Articolul de fa\u0163\u0103 reune\u015fte un mai vechi discurs de interes personal fa\u0163\u0103 de comunicarea didactic\u0103. Micro-studiul este rezultatul parcurgerii a dou\u0103 cursuri extrem de provocatoare despre inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 \u015fi a unei cercet\u0103ri aplicate unui e\u015fantion de15 de elevi pe principiul ascult\u0103rii active \u015fi folosirii metodei propuse mai jos bazat\u0103 pe metoda mesajelor EU, eviden\u0163iat\u0103 de Thomas Gordon.
\n<\/p>\n
Educarea limbajului non-agresiv \u015fi eficientizarea comunic\u0103rii interumane sunt repere care au stat la baza unei serii de studii serioase \u00een domeniile amintite \u00een America \u015fi \u00een Europa \u00een perioada postmodernist\u0103, mai exact dup\u0103 anii 1960. Thomas Gordon lanseaz\u0103 primul program de formare a p\u0103rin\u0163ilor eficace \u00een 1962, dr. James Dobson editeaz\u0103 un studiu despre modalit\u0103\u0163ile neagresive de disciplinare\u00a0 ale non-adultului \u00een 1970, dr. Marshall Rosenberg public\u0103 \u00een 1975 studiul Comunicarea nonviolent\u0103. Un limbaj al vie\u0163ii<\/em>, iar lista autorilor avea s\u0103 se extind\u0103 impresionant pe continentul american, ulterior \u00een Europa \u015fi, recent, la noi \u00een \u0163ar\u0103. Tehnicile de rela\u0163ionare social\u0103 se pot ameliora, dar trebuie luat \u00een considerare principiul prin care comunicarea verbal\u0103 poate perturba rela\u0163iile \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care le poate favoriza. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, a\u015fa cum s-a spus deja, ea poate provoca tulbur\u0103ri grave \u015fi la nivelul definirii personalit\u0103\u0163ii \u015fi al Sinelui Social.<\/p>\n Comunicarea pedagogic\u0103 reprezint\u0103 un discurs al valorilor umane, un spa\u021biu al dezinhib\u0103rii lingvistice, al anul\u0103rii complexelor psihice \u0219i al implement\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii creativit\u0103\u021bii. Pentru a atinge stadiul superior, \u00eens\u0103, ea trebuie s\u0103 fie rezultatul unui amplu proces mintal \u0219i al unui calcul prestabilit. Comunicarea didactic\u0103 nu devine eficient\u0103 dec\u00e2t atunci c\u00e2nd este fundamentat\u0103 pe respect reciproc. Aceast\u0103 premis\u0103 a reprezentat sursa de inspira\u0163ie \u00een proiectul de formare \u00een eficacitatea uman\u0103 conceput de dr. Thomas Gordon \u00een 1970. Metoda Thomas Gordon, emis\u0103 odat\u0103 cu apari\u0163ia studiului Parent Effectiveness Training<\/em>\u00a0(tradus\u0103 la noi \u00een 2008) merit\u0103 recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103, iar cu aceast\u0103 ocazie se pot expune rezultatele aplic\u0103rii ei \u00een grupurile mici \u015fi mari de elevi. Metoda propus\u0103 de Th. Gordon are la baz\u0103 un principiu simplu, \u015fi anume acela c\u0103 orice individ are \u00een cuprinsul s\u0103u psihic acea capacitate de elaborare de solu\u0163ii pentru orice problem\u0103 din imediata realitate. Elevul, implicit, \u00ee\u015fi poate solu\u0163iona singur problemele cu ajutorul c\u00e2torva \u00eendrum\u0103ri, fapt care \u00eei confer\u0103 \u00eencredere \u00een sine \u015fi \u00eei favorizeaz\u0103 dezvoltarea sim\u0163ului responsabilit\u0103\u0163ii. \u00cens\u0103 acest lucru nu poate fi valorificat dec\u00e2t \u00eentr-un mediu rela\u0163ional eficient, ceea ce implic\u0103, dup\u0103 spusele autorului amintit, sinceritatea (care permite fiec\u0103ruia s\u0103 se exprime deschis), grija fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i (care permite ca fiecare s\u0103 se simt\u0103 apreciat \u015fi stimat), solidaritatea (care \u00eenlocuie\u015fte dependen\u0163a \u015fi supunerea), individualitatea (care permite dezv\u0103luirea propriei creativit\u0103\u0163i), respectul nevoilor celorlal\u0163i (care elimin\u0103 privilegiile \u015fi frustr\u0103rile).