Predarea biologiei nu reprezint\u0103 doar transmiterea de cuno\u0219tin\u021be, informa\u021bii, de dezvoltarea intelectului, ci \u0219i valorificarea aptitudinilor, dezvoltarea deprinderilor \u0219i abilit\u0103\u021bilor, formarea de atitudini. Prin metodele didactice aplicate la clas\u0103, profesorul de biologie poate stimula sim\u021bul practic al elevilor \u00een mod direct: experimentul didactic asociat cu observa\u021bia, lucrarea practic\u0103 de laborator \u0219i demonstrarea cu ajutorul modelelor biologice vii sau conservate. Toate aceste metode didactice asigur\u0103 realizarea \u00een practic\u0103 a unei activit\u0103\u021bi proiectate mintal, conform unei strategii didactice, un instrument de lucru prin care se formeaz\u0103 abilit\u0103\u021bi de m\u00e2nuirea a aparaturii de laborator, a ustensilelor de observare \u0219i analizare a materialului biologic etc. <\/p>\n
Experimentul este o metod\u0103 de baz\u0103 \u00een studiul disciplinei viului, caracterizat\u0103 de realizarea de c\u0103tre elevi, \u00een mod independent, \u00een laboratorul de biologie sau pe teren, \u00een investigare, a unor activit\u0103\u021bi de cunoa\u0219tere a realit\u0103\u021bii \u00eenconjur\u0103toare prin efectuarea unor experimente, \u00een special, de fiziologie animal\u0103 sau vegetal\u0103, sub \u00eendrumarea profesorului. Se aplic\u0103 \u00een activit\u0103\u021bi de producere, reconstruire \u0219i modificare a unor fenomene \u0219i procese \u00een scopul studierii lor.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u021barea prin experiment ofer\u0103 elevilor un nivel corespunz\u0103tor de \u00eendrumare \u015fi orientare c\u00e2nd \u00eencep, analizeaz\u0103, observ\u0103, investigheaz\u0103 singuri, dar continu\u0103m s\u0103i sprijinim pe m\u0103sur\u0103 ce-\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 sarcina de lucru. \u00cen \u00eenv\u0103\u021barea prin experiment accentul se pune pe a-l face pe elev responsabil pentru propriul proces de \u00eenv\u0103\u021bare; practic le dezvolt\u0103m latura independent\u0103 prin care pot analiza singuri un material didactic, pot formula ipoteze: de ce s-a \u00eent\u00e2mplat a\u0219a? \u0219i pot dezvolta \u0219i concluzii, pe baza c\u0103rora cercetarea ulterioar\u0103 progreseaz\u0103.<\/p>\n
Ca persoane care \u00eenva\u021b\u0103, elevii pot avea stiluri de \u00eenv\u0103\u021bare diferite \u015fi prefera s\u0103 fie activi \u00een diferite feluri: fie activi, kinestezici \u015fi entuzia\u015fti \u00een noile experien\u021be, fie s\u0103 adune informa\u0163ii \u015fi s\u0103 reflecteze asupra lor \u00eenainte de a ajunge la o concluzie, ori s\u0103 fie analitici \u015fi s\u0103 integreze observa\u0163iile noastre \u00een teorii ra\u0163ionale sau s\u0103 fie foarte pragmatici, \u00eencerc\u00e2nd lucrurile f\u0103r\u0103 discu\u0163ii lungi.<\/p>\n
Un exemplu de experiment ar fi eviden\u021bierea respira\u021biei aerobe dup\u0103 oxigenul degajat, ce trebuie realizat \u00eentr-un laborator de biologie. Pentru aceasta, se introduc semin\u021be \u00eencol\u021bite de gr\u00e2u sau porumb \u00een dou\u0103 pahare Erlenmeyer. Un pahar se \u00eenchide cu dop, iar cel\u0103lalt este l\u0103sat descoperit. Vasele se \u0219a\u0219eaz\u0103 la \u00eentuneric c\u00e2teva ore pentru a \u00eempiedica fotosinteza. Se scoate dopul de pe paharul 1 \u0219i se introduce o lum\u00e2nare aprins\u0103. La fel se procedeaz\u0103 \u0219i \u00een vasul martor 2. Se constat\u0103 c\u0103 lum\u00e2narea se va stinge \u00een primul caz, deoarece semin\u021bele \u00eencol\u021bite \u00een procesul de respira\u021bie a consumat oxigenul, gaz care \u00eentre\u021bine arderea, pe c\u00e2nd \u00een vasul martor, lum\u00e2narea nu se stinge. Cum putem dezvolta abilit\u0103\u021bi \u0219i atitudini elevilor? Dup\u0103 transmiterea informa\u021biilor teoretice legate de respira\u021bie, elevii vor constata singuri c\u0103 acest proces fiziologic este unul c\u00e2t se poate de evident \u00een realitate, \u00eent\u00e2lnit la toate organismele. Prin utilizarea unui organism-model, ajungem de la particular la general, put\u00e2nd enun\u021ba c\u0103 respira\u021bia celular\u0103 este un proces fiziologic universal, realizat de la microorganisme la macroorganisme. Prin observa\u021bie, elevii pot analiza \u0219i cum s-a realizat germinarea semin\u021belor (un experiment separat), dar \u0219i cum a fost consumat oxigenul din vasul Erlenmeyer.<\/p>\n
A\u0219adar, prin studierea fenomenelor \u00een procesualitatea lor, prin familiarizarea cu demersul \u0219i metodologia investiga\u021biei \u0219tiin\u021bifice, prin formarea abilit\u0103\u021bilor motrice, practice, de lucru cu aparatur\u0103 specific\u0103 \u0219tiin\u021belor biologice \u0219i dezvoltarea spiritului de investiga\u021bie \u0219i de observa\u021bie, experimentul didactic ocup\u0103 un loc extrem de util \u00een dezvoltarea metacognitiv\u0103 a elevilor de gimnaziu \u0219i liceu.<\/p>\n
\u00cen momentul \u00een care activitatea didactic\u0103 de observa\u021bie trece din modalitate independent\u0103 \u00een modalitate dependent\u0103, experimentul se transpune \u00een alt\u0103 metod\u0103 didactic\u0103: demonstrare cu ajutorul mijloacelor didactice. Elevul nu mai are contact direct cu metoda de lucru a experimentului, ci analizeaz\u0103 ceea ce realizeaz\u0103 profesorul \u00een laborator sau la catedr\u0103. Investigarea \u0219i constatarea individual\u0103 a unor fenomene se diminueaz\u0103. Aceast\u0103 modalitate ar putea fi utilizat\u0103 \u00een cazul elevilor care nu au \u00eenc\u0103 deprinderile necesare de lucru cu aparatura sau cu ustensile ce necesit\u0103 un protocol special de securitate.<\/p>\n
A\u0219adar, am putea men\u021biona c\u0103 metoda demonstra\u021biei este mai mult una intuitiv\u0103, \u00een care obiectele sau fenomenele sunt prezentate de c\u0103tre profesor \u00een fa\u021ba elevilor pentru a confirma sau a dovedi adev\u0103ruri, ac\u021biuni, comportamente. Poate \u00eembr\u0103ca diferite forme: cu obiecte \u00een stare natural\u0103, cu ac\u021biuni, cu substitute (fotografii, plan\u0219e, materiale tridimensionale), de tip combinat sau cu mijloace tehnice. Bine\u00een\u021beles, cea mai conving\u0103toare este demonstrarea cu obiecte \u00een stare natural\u0103, mai ales dac\u0103 \u00een fa\u021ba elevilor, profesorul aduce un \u0219oarece de laborator sau vreo broasc\u0103, st\u00e2rnind sunete de disperare pe de o parte sau de fericire pentru al\u021bii, de alt\u0103 parte. \u00cenv\u0103\u021barea cap\u0103t\u0103 o not\u0103 deosebit de conving\u0103toare. Prin utilizarea obiectelor conservate (vase cu animale sau organe animale \u00een formol), se dezvolt\u0103 spiritul de observa\u021bie, \u00eens\u0103 elevul nu particip\u0103 la procesul efectiv de realizare a preparatului, ci \u00eel prime\u0219te gata realizat, ca un bun gata de analizat. Dac\u0103 am lua exemplu anterior, cel cu eviden\u021bierea respira\u021biei aerobe la semin\u021bele \u00eencol\u021bite, am putea men\u021biona c\u0103 demonstra\u021bia devine ca metod\u0103 de baz\u0103 a activit\u0103\u021bii, \u00een momentul \u00een care profesorul realizeaz\u0103 activitatea \u0219i le expune elevilor metoda de lucru \u0219i rezultatul. Elevii pot trage doar concluziile, dar nu ajung singuri la acestea, printr-o metod\u0103 deductiv\u0103. Bine\u00een\u021beles c\u0103 este de preferat, \u00een cazul claselor cu efective mari de elevi, \u00een lipsa unui spa\u021biu adecvat, a unor elevi nemotiva\u021bi \u0219i dornici de activitate, lipsei de timp sau \u00een condi\u021biile actuale pandemice, imposibilitatea aglomer\u0103rii elevilor \u00een apropierea imediat\u0103 a profesorului, necesit\u00e2nd p\u0103strarea unei distan\u021be de siguran\u021b\u0103.<\/p>\n
