Mass-media este o prezen\u021b\u0103 constant\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi, iar efectele ei se resimt \u00een diferite zone ale societ\u0103\u021bii. Dup\u0103 Denis McQuail (1987), mass-media poate ac\u021biona\u00a0 asupra: indivizilor, grupurilor, institu\u021biilor, \u00eentregii societ\u0103\u021bii, iar efectele ei pot afecta societatea uman\u0103 \u00een mai multe dimensiuni: dimensiunea cognitiv\u0103 (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea afectiv\u0103 (crearea sau modificarea unor atitudini sau sentimente) \u0219i dimensiunea comportamental\u0103 (schimb\u0103ri ale modului de ac\u021biune a indivizilor \u0219i fenomene de mobilizare social\u0103). <\/p>\n
Con\u021binuturile mesajelor media difuzate influen\u021beaz\u0103\u00a0 at\u00e2t modul de-a g\u00e2ndi \u0219i sim\u021bi c\u00e2t \u0219i modul de-a se purta \u0219i ac\u021biona al individului. Sub impactul mesajelor media, sentimentele \u0219i atitudinile se transform\u0103 \u00een gesturi \u0219i comportamente. Personajele din filme, reportaje, buletine de \u0219tiri, anchete pot reprezenta modele de comportament pe care de cele mai multe ori indivizii au tendin\u021ba s\u0103 le imite. Aceste modele au o putere mare de sugestie care stimuleaz\u0103 emo\u021biile, sentimentele, dispozi\u021biile, voin\u021ba, dorin\u021ba determin\u00e2nd atitudini de respingere sau acceptare. Imitarea acestor\u00a0 modele de c\u0103tre receptorii mesajelor media se poate realiza pe deplin \u0219i are drept consecin\u021b\u0103 o transformare\u00a0 semnificativ\u0103 comportamentului lor.<\/p>\n
Imitarea modelelor oferite de televiziune a fost intens cercetat\u0103 de c\u0103tre A. Bandura \u0219i colaboratorii s\u0103i (1963-1966) iar \u00een urma acestor cercet\u0103ri a reie\u0219it c\u0103 expunerea la modelele oferite de televiziune conduce la trei tipuri de efecte comportamentale asupra receptorului:\u00a0 efectele model\u0103rii (comportamentul modelului \u00eentr-o anumit\u0103 situa\u021bie este \u00eensu\u0219it de c\u0103tre receptor\u00a0 care ulterior \u00eentr-o situa\u021bie similar\u0103 va manifesta acela\u0219i tip de comportament), efectele inhibatorii \u0219i dezinhibatorii (consecin\u021bele comportamentului modelului pot stopa sau declan\u0219a reac\u021bii asem\u0103n\u0103toare din partea receptorului), efecte de facilitare (c\u00e2nd comportamentul modelului \u00eel stimuleaz\u0103 pe receptor s\u0103 realizeze comportamente similare care fac parte deja din repertoriul receptorului\u00a0 \u0219i sunt comportamente acceptate social).<\/p>\n
Teoria model\u0103rii\u00a0 formulat\u0103 de c\u0103tre Albert Bandura are ca scop observarea modalit\u0103\u021bii prin care oamenii dob\u00e2ndesc noi forme de comportament \u00een cadrul social. Procesul de \u00eenv\u0103\u021bare presupune observarea modelului comportamental \u00eenainte de a-l adopta \u0219i apoi, prin imitare, \u00eensu\u0219irea lui. Identific\u00e2ndu-se cu respectivul model sau aspir\u00e2nd la el, individul poate considera, con\u0219tientiza sau nu c\u0103 acel model este func\u021bionabil, iar \u00een momentul \u00een care se confrunt\u0103 cu o situa\u021bie similar\u0103, el \u00ee\u0219i aminte\u0219te modelul \u0219i \u00eel imit\u0103. Dac\u0103, \u00een\u00a0 momentul aplic\u0103rii, modelul a dus la rezolvarea unei probleme sau la ob\u021binerea unei satisfac\u021bii se ajunge la consolidarea rela\u021biei dintre stimul \u0219i r\u0103spuns prin ob\u021binerea unor gratifica\u021bii sau recompense. Drept urmare, \u0219ansele ca respectivul model de comportament s\u0103 fie adoptat \u00een mod repetat sunt \u00een cre\u0219tere datorit\u0103 efectelor pozitive ob\u021binute.<\/p>\n
\u00cen 1970, DeFleur a elaborat o teorie referitoare la normele culturale potrivit c\u0103reia mijloacele mass-media pot influen\u021ba conduita uman\u0103 datorit\u0103 prioritiz\u0103rii unor anumite subiecte care dau de \u00een\u021beles oamenilor c\u0103 structurarea a fost f\u0103cut\u0103 \u00een mod special pentru a oferi spre \u00eenv\u0103\u021bare anumite norme culturale.<\/p>\n
