\u0218colaritatea mic\u0103, o etap\u0103 considerat\u0103 a fi dificil\u0103 \u00een cadrul dezvolt\u0103rii umane, este cuprins\u0103 \u00eentre 6 sau 7 ani \u0219i 10\/11, corespunz\u00e2nd ciclului primar (clasa preg\u0103titoare – clasa a IV-a). Corespunz\u00e2nd debutului unei perioade de studii, \u0219colaritatea mic\u0103 vine cu o serie de dificult\u0103\u021bi de adaptare, datorate schimb\u0103rii regimului de via\u021b\u0103 al copilului, adapt\u0103rii acestuia cu o nou\u0103 form\u0103 de autoritate \u2013 \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul, rela\u021bion\u0103rii acestuia cu al\u021bi elevi etc. Toate acestea aduc modific\u0103ri considerabile \u00een structura uman\u0103, la nivel biofiziologic, psihic, intelectual, social, la nivelul structurilor de personalitate. <\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te dezvoltarea biofiziologic\u0103 se remarc\u0103, printre altele, \u00eenlocuirea denti\u021biei provizorii cu cea permanent\u0103, fenomen ce presupune dureri, stare de nelini\u0219te, agita\u021bie, uneori dificult\u0103\u021bi \u00een vorbire sau transform\u0103ri la nivel alimentar. Cresc \u00een greutate cu aproximativ 3 kg\/an \u0219i \u00een \u00een\u0103l\u021bime cu aproximativ 6 cm\/an, osatura se schimb\u0103, articula\u021biile se \u00eent\u0103resc, musculatura m\u00e2inii cap\u0103t\u0103 noi deprinderi, inclusiv creierul \u00ee\u0219i schimb\u0103 perimetrul \u0219i de\u0219i neuronii sunt complet forma\u021bi \u00een perioada intrauterin\u0103, celulele gliale \u00ee\u0219i continu\u0103 multiplicarea (aceste celule sunt cele care ofer\u0103 suport nutritiv neuronilor, \u00eentre\u021bin\u00e2ndu-i). \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 sunt mai agita\u021bi, cap\u0103t\u0103 deprinderi \u0219i \u00eendem\u00e2n\u0103ri noi, sistemul nervos fiind \u00een permanent\u0103 maturizare. De aceea, aceast\u0103 perioad\u0103 este \u00eenso\u021bit\u0103 de procese importante de maturizare, la care se adaug\u0103, conform Gra\u021bielei Sion, \u201edezvoltarea motivelor \u0219i intereselor de cunoa\u0219tere, posibilitatea de ac\u021biuni diversificate nu numai \u00een plan material, ci \u0219i mental, cre\u0219te ponderea momentelor verbale \u00een analiza reprezent\u0103rilor sub impactul descrierilor \u0219i povestirilor celor din jur, care devine o premis\u0103 a dezvolt\u0103rii memoriei logice \u0219i a g\u00e2ndirii abstracte, cre\u0219te indicele independen\u021bei proceselor intelectuale care iau forma ra\u021bionamentelor \u0219i care mediaz\u0103 demersurile cognitive solicitate de \u00eenv\u0103\u021bare.\u201d<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te maturizarea proceselor cognitive, se poate aminti stricta leg\u0103tur\u0103 a acestora cu dezvoltarea sistemului nervos. \u00cen jurul v\u00e2rstei de 7 ani c\u00e2mpul vizual al copilului se l\u0103rge\u0219te, sunetele \u00eencep s\u0103 fie percepute cu \u0219i o mai mare acurate\u021be, cre\u0219te de asemenea gradul de st\u0103p\u00e2nire al limbajului, percep\u021bia c\u0103p\u0103t\u00e2nd dimensiuni noi \u0219i diferite. Cre\u0219te interesul pentru detalii sc\u0103z\u00e2nd cel pentru \u00eentreg, spa\u021biul \u00eencepe s\u0103 fie perceput ca destructurat (st\u00e2nga, dreapta, fa\u021b\u0103, spate, lateral) \u0219i se formeaz\u0103 sim\u021bul orient\u0103rii. Acestea sunt, bine\u00een\u021beles, formate prin actul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii.<\/p>\n
