Instruirea diferen\u021biat\u0103 are la baz\u0103 teoriile cognitiv-contextuale ale inteligen\u021bei. Aceste teorii trateaz\u0103 modul \u00een care procesele cognitive opereaz\u0103 \u00een diferite contexte. Conform teoriei inteligen\u021belor multiple, oamenii au mai multe tipuri de inteligen\u021b\u0103: lingvistic\u0103, logico-matematic\u0103, muzical\u0103, vizual-spa\u021bial\u0103, corporal-kinestezic\u0103, interpersonal\u0103, intrapersonal\u0103, naturalist\u0103. Creativitatea reprezint\u0103 nivelul superior de manifestare a tuturor inteligen\u021belor. Cadrul didactic trebuie, prin activitatea pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103, s\u0103 adapteze strategia didactic\u0103 la nivelul \u015fi tipurile de inteligen\u021b\u0103 care predomin\u0103 la elevi.\u00a0 Unii elevi au o inteligen\u021b\u0103 interpersonal\u0103, pl\u0103c\u00e2ndu-le s\u0103 fac\u0103 parte dintr-un grup, s\u0103 comunice, s\u0103 discute cu oamenii, s\u0103 aib\u0103 prieteni. Pentru ace\u0219tia, se pot organiza activit\u0103\u021bi pe grupe, \u00een care elevii s\u0103 fie responsabiliza\u021bi, se pot propune proiecte, referate, pe care elevii s\u0103 le realizeze \u00een grup, colabor\u00e2nd. Pentru a cunoa\u015fte nivelul \u015fi tipul de inteligen\u021b\u0103 predominant al unui elev, aplic\u0103m teste specifice de inteligen\u021b\u0103, rezultatul acestora oferind cadrului didactic informa\u021bii importante pentru alegerea strategiei didactice adecvate. <\/p>\n
Inteligen\u021ba a fost definit\u0103 ca fiind o capacitate cognitiv\u0103 pe care oamenii o au de c\u00e2nd se nasc \u015fi care poate fi m\u0103surat\u0103 prin intermediul testelor. Teoriile moderne explic\u0103 acest concept ca fiind o abilitate de a crea un produs nou sau de a rezolva probleme \u00eentr-un context cultural nou. Howard Gardner considera c\u0103 inteligen\u021ba este un set de deprinderi care ajut\u0103 la rezolvarea unor situa\u021bii diverse de via\u021b\u0103, de a crea solu\u021bii la diferite probleme, de a ob\u021bine noi cuno\u0219tin\u021be.<\/p>\n
Reprezentan\u021bii cei mai de seam\u0103 ai teoriilor cognitive-contextuale au fost Howard Gardner \u015fi Sternberg. Gardner este autorul teoriei inteligen\u021belor multiple, un alt mod de a aborda elevii, \u021bin\u00e2nd cont de diferen\u021bele dintre ei. De multe ori am observat faptul c\u0103 unii elevi, considera\u021bi inteligen\u021bi, nu au rezultate bune la \u015fcoal\u0103. Ajungem uneori la concluzia c\u0103 unii copii sunt de\u015ftep\u021bi, iar al\u021bii nu. \u00cen general, se apreciaz\u0103 c\u0103 este \u201ede\u015ftept\u201d cel care are note bune sau un punctaj mai mare la testele de inteligen\u021b\u0103. Despre ace\u015ftia sus\u021binem c\u0103 sunt \u201en\u0103scu\u021bi inteligen\u021bi”. \u00cen func\u021bie de acest aspect, ne a\u0219tept\u0103m la diferite situa\u021bii : dac\u0103 un copil e inteligent va avea rezultate bune; daca un elev are inteligen\u021b\u0103 medie, rezultatele pot fi satisf\u0103c\u0103toare; dac\u0103 are inteligen\u021ba sc\u0103zut\u0103, speran\u021bele sunt minime.<\/p>\n
Trebuie s\u0103 reflect\u0103m la faptul c\u0103 unele personalit\u0103\u021bi au avut unele dificult\u0103\u021bi la \u015fcoal\u0103. Tendin\u021ba general\u0103 este de a-i considera inteligen\u021bi pe cei care sunt buni la matematic\u0103 sau la literatur\u0103, de\u0219i \u00een alte domenii nu dovedesc inclina\u021bii deosebite. Gardner a fost preocupat de aceste diferen\u021be pentru c\u0103, \u00een viziunea sa, a contribui la dezvoltarea societ\u0103\u021bii \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t a excela \u00eentr-un domeniu.<\/p>\n
