021bi au r\u0103spuns cel pu\u021bin o dat\u0103 95%<\/p>\n
\nTo\u021bi elevii \u00ee\u0219i deschid camerele 1% din totalul de ore.<\/p>\n
\nAgen\u021bia executiv\u0103 pentru educa\u021bie, audiovizual \u0219i cultur\u0103 ( EACEA, Eurydice \u0219i Sprijin pentru politici), Date cheie privind predarea limbilor str\u0103ine \u00een \u0219colile din Europa \u00een 2017,\u00a0 http:\/\/eacea.ec.europa.eu\/education\/eurydice\/documents\/key_data_series\/143RO.pd
\nGardner,R. C ,W. E. Lambert.(1972), Attitudes and Motivation in Second Language Learning.Massachausetts; Rowley: Newbury House Publishers, Inc.
\nGardner, R. C. (1982),\u201dLanguage Attitudes and Language Learning.\u201d Attitudes Towards Language Variation. Ed. Ellen Bouchard Ryan and Howard Giles. London: Edward
\nArnold, 1982. Print
\nHarpin, W. (1979), \u201dAttitudes to language and language teaching\u201d, in English in Education, 13, no. 2.
\nOlivares-Cuhat(2010), Gabriela, Relative Importance of Learning Variables on L2
\nPerformance, www.linguistik-online.de\/43_10\/olivarescuhat.html<\/a>
\nThurstone,L:L, Chave ,E.J,(1964), The Measurement of Attitude . Seventh Impression,
\nChicago University Press.<\/p>\n