H\u0103r\u021bile conceptuale (conceptual maps) sau h\u0103r\u021bile cognitive (cognitive maps) sunt definite ca fiind oglinzi ale modului de g\u00e2ndire, sim\u021bire \u0219i \u00een\u021belegere ale celui care le elaboreaz\u0103.
\nArticolul vorbe\u0219te despre utilitatea h\u0103r\u021bilor conceptuale \u00een activitatea de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare.<\/p>\n
H\u0103r\u021bile conceptuale oglindesc re\u021belele cognitive \u0219i emo\u021bionale formate \u00een cursul vie\u021bii cu privire la anumite no\u021biuni, (Siebert, 2001, p. 92), indic\u00e2nd nu doar cunoa\u0219terea, ci \u0219i non-cunoa\u0219terea, (Siebert, 2001, p. 172).<\/p>\n
H\u0103r\u021bile conceptuale (introduse \u0219i descrise de J. Novak \u00een 1977) reprezint\u0103 instrumente care permit cadrului didactic s\u0103 evalueze rela\u021biile stabilite \u00eentre diverse concepte, informa\u021biile internalizate \u00een procesul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, modul construirii structurilor cognitive, asociind \u0219i integr\u00e2nd cuno\u0219tin\u021be noi \u00een experien\u021bele cognitive anterioare. Integrat\u0103 at\u00e2t \u00een activit\u0103\u021bile de grup, c\u00e2t \u0219i \u00een cele individuale, harta cognitiv\u0103 ia forma unei reprezent\u0103ri grafice care permite \u201evizualizarea proceselor mentale a informa\u021biilor legate de o problem\u0103 de con\u021binut sau concept\u201d, (Joi\u021ba, 2007, p.22).<\/p>\n
Exist\u0103 mai multe tipuri de h\u0103r\u021bi conceptuale, diferen\u021biate prin modul de reprezentare a informa\u021biilor: Indiferent de tipul h\u0103r\u021bii conceptuale, realizarea presupune o serie de pa\u0219i care trebuie urma\u021bi<\/strong>. Primul pas este reprezentat de brainstorming<\/em>, c\u00e2nd sunt notate pe h\u00e2rtie, \u00eentr-o ordine aleatorie, f\u0103r\u0103 ierarhizare, ideile, cuvintele, propozi\u021biile ce au leg\u0103tur\u0103 cu subiectul care constituie nucleul h\u0103r\u021bii. Urmeaz\u0103 faza de organizare<\/em>, care presupune gruparea informa\u021biilor notate \u00een func\u021bie de anumite criterii: relevan\u021b\u0103, importan\u021b\u0103, utilitate, grad de realizare etc. A\u0219ezarea \u00een pagin\u0103<\/em>, al treilea pas, este foarte important, deoarece at\u00e2t persoana care a creat harta conceptual\u0103, c\u00e2t \u0219i o alt\u0103 persoan\u0103 care nu \u0219tie despre ce e vorba trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ierarhizarea \u0219i leg\u0103turile dintre concepte.<\/p>\n Faza de leg\u0103tur\u0103 continu\u0103 faza anterioar\u0103 prin fixarea rela\u021biilor<\/em> de leg\u0103tur\u0103 dintre elemente. Trebuie scos \u00een eviden\u021b\u0103 conceptul cheie \u0219i rela\u021biile pe care le are \u00een interiorul h\u0103r\u021bii conceptuale. Se folosesc s\u0103ge\u021bile unidirec\u021bionale sau bidirec\u021bionale, arce \u00eentre concepte (\u00een cazul \u00een care unul dintre componentele finale se leag\u0103 direct de cuv\u00e2ntul cheie din susul paginii), dup\u0103 caz. Faza final\u0103\u00a0 a h\u0103r\u021bii conceptuale const\u0103 \u00een a oferi o imagine de ansamblu<\/em> \u0219i de a detalia aspectul acesteia. Se alege un titlu, folosindu-se caractere italic sau bold prin care s\u0103 se eviden\u021biezi anumite lucruri, se corecteaz\u0103 eventualele gre\u0219eli.<\/p>\n H\u0103r\u021bile conceptuale sunt foarte importante pentru c\u0103 antreneaz\u0103 o serie de func\u021bii ale creierului \u0219i \u00eel ajut\u0103 pe copil s\u0103-\u0219i formeze o g\u00e2ndire logic\u0103, \u00een orice disciplin\u0103 sau domeniu. Ea presupune \u0219i opera\u021bii de analiz\u0103, identificare a semnifica\u021biei conceptelor (prin procedura de ierarhizare), compara\u021bii, clasific\u0103ri \u0219i ra\u021bionamente.<\/p>\n Folosit\u0103 ca metod\u0103 de evaluare, harta cognitiv\u0103 implic\u0103 o serie de avantaje, printre care se num\u0103r\u0103: facilitarea evalu\u0103rii structurilor cognitive, cu accent pe rela\u021biile stabilite \u00eentre concepte, idei etc., emiterea de aprecieri referitoare la eficien\u021ba stilului de \u00eenv\u0103\u021bare, evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor cognitive propuse, eviden\u021bierea unor elemente de ordin afectiv, facilitarea memor\u0103rii mai rapide \u015fi mai eficiente a informa\u021biei, dezvoltarea g\u00e2ndirii logice \u015fi a abilit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare, dezvoltarea unui mod de lucru ordonat \u015fi construit cu imagina\u021bie \u015fi sim\u021b artistic. Dezavantajul major al metodei \u00eel reprezint\u0103 riscul crescut de subiectivitate \u00een apreciere, \u00een absen\u021ba unor criterii de evaluare clare.