Nu exist\u0103 activitate posibil de realizat cu un singur tip de inteligen\u021b\u0103 sau persoane care s\u0103 aib\u0103 dezvoltat un singur tip de inteligen\u021b\u0103. Pentru elevii care au o inteligen\u021b\u0103 predominant lingvistic\u0103, re\u021bin\u00e2nd mai u\u015for ceea ce citesc sau ascult\u0103, profesorul trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 \u00een cadrul lec\u021biilor de istorie rebusuri, scurte povestiri istorice, descrierea unor personalit\u0103\u021bi istorice – de exemplu, la clasa a VIII-a, se poate folosi fragmentul care \u00eel descrie pe regele dac Burebista, din lucrarea \u201cGeografia\u201d a lui Strabon sau se poate utiliza fragmentul care \u00eel descrie pe regele dac Decebal, apar\u021bin\u00e2nd lui Dio Cassius.<\/p>\n
Pentru elevii care au o inteligen\u021b\u0103 logico-matematic\u0103, re\u021bin\u00e2nd u\u015for prin corela\u021bii logice \u00eentre informa\u021bii, prin calcule, ra\u021bionamente, \u00een cadrul lec\u021biei de istorie, profesorul poate folosi clasific\u0103ri, scheme logice, poate face corela\u021bii \u00eentre evenimente petrecute \u00een acela\u015fi an \u00een \u021b\u0103ri diferite, poate cere elevilor s\u0103 ordoneze evenimentele pe o friz\u0103 cronologic\u0103. De exemplu, pentru anul 106, se poate cere elevilor s\u0103 g\u0103seasc\u0103 mai multe evenimente care s-au petrecut atunci: sinuciderea lui Decebal, sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului daco-roman \u00eenceput \u00een 105, cucerirea Daciei \u015fi transformarea sa \u00een provincie roman\u0103 etc. Se pot stabili corela\u021bii mentale \u00eentre ani: de exemplu, \u00een anul 87, b\u0103tr\u00e2nul rege Duras a cedat tronul lui Diurpaneus supranumit Decebal. Acela\u015fi an este marcat de luptele dintre daci \u015fi romani, din timpul \u00eemp\u0103ratului roman Domi\u021bian.<\/p>\n
Pentru elevii care au o inteligen\u021b\u0103 predominant vizual-spa\u021bial\u0103, c\u0103rora le place s\u0103 deseneze, s\u0103 construiasc\u0103, s\u0103 creeze, s\u0103 priveasc\u0103 imagini, profesorul poate utiliza \u00een cadrul lec\u021biei imagini ale personajelor istorice (portretele regilor daci Burebista, Decebal, ale marilor voievozi Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Tepe\u015f, ale regilor Rom\u00e2niei Carol I, Carol al II-lea etc.), imagini \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd b\u0103t\u0103lii (imagini din R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103, din Primul R\u0103zboi Mondial, Al Doilea R\u0103zboi Mondial etc.), h\u0103r\u021bi individuale pe care elevii s\u0103 coloreze anumite \u021b\u0103ri (ex: statele din Sf\u00e2nta Alian\u021b\u0103, statele din Antanta sau din Puterile Centrale etc.), s\u0103 traseze fronturile de lupt\u0103 (ex: Frontul de Vest, Frontul de Est \u015fi fronturile secundare \u00een Primul R\u0103zboi Mondial etc.).<\/p>\n
Pentru elevii cu o inteligen\u021b\u0103 corporal-kinestezic\u0103, c\u0103rora le face pl\u0103cere s\u0103 fac\u0103 mi\u015fcare, s\u0103 ating\u0103 obiecte, s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 foloseasc\u0103 limbajul corporal, cadrul didactic poate aduce \u00een mijlocul elevilor, copii ale unor izvoare arheologice (sigilii, monede, vase, podoabe etc.), machete statice sau dinamice, mulaje (machete ale unor cet\u0103\u021bi, ale unor arme de lupt\u0103: catapult\u0103, berbec etc.). La clasa a V-a, se poate propune elevilor, \u00een cadrul unei activit\u0103\u021bi, s\u0103 se costumeze \u015fi s\u0103 fac\u0103 lucruri caracteristice unui popor din antichitate (greci, egipteni, fenicieni, chinezi, evrei, mesopotamieni etc.).