Structura anului \u0219colar \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00eencepe s\u0103 \u00eei creeze \u0219colarului din ce \u00een ce mai mult no\u021biunea timpului, astfel el va percepe zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, lunile anului, momente ale zilei, leg\u00e2ndu-le de momente \u0219i activit\u0103\u021bi din via\u021ba sa. Procesele imagina\u021biei \u0219i ale g\u00e2ndirii se dezvolt\u0103, el este mai interesat s\u0103 realizeze povestiri \u0219i desene, deci reprezent\u0103ri. Sunt realizate noi combina\u021bii de cuvinte \u0219i de imagini, copilul evolu\u00e2nd de la simple reprezent\u0103ri la grupuri.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la 7 ani, copilul are o g\u00e2ndire intuitiv\u0103, \u00een imagini. Dup\u0103 aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, g\u00e2ndirea devine operatorie, mobil\u0103 \u0219i reversibil\u0103. Dup\u0103 7 ani, g\u00e2ndirea trece \u00een stadiul opera\u021biilor concrete (Piaget). Astfel, se dezvolt\u0103 logica matematic\u0103 \u0219i opera\u021biile logice, copilul fiind capabil s\u0103 clasifice, s\u0103 numere \u0219i s\u0103 \u00eenserieze. De asemenea, ideea de spa\u021biu, timp \u0219i obiect se definitiveaz\u0103. Gra\u021biela Sion realizeaz\u0103 \u00een cartea sa o schem\u0103 recapitulativ\u0103 a tuturor achizi\u021biilor concrete ale \u0219colarului mic, schem\u0103 pe care o vom reda pe scurt aici:<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te achizi\u021bia scris-cititului \u0219i dezvoltarea limbajului, psihologii remarc\u0103 apari\u021bia \u0219i consolidarea construc\u021biilor logice, imediate, ce \u00eembrac\u0103 forma unor judec\u0103\u021bi \u0219i ra\u021bionamente ce fac ca acesta s\u0103 vad\u0103 dincolo de datele senzoriale, el \u00eentrez\u0103rind date precum cantitatea de materie, greutatea, volumul, timpul, viteza, spa\u021biul. Astfel, g\u00e2ndirea \u00eencepe s\u0103 surprind\u0103 fenomene noi, ridic\u00e2ndu-se \u00een planul abstract. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 afirm\u0103 c\u0103 la 7 ani copilul cunoa\u0219te aproximativ 2500 de cuvinte, pe care le poate lega \u00een propozi\u021bii corecte. Progresul limbajului este \u00eempins de deprinderile de a scrie \u0219i de a citi, copilul ajung\u00e2nd astfel s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 aproximativ 5000 de cuvinte din vocabularul fundamental al limbii. \u201e\u00cenv\u0103\u021barea limbii const\u0103 \u00een \u00eensu\u0219irea de formule corecte de exprimare. Activitatea oral\u0103 \u0219i vizual\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00eentr-un echilibru prin citit \u0219i scris. Ordinea prezent\u0103 \u00een procesul instructiv-educativ a celor patru deprinderi fundamentale este ascultarea (\u00een\u021belegerea), exprimarea, citirea \u0219i scrierea. Pentru copilul \u00een primul an de \u0219coal\u0103, textul scris se asociaz\u0103 cu exersarea oral\u0103. Exersarea extensiv\u0103 a citirii este premisa \u00eensu\u0219irii reale a cititului.\u201d<\/p>\n
Comunicarea este \u00eenso\u021bit\u0103, bine\u00een\u021beles, de elemente paraverbale \u0219i nonverbale, elementele motorii fiind des prezente \u00een procesul de comunicare al \u0219colarului mic. \u201eMecanismele neurofunc\u0163ionale care stau la baza celor dou\u0103 forme de limbaj arat\u0103 c\u0103 vorbirea cere o maturitate anume a sistemului nervos central, iar scrisul cere \u00een plus maturizarea unor capacit\u0103\u0163i de percep\u0163ie \u015fi organizare-structurare \u015fi psihomotricitate care intervin mai t\u00e2rziu \u00een dezvoltare. G\u00e2ndirea, motiva\u0163ia, afectivitate \u015fi voin\u0163a sunt implicate \u00een ambele forme de limbaj\u201d (E. Vr\u0103\u0219ma\u0219).\u00a0 Astfel, printre principalele momente ale actului comunic\u0103rii, autoarea enumer\u0103:<\/p>\n