<\/p>\n Comunicarea este liantul psihic \u015fi social al acestor caracteristici \u015fi, de altfel, singura cale de a realiza eficient activitatea pedagogic\u0103.\u00a0\u00cen plus, trebuie evitate cele dou\u0103sprezece obstacole \u00een comunicare , iar practicarea mesajului EU \u015fi al ascult\u0103rii active \u00a0faciliteaz\u0103 rela\u0163iile dintre profesori \u015fi elevi. La nivelul orelor de consiliere \u015fi orientare, aceste metode, de asemeni, \u00ee\u015fi dovedesc eficien\u0163a, \u00eens\u0103 nu numai acolo. Aplic\u00e2nd grupurilor de elevi ascultarea activ\u0103, bazat\u0103 \u00eens\u0103 pe respect reciproc, f\u0103r\u0103 de care nu se poate pune \u00een practic\u0103, se observ\u0103 c\u0103 ace\u015ftia reac\u0163ioneaz\u0103 surprinz\u0103tor de pozitiv \u015fi, \u00een plus, caut\u0103 s\u0103 imite \u015fi ei modelul. Aceast\u0103 metod\u0103 psihologic\u0103 reprezint\u0103, de fapt, acea situa\u0163ie optim\u0103 de comunicare la care f\u0103cea trimitere Jean-Claude Abric, situa\u0163ie \u00een care locutorii unei situa\u0163ii de comunicare nu simt disconfort \u00een niciun chip la purtarea discu\u0163iei, pentru c\u0103 niciunul nu se simte h\u0103r\u0163uit sau analizat, ci pur \u015fi simplu ascultat. Compar\u00e2nd cu un alt studiu savant, o form\u0103 a ascult\u0103rii active apare la Marshall Rosenberg cu numele de \u201eobservare f\u0103r\u0103 evaluare\u201d , situa\u0163ie care deriv\u0103 din filosofia indianului J. Krishnamurti pentru care \u201eobservarea f\u0103r\u0103 evaluare este forma suprem\u0103 a inteligen\u0163ei umane\u201d .\u00a0Prin ascultare, cel care \u00ee\u015fi expune problema are posibilitatea de a-i descoperi cauzele reale \u015fi de a le solu\u0163iona sau, cel pu\u0163in, elimina din subcon\u015ftient, unde z\u0103ceau sup\u0103r\u0103toare \u015fi atacau con\u015ftientul cu fiecare ocazie. \u00cen schimb, cel care ascult\u0103 nu are obliga\u0163ia de a se \u00eenc\u0103rca emo\u0163ional cu problemele celuilalt, ci doar de a-l asculta \u015fi a-i modera discu\u0163ia cu propriul sine. Prin \u00eentreb\u0103ri care nu sunt incomode, el \u00eel ajut\u0103 pe primul s\u0103 identifice problema, f\u0103r\u0103 s\u0103-i expun\u0103 solu\u0163ia sa personal\u0103. Se realizeaz\u0103 astfel o situa\u0163ie de simpatizare, deci de agreere \u015fi \u00een\u0163elegere a situa\u0163iei celuilalt, \u015fi nu de empatizare, adic\u0103 de identificare cu o situa\u0163ie sau cu o persoan\u0103, situa\u0163ie care nu este \u00eentotdeauna benefic\u0103. O problem\u0103 tratat\u0103 cu \u201eeu te ajut s\u0103 \u00een\u0163elegi, dar solu\u0163ia o po\u0163i g\u0103si doar tu\u201d se rezolv\u0103 cu totul altfel dec\u00e2t o problem\u0103 tratat\u0103 cu \u201eeu, dac\u0103 a\u015f fi \u00een locul t\u0103u, a\u015f proceda a\u015fa…\u201d. O astfel de situa\u0163ie, \u00een care metoda ascult\u0103rii active propus\u0103 de Th. Gordon aduce reale rezultate, a fost aplicat\u0103 de autoarea studiului de fa\u0163\u0103 pe un e\u015fantion de 15 elevi, cu diferite probleme, dezb\u0103tute pe parcursul a 60 de zile. Aplic\u00e2nd, nu f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u0163i – c\u0103ci exerci\u0163iul este mama \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii -, metoda gordian\u0103, am constatat c\u0103 se pot ob\u0163ine rezultate, iar medierea unui psiholog devine o solu\u0163ie ulterioar\u0103.<\/p>\n \u00cen alt\u0103 ordine de idei, exersarea mesajului EU \u015fi practicarea implicit\u0103 \u00een grupurile de elevi are mai multe avantaje, printre care faptul c\u0103 discursul este inedit pentru elev sau student \u015fi, prin aceasta, el este totodat\u0103 u\u015for agreat de ace\u015ftia, sau faptul c\u0103 el are o mult mai profund\u0103 ancorare psihic\u0103 \u015fi un efect mult mai benefic pentru con\u015ftiin\u0163a elevului comparativ cu mesajul TU. Mesajele TU focalizeaz\u0103 \u0163inta, formuleaz\u0103 acuza\u0163ii \u015fi pot leza intimitatea celuilalt, \u00een timp ce mesajele EU emit judec\u0103\u0163i personale, sunt nonviolente \u015fi privesc consecin\u0163ele interac\u0163iunii asupra Sinelui, f\u0103r\u0103 s\u0103 pun\u0103 ac\u0163iunile negative \u00een spatele celuilalt . \u00cen fond, mesajele EU sunt fundamentate pe etica moral\u0103 a cre\u015ftinului sau pe principiul polite\u0163ii pozitive.