<\/p>\n H\u0103r\u021bile conceptuale pot fi folosite pentru:<\/p>\n Cum se aplic\u0103 aceste h\u0103r\u021bi conceptuale efectiv la clase?<\/strong> Se prezint\u0103, pentru \u00eenceput, modul de realizare a h\u0103r\u021bilor, apoi se realizeaz\u0103 dirijat astfel de h\u0103r\u021bi, astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 vad\u0103 concret cum trebuie urma\u021bi pa\u0219ii de realizare \u0219i cum se stabilesc rela\u021biile dintre informa\u021bii. Metoda este bine primit\u0103 de c\u0103tre elevi, mai ales atunci c\u00e2nd este folosit\u0103 \u00een grup. Ca avantaje, se pot remarca: concentrarea grupului asupra sarcinii de lucru, formarea spiritului de echip\u0103 \u0219i a coeziunii \u00eentre membrii acesteia, iar rezultatele finale se ob\u021bin relativ repede, deoarece este o metod\u0103 sintetic\u0103, care nu este cronofag\u0103.<\/p>\n Astfel de h\u0103r\u021bi cognitive se pot realiza \u0219i apel\u00e2nd la diferite aplica\u021bii online, dintre care amintesc Bubble.us sau Coggle, u\u0219or de utilizat de c\u0103tre elevi, deoarece sunt extrem de intuitive. Bubble.us este un instrument digital care permite realizarea de h\u0103r\u021bi conceptuale colaborative online. Coggle este o aplica\u021bie de h\u0103r\u021bi free-mind mapping<\/em>, care\u00a0 ca \u0219i alte programe de cartografiere a min\u021bii, produce documente structurate ierarhic, ca un copac ramificat.<\/p>\n La disciplina limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, h\u0103r\u021bile conceptuale a un impact foarte mare \u00een lec\u021biile recapitulative, fie c\u0103 este vorba de aspecte care \u021bin de limb\u0103 \u0219i comunicare, fie c\u0103 se afl\u0103 \u00een discu\u021bie literatura. Cu ajutorul acestei metode, se poate verifica, de exemplu, \u00een ce m\u0103sur\u0103 elevii: cunosc etapele ac\u021biunii, identific\u0103 indicii spa\u021bio-temporali, stabilesc rela\u021biile dintre personaje, identific\u0103 planurile narative, cunosc tema \u0219i problematica operei, identific\u0103 semnifica\u021biile textului literar.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" H\u0103r\u021bile conceptuale (conceptual maps) sau h\u0103r\u021bile cognitive (cognitive maps) sunt definite ca fiind oglinzi ale modului de g\u00e2ndire, sim\u021bire \u0219i \u00een\u021belegere ale celui care le elaboreaz\u0103. Articolul vorbe\u0219te despre utilitatea h\u0103r\u021bilor conceptuale \u00een activitatea de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[792,1268,778,793],"tags":[736],"class_list":["post-10178","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-didactica-limbii-si-literaturii-romane","category-inovatie-didactica","category-metode-didactice","category-tehnologii-digitale-in-educatie","tag-oltea-nistor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10178","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10178"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10178\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10223,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10178\/revisions\/10223"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10178"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10178"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10178"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\na) Harta conceptual\u0103 linear\u0103 presupune prezentarea linear\u0103 a informa\u021biilor;
\nb) Harta conceptual\u0103 \u201ep\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen\u201d plaseaz\u0103 \u00een centru conceptul sau tema central\u0103 \u0219i de la acesta pleac\u0103 no\u021biunile secundare, marcate prin s\u0103ge\u021bi;
\nc) Harta conceptual\u0103 ierarhic\u0103 implic\u0103 rela\u021bii de coordonare \u0219i subordonare \u00eentre informa\u021bii, \u00een func\u021bie de importan\u021ba \u0219i de rela\u021bia dintre acestea;
\nd) Sistemul de art\u0103 conceptual\u0103 adaug\u0103 celorlalte tipuri de h\u0103r\u021bi inputs<\/em> \u0219i outputs<\/em> (intr\u0103ri \u0219i ie\u0219iri).<\/p>\n\n
\nSiebert,H., (2001). Pedagogie constructiv\u0103. Bilan\u021b al dezbaterii constructive asupra practicii educative. Institutul european, Ia\u0219i;
\nJoi\u021ba, E. (coordonator) (2007) Formarea pedagogic\u0103 a profesorului. Instrumente de \u00eenv\u0103\u021bare cognitiv-constructivist\u0103. Bucure\u0219ti, E.D.P., R.A
\nRevista \u0218coala, Anul VII, nr.3-4\/2004, I.S.J. Suceava
\nbubbl.us\/<\/a>
\ncoggle.it\/<\/a><\/p>\n