\nUnii elevi au o inteligen\u021b\u0103 interpersonal\u0103, pl\u0103c\u00e2ndu-le s\u0103 fac\u0103 parte dintr-un grup, s\u0103 comunice, s\u0103 discute cu oamenii, s\u0103 aib\u0103 prieteni. Pentru ace\u015ftia, se pot organiza activit\u0103\u021bi pe grupe, \u00een care elevii s\u0103 fie responsabiliza\u021bi, se pot propune proiecte, referate, pe care elevii s\u0103 le realizeze \u00een grup, colabor\u00e2nd.<\/p>\n
Pentru elevii care au o inteligen\u021b\u0103 intrapersonal\u0103, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se foarte bine pe sine, cunosc\u00e2ndu-\u015fi punctele tari \u015fi slabe, av\u00e2nd propriile \u021beluri, idealuri, cadrul didactic poate propune activit\u0103\u021bi individuale, realizarea unor proiecte sau referate proprii (referate despre biografia unor personalit\u0103\u021bi istorice: Ion C. Br\u0103tianu, Nicolae Iorga, Mihail Kog\u0103lniceanu, Corneliu Zelea-Codreanu, Napoleon Bonaparte, Giuseppe Garibaldi, Dennis Diderot, Montesquieu etc). Se poate propune elevilor realizarea unor mulaje, construirea unor machete, care necesit\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 munc\u0103 \u015fi valorificarea talentului personal, documentare in prealabil.<\/p>\n
Pentru elevii cu o inteligen\u021b\u0103 naturalist\u0103, c\u0103rora le plac activit\u0103\u021bile in natur\u0103, explorarea \u015fi cercetarea lumii, dob\u00e2ndirea de cuno\u0219tin\u021be despre plante \u015fi animale, despre fenomenele din natur\u0103, se pot propune proiecte, referate individuale in care elevii s\u0103 prezinte ce plante cuno\u015fteau popoarele din antichitate \u015fi cum le \u00eentrebuin\u021bau ei (de exemplu, la clasa a V-a, elevii se pot documenta \u015fi pot prezenta proiecte despre cum foloseau egiptenii plantele, mai ales pe cele cu efect medicinal; la clasa a VIII-a, elevii pot c\u0103uta informa\u021bii despre ce plante cuno\u015fteau dacii \u015fi cum le foloseau ei, mai ales utiliz\u00e2nd lista de plante a lui Dioscorides). Se pot organiza vizite pe \u015fantierele arheologice, unde elevii pot vedea urme ale a\u015fez\u0103rilor, sanctuarelor, mormintelor sau ale altor obiecte care au apar\u021binut oamenilor din trecut – de exemplu, \u00eentr-o excursie la Sarmizegetusa, elevii pot observa cadrul natural \u00een care dacii \u00ee\u015fi plasaser\u0103 capitala, urmele sanctuarelor patrulatere \u015fi circulare.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Instruirea diferen\u021biat\u0103 are la baz\u0103 teoriile cognitiv-contextuale ale inteligen\u021bei. Aceste teorii trateaz\u0103 modul \u00een care procesele cognitive opereaz\u0103 \u00een diferite contexte. Conform teoriei inteligen\u021belor multiple, oamenii au mai multe tipuri de inteligen\u021b\u0103: lingvistic\u0103, logico-matematic\u0103, muzical\u0103, vizual-spa\u021bial\u0103, corporal-kinestezic\u0103, interpersonal\u0103, intrapersonal\u0103, naturalist\u0103. … Cite\u0219te continuarea