<\/p>\n Mesajele EU nu \u00eenseamn\u0103 doar plasarea tuturor discu\u0163iilor sub semnul pronumelui personal sau sub semnul m\u0103rcilor verbale de persoana I, ci \u00eenseamn\u0103\u00a0 o permanent\u0103 con\u015ftientizare a efectului pe care \u00eel are emiterea mesajului, precum \u015fi a sentimentelor implicite. Astfel, mesajul EU ajut\u0103 la stabilirea confortului lingvistic \u015fi social, este bazat pe sinceritatea personal\u0103 \u015fi are ca finalitate imediat\u0103 solu\u0163ionarea definitiv\u0103 sau cel pu\u0163in temporar\u0103 a situa\u0163iei conflictuale. De pild\u0103, un elev deranja ora prin excesul s\u0103u de activitate lingvistic\u0103, datorat probabil plictiselii sau oboselii ultimei ore de curs pe ziua respectiv\u0103. Profesorul i-a atras atunci aten\u0163ia, \u00eens\u0103 dup\u0103 cinci minute el \u015fi-a reluat activitatea. Atunci, profesorul i-a spus: \u201eC\u00e2nd faci g\u0103l\u0103gie, m\u0103 deranjezi \u015fi nu-mi pot transmite mesajul c\u0103tre colegii t\u0103i\u201d, urm\u00e2nd modelul propus de Th. Gordon \u015fi preluat de M. Rosenberg. Elevul a \u00een\u0163eles situa\u0163ia \u015fi a c\u0103utat s\u0103 nu mai deranjeze profesorul, pe care, de altfel, \u00eel aprecia. M\u00e2hnirea implicit\u0103 din mesaj a ajuns la urechile elevului f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie s\u0103-l jigneasc\u0103 pe acesta, s\u0103-l ironizeze sau s\u0103-l ignore, aspecte care l-ar fi \u00eenver\u015funat \u00een loc s\u0103 rezolve situa\u0163ia.<\/p>\n Dincolo de aspectul s\u0103u social \u015fi performativ, comunicarea reprezint\u0103 \u015fi un act spiritual. Nu este mai pu\u0163in adev\u0103rat faptul c\u0103 deseori \u201ecuvintele sunt instrumente s\u0103race pentru comunicarea st\u0103rilor suflete\u015fti\u201d , \u00eens\u0103 merit\u0103 \u00eentreg efortul de cele mai multe ori. Astfel, \u00een mod special \u00een domeniul educa\u0163ional, comunicarea este o dependen\u0163\u0103, iar eficientizarea sistemului \u00een ansamblu este str\u00e2ns legat\u0103 de armonizarea limbajului, ceea ce face ca importan\u0163a sa s\u0103 sporeasc\u0103 odat\u0103 cu fiecare genera\u0163ie \u015fi cu fiecare nou\u0103 descoperire \u00een domeniu \u0219i nu numai.<\/p>\n Repere bibliografice<\/strong><\/em> Articolul de fa\u0163\u0103 reune\u015fte un mai vechi discurs de interes personal fa\u0163\u0103 de comunicarea didactic\u0103. Micro-studiul este rezultatul parcurgerii a dou\u0103 cursuri extrem de provocatoare despre inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 \u015fi a unei cercet\u0103ri aplicate unui e\u015fantion de15 de elevi pe principiul … Cite\u0219te continuarea
\n– Abric, Jean-Claude: Psihologia comunic\u0103rii: teorii \u015fi metode<\/em>, Polirom, Ia\u015fi, 2002;
\n– Dewey, John: Democra\u0163ie \u015fi Educa\u0163ie<\/em>, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1972;
\n– Dobrescu, Paul, B\u0103rg\u0103oanu, Alina, Corbu, Nicoleta: Istoria comunic\u0103rii<\/em>, Editura Comunicare.ro, Bucure\u015fti, 2007;
\n– Dobson, James: \u00cendr\u0103zne\u015fte s\u0103 disciplinezi<\/em>, Editura Imago Dei, Oradea, 2005;
\n– Georgescu, Matei: Introducere \u00een psihologia comunic\u0103rii<\/em>, Editura Funda\u0163iei Rom\u00e2nia de M\u00e2ine, Bucure\u015fti, 2007;
\n– Gordon, Thomas: Manualul p\u0103rin\u0163ilor eficace<\/em>, Editura Tritonic, Bucure\u015fti, 2008;
\n– Rosenberg, Marshall, B.: Comunicarea nonviolent\u0103 \u2013 un limbaj al vie\u0163ii<\/em>, Editura Elena Francisc Publishing, Bucure\u015fti, 2006.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"