De asemenea, experimentul nu-l putem confunda cu lucr\u0103rile de laborator unde se fac: disec\u021bii, studiul morfologiei externe \u015fi interne a unor organisme vegetale \u015fi animale, analiza unor preparate, etc. Combin\u00e2nd experien\u0163a cu ac\u0163iunea, metodele experimentale accentueaz\u0103 caracterul aplicativ al pred\u0103rii, favorizeaz\u0103 realizarea unei mai str\u00e2nse leg\u0103turi a teorii cu practica. A experimenta \u00eenseamn\u0103 a-i pune pe elevi \u00een situa\u0163ia de a concepe \u015fi de a practica ei \u00eens\u0103\u015fi un anumit gen de opera\u0163ii cu scopul de a observa, a studia, a dovedi, a verifica, a m\u0103sura rezultatele. \u00cen schimb, lucr\u0103rile practice au un caracter tranzitiv fiind orientate spre aplicarea cuno\u015ftin\u0163elor. Se deosebesc de experimente, acestea din urm\u0103 fiind orientate spre transformarea, \u00eentr-un fel oarecare, a realit\u0103\u0163ii, a st\u0103rii de existen\u0163\u0103 a lucrurilor \u015fi fenomenelor. Gama lucr\u0103rilor practice este extrem de larg\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu obi\u015fnuitele aplica\u0163ii practice, continu\u00e2nd cu cele de proiectare \u015fi \u00eencheind cu cele de execu\u0163ie, de construc\u0163ie ori de crea\u0163ie; de analiz\u0103, comparare, de cercetare, de disec\u021bie, de microscopie, bazate pe experien\u021be etc.<\/p>\n
Biologia fiind \u00eencadrat\u0103 \u00een aceea\u0219i arie curricular\u0103 cu matematic\u0103, am putea defini urm\u0103toarea inecua\u021bie:<\/p>\n
DEMONSTRA\u021aIE\u00a0 < EXPERIMENT\u00a0 < LUCRARE PRACTIC\u0102.<\/p><\/blockquote>\n
Dac\u0103 demonstra\u021bia, \u00een diferite sale forme este realizat\u0103 preponderent de c\u0103tre profesor (metoda de lucru),\u00a0 experimentul implic\u0103 cel pu\u021bin un elev ce realizeaz\u0103 sub supravegherea profesorului, procesul experimental, iar lucrarea practic\u0103 implic\u0103 aproape toat\u0103 clasa de elevi, organiza\u021bi pe grupe sau chiar individual \u00een limita materialelor disponibile, fiind \u0219i cea mai complex metod\u0103 didactic\u0103. Toate acestea dezvolt\u0103 spiritul de observa\u021bie \u0219i investigare, a unor deprinderi \u0219i tehnici de lucru specific biologiei, st\u00e2rnind motiva\u021bia \u0219i interesul pentru studiul acestei frumoase discipline.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\n1. Ianovici N., Fren\u021b A. O., Metode didactice \u00een predare, \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i evaluare la biologie, Editura Mirton, 2009, Timi\u0219oara, pag. 44-45;
\n2. \u0218\u0103itan, T., Grosu, M., Popescu, A.S., Gurzu, C., Lucr\u0103ri practice de biologie, gimnaziu \u0219i liceu, Editura Didactica Publishing House, 2010, Bucure\u0219ti, pag. 126
\n3. \u0218\u0103irtan, T., Olteanu, S., Afrim, C., Tanur, I., Miricel, F., Manea, C., Neagu, A., Divoiu, M., Mihai, A., – Ghid de preg\u0103tire pentru profesorii de biologie pentru definitivat \u0219i titularizare, Editura Didactica Publishing House,\u00a0 2017, pag. 350-353;<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Predarea biologiei nu reprezint\u0103 doar transmiterea de cuno\u0219tin\u021be, informa\u021bii, de dezvoltarea intelectului, ci \u0219i valorificarea aptitudinilor, dezvoltarea deprinderilor \u0219i abilit\u0103\u021bilor, formarea de atitudini. Prin metodele didactice aplicate la clas\u0103, profesorul de biologie poate stimula sim\u021bul practic al elevilor \u00een mod … Cite\u0219te continuarea