Scrisul necesit\u0103 un alt grad de maturitate. \u201eAchizi\u0163ia scris-cititului necesit\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 dezvoltarea normal\u0103 a aparatului verbo-motor \u015fi dezvoltarea motricit\u0103\u0163ii large \u015fi fine. La un alt nivel, pentru deprinderea scrisului este necesar\u0103, de asemenea, maturitatea structurilor vorbirii, aceasta pun\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 leg\u0103tura \u00eentre vorbire \u015fi scriere. Observa\u0163iile arat\u0103 c\u0103 dac\u0103 sunt afectate structurile vorbirii se manifest\u0103 \u015fi o anume incapacitate de achizi\u0163ie a limbajului scris\u201d (op.cit.).\u00a0 Pentru ca un copil s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 citeasc\u0103 el trebuie s\u0103 aib\u0103 vederea \u0219i auzul dezvoltat, limbajul de asemenea trebuie s\u0103 fie bogat \u0219i tehnica vorbirii bine st\u0103p\u00e2nit\u0103. El trebuie s\u0103 articuleze corect, s\u0103 pronun\u021be corect pentru a dezvolta mecanismele simple ale lecturii. Mai apoi acesta trebuie s\u0103 dovedeasc\u0103 competen\u021ba de \u00een\u021belegere \u0219i interiorizare a textului, tehnici de lectur\u0103 expresiv\u0103, de interogare a textului, etc.<\/p>\n
Pentru ca un elev s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 citeasc\u0103, parcurge o serie de etape. \u00cent\u00e2i, \u00eenva\u021b\u0103 sunetele limbii \u0219i diferen\u021ba dintre sunet \u0219i liter\u0103. Cuv\u00e2ntul este delimitat de vorbirea curent\u0103, iar \u00een cadrul acestuia se delimiteaz\u0103 sunetele \u2013 vocale, consoane. Copiii \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cuvintele se citesc a\u0219a cum se scriu, deci principiul pred\u0103rii este unul fonetic. \u201eEtapele pe care copilul le parcurge \u00een deprinderea cititului sunt: descifrarea, citirea textelor simple, automatizarea citirii, cre\u0219terea vitezei de citire cu voce tare sau \u00een g\u00e2nd care depinde de ritmul fiec\u0103rui copil \u015fi \u00een\u021belegerea celor citite. O alt\u0103 treapt\u0103 a deprinderii cititului este citirea curent\u0103 \u015fi corect\u0103. Aceasta este citirea copilului care \u015ftie s\u0103 transpun\u0103 \u00een limbajul articulat semnele grafice. \u00cen ultima faz\u0103, citirea devine expresiv\u0103 \u015fi ar putea fi numit\u0103 citirea afectiv\u0103. Aceasta depinde de gradul de deprindere al citirii corecte \u015fi curente. Ea devine un instrument de lucru pentru dob\u00e2ndirea de noi informa\u0163ii\u201d (E. Vr\u0103\u0219ma\u0219).<\/p>\n
Pentru a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 citeasc\u0103 \u0219colarul mic parcurge o etap\u0103 \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103, apoi o etap\u0103 denumit\u0103 abecedar\u0103 \u0219i una postabecedar\u0103. \u00cen cea de-a doua se cap\u0103t\u0103 deprinderea scrierii literelor, apoi a cuvintelor \u0219i mai t\u00e2rziu a propozi\u021biilor. \u00cen urm\u0103toarea etap\u0103 aceast\u0103 competen\u021b\u0103 presupune \u00eensu\u0219irea unor modele, a regulilor de ortografie \u0219i punctua\u021bie, remarc\u00e2ndu-se o vitez\u0103 a scrierii \u0219i o mai bun\u0103 st\u0103p\u00e2nire a organiz\u0103rii spa\u021biului. Cre\u0219te controlul motric, raportul vizual dintre ochi-m\u00e2n\u0103, inten\u021bia de a scrie \u0219i a exprima prin scris devenind mult mai clar\u0103.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u0218colaritatea mic\u0103, o etap\u0103 considerat\u0103 a fi dificil\u0103 \u00een cadrul dezvolt\u0103rii umane, este cuprins\u0103 \u00eentre 6 sau 7 ani \u0219i 10\/11, corespunz\u00e2nd ciclului primar (clasa preg\u0103titoare – clasa a IV-a). Corespunz\u00e2nd debutului unei perioade de studii, \u0219colaritatea mic\u0103 vine cu … Cite\u0219te continuarea
\nVr\u0103\u0219ma\u0219, Ecaterina (1999). Educa\u021bia copilului pre\u0219colar. Editura Pro Humanitate.<\/p>\n