Unele cercet\u0103ri au ar\u0103tat c\u0103 efectele mass-media contribuie la \u00eent\u0103rirea \u0219i confirmarea unor comportamente preexistente – indivizii selecteaz\u0103 din con\u021binutul transmis doar elementele care le sunt familiare \u0219i relevante pentru ei, adic\u0103 le confirm\u0103 valorile \u0219i normele lor de conduit\u0103 \u0219i le resping pe celelalte.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te influen\u021bele mass-media asupra comportamentului copiilor, p\u0103rerile sunt diverse \u0219i contradictorii. \u00cen acest caz, este de men\u021bionat accesul copiilor la televiziune \u0219i internet \u0219i implicit la mesajele media transmise de acestea (filme, filmule\u021be, videoclipuri, anchete, reportaje, \u0219tiri, articole). Toate aceste tipuri de mesaje transmise prin canalele amintite mai sus ajung la copii \u0219i au un impact\u00a0 semnificativ asupra comportamentului lor. Prin modelele pe care le ofer\u0103 acestea, \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe copii s\u0103 imite comportamentul personajelor sale. \u00cen acest fel, copiii pot \u00eenv\u0103\u021ba atitudini \u0219i deprinderi prosociale (acordarea de ajutor persoanelor care au nevoie de el, respectarea persoanelor v\u00e2rstnice, protec\u021bia mediului), precum \u0219i adoptarea unui model de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos (practicarea unui sport, alimenta\u021bie corespunz\u0103toare, respectarea unui program), dar poate conduce \u0219i la formarea unui comportament violent (copilul se va comporta violent din cauz\u0103 c\u0103 se \u00eenchipuie juc\u00e2nd rolul unui personaj din film sau din desene animate) sau la folosirea violen\u021bei ca modalitate de rezolvare a unor probleme (scenele de violen\u021b\u0103 din diferitele programe pe care le vizioneaz\u0103 \u00eei induc copilului idea c\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd cineva nu este de acord cu el sau apare vreo problem\u0103 va putea folosi violen\u021ba consider\u00e2nd acest lucru ca un mod normal de abordare a situa\u021biei).<\/p>\n
Vizionarea \u00een mod repetat a unor scene care con\u021bin violen\u021b\u0103 duce \u00een timp la desensibilizarea copilului, care va deveni mai indiferent la acestea, mai insensibil, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 le ignore sau s\u0103 le accepte ca atare.<\/p><\/blockquote>\n
\u00cen acest fel, copiii \u00ee\u0219i pierd capacitatea de-a \u00een\u021belege suferin\u021ba altora. De cele mai multe ori con\u021binuturile media prezint\u0103 personajele violente \u00eentr-o lumina favorabil\u0103 iar copiii, care nu au \u00eenc\u0103 capacitatea mental\u0103 de-a filtra mesajul transmis, ajung astfel s\u0103 se identifice cu acel personaj consider\u00e2nd c\u0103 trebuie s\u0103 se comporte la fel de violent. \u00cen concluzie violen\u021ba prezent\u0103 \u00een con\u021binuturile redate de televiziune sau accesate pe internet duce inevitabil la reflectarea acesteia \u0219i \u00een comportamentul copiilor (verbal \u0219i nonverbal). Un efect important asupra comportamentului la copii dar \u0219i la adul\u021bi \u00eel au spoturile publicitare transmise pe diferite c\u0103i (televiziune, internet, pres\u0103 scris\u0103, flyere) care duc la crearea unor \u201enevoi\u201d necunoscute p\u00e2n\u0103 atunci iar dac\u0103 aceste false nevoi nu sunt \u00eendeplinite creeaz\u0103 frustr\u0103ri \u0219i nemul\u021bumiri. Unele programe de televiziune promoveaz\u0103 pasivitatea, \u00eencuraj\u00e2nd ideea de-a renun\u021ba la activit\u0103\u021bile cotidiene pentru a viziona \u00een schimb programele oferite.<\/p>\n
Mijloacele de comunicare \u00een mas\u0103 au rolul de agen\u021bi ai socializ\u0103rii. Mass-media sugereaz\u0103 publicului ce comportament s\u0103 adopte, cum s\u0103 ac\u021bioneze \u0219i ce anume s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 dintr-un con\u021binut mediatic. Ca agen\u021bi ai socializ\u0103rii, mijloacele mass-media contribuie la furnizarea de informa\u021bii despre modelele sociale de comportament. Ceea ce ii preocup\u0103 pe cercet\u0103tori este dac\u0103 aceste modele prezentate sunt sau nu sunt \u00een concordan\u021b\u0103\u00a0 cu regulile morale ale societ\u0103\u021bii \u0219i dac\u0103 ele sunt apropiate de realitate. Expunerea zilnic\u0103 \u0219i continu\u0103 la astfel de imagini a indivizilor poate determina efecte puternice asupra comportamentului lor. A\u0219adar, oamenii \u00eenva\u021b\u0103 din con\u021binuturile oferite de mass-media, dar informa\u021biile deprinse pot dezvolta sau modifica modalit\u0103\u021bile de interac\u021biune social\u0103.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\nAlbulescu, Ion, Educa\u021bie \u0219i mass-media. Comunicare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare \u00een societatea informa\u021bional\u0103, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003.
\nDolean, Ioan, Dolean, Dacian, Dorin, Meseria de p\u0103rinte, Editura Aramis, Bucure\u0219ti, 2009.
\nAlbulescu, Ion (coord.), Educa\u021bie \u0219i mass-media, Curs (PLR 3104).<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mass-media este o prezen\u021b\u0103 constant\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi, iar efectele ei se resimt \u00een diferite zone ale societ\u0103\u021bii. Dup\u0103 Denis McQuail (1987), mass-media poate ac\u021biona\u00a0 asupra: indivizilor, grupurilor, institu\u021biilor, \u00eentregii societ\u0103\u021bii, iar efectele ei pot afecta societatea … Cite\u0219te continuarea