Valorile repeti\u0163iei au fost insuficient analizate \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 se fac\u0103 deosebire \u00eentre repeti\u0163ia de intensitate \u015fi cea de insisten\u0163\u0103 sau \u00eentre repeti\u0163ia cu o func\u0163ie fa\u0163\u0103 de baz\u0103, deci repeti\u0163ia integrat\u0103 \u015fi repeti\u0163ia realizat\u0103 prin apozi\u0163ionare. Niciuna dintre lucr\u0103rile de specialitate nu propune un criteriu de clasificare a valorilor repeti\u0163iei. Pentru \u00een\u0163elegerea acestui aspect, voi avea \u00een vedere dou\u0103 criterii: criteriul inten\u0163ional \u015fi cel noninten\u0163ional. <\/p>\n
De-a lungul timpului, \u00een analiza repeti\u0163iei s-au stabilit numeroase valori ale acesteia, \u00een func\u0163ie de atitudinea vorbitorului fa\u0163\u0103 de lumea evocat\u0103 sau \u00een func\u0163ie de angajarea afectiv\u0103 a acestuia.\u00a0De exemplu, Gramatica II a \u00eenregistrat ca valoare fundamental\u0103 a repeti\u0163iei\u00a0 ideea de durat\u0103 la care a ad\u0103ugat \u015fi alte nuan\u0163e, g\u0103sind \u00een total dou\u0103sprezece valori.<\/p>\n
I. Dup\u0103 criteriul inten\u0163ional<\/strong>, repeti\u0163ia urm\u0103re\u015fte implicarea afectiv\u0103 a vorbitorului pentru aprecierea sau interpretarea semnifica\u0163iei unui obiect, \u00eensu\u015fire sau ac\u0163iune \u015fi se nume\u015fte repeti\u0163ie de intensitate. Aceasta are mai multe valori, cum sunt: calitatea, cantitatea, grada\u0163ia, tensiunea, continuitatea, succesiunea, distribu\u0163ia, progresia, concesia, reparti\u0163ia, periodicitatea.<\/p>\n Repeti\u0163ia de intensitate este un important procedeu de exprimare a unor categorii gramaticale,cum sunt compara\u0163ia la adjectiv \u015fi la adverb, de exprimare a valorilor circumstan\u0163iale, precum \u015fi a aspectului verbal. De exemplu: \u201eAvea o gr\u0103din\u0103 frumoas\u0103, frumoas\u0103.\u201d, cu sensul de \u201efoarte frumoas\u0103\u201d. \u201eVorbea, vorbea vorbea.\u201d, cu sensul de \u201evorbea foarte mult\u201d.<\/p>\n a) Calitatea unei ac\u0163iuni sau \u00eensu\u015firi se poate exprima printr-un adjectiv calificativ sau printr-un adverb, ca \u00een exemplele: b) Cantitatea poate fi exprimat\u0103 prin adjective, numerale sau substantive precedate de adverbele iar, numai, tot. \u201e\u00cen fiecare zi numai z\u0103pad\u0103 \u015fi iar z\u0103pad\u0103.\u201d<\/p>\n c) Grada\u0163ia se realizeaz\u0103 prin: Grada\u0163ia poate fi exprimat\u0103 \u015fi prin repetarea ne\u00eentrerupt\u0103 a unor adverbe, ca \u00een exemplele: d) \u00cencordarea sau tensiunea este exprimat\u0103 prin repeti\u0163ia unei baze verbale, dar \u015fi prin repeti\u0163ia unei fraze prin propozi\u0163ii imperative sau exclamative: Tensiunea poate fi motivat\u0103 \u015fi de diverse valori afective, ca \u00een exemplele: Repeti\u0163ia de intensitate se poate \u00eent\u00e2lni \u015fi cu valoare durativ\u0103, c\u00e2nd se repet\u0103 verbe ce exprim\u0103 continuitatea, prelungirea \u00een timp a unei ac\u0163iuni: Valoarea de durat\u0103 a repeti\u0163iei de intensitate poate fi exprimat\u0103 \u015fi printr-un substantiv: \u201e\u00cen fiecare zi plimbare \u015fi plimbare.\u201d<\/p>\n Din punctul de vedere al inten\u0163ionalit\u0103\u0163ii, repeti\u0163ia de intensitate are \u015fi ea unele valori: II. Dup\u0103 criteriul noninten\u0163ionalit\u0103\u0163ii<\/strong>, exist\u0103 o repeti\u0163ie de insisten\u0163\u0103, al c\u0103rei rol este de a urm\u0103ri ca un mesaj s\u0103 fie corect receptat, deci are \u00een vedere efectul repeti\u0163iei asupra ascult\u0103torului. \u00cen acest caz, vorbitorul \u00ee\u015fi exprim\u0103 sentimentele sau atrage aten\u0163ia cuiva, folosind propozi\u0163ii enun\u0163iative, exclama\u0163ii, propozi\u0163ii optative, interogative sau imperative, toate repetate.<\/p>\n 1) Propozi\u0163iile enun\u0163iative repetate au rolul de a preg\u0103ti ascult\u0103torul pentru ceea ce va urma, \u00eencerc\u00e2nd astfel s\u0103 ofere mult\u0103 coeren\u0163\u0103 comunic\u0103rii. Ca o concluzie la cele prezentate mai sus, se impune s\u0103 subliniez faptul c\u0103 valorile repeti\u0163iei se pot identifica prin intensitate \u015fi insisten\u0163\u0103. Dac\u0103 repeti\u0163ia de intensitate are rolul de a integra afectiv vorbitorul \u00een comunicare \u015fi de a contribui la exprimarea gradelor de compara\u0163ie, a circumstan\u0163elor \u015fi aspectului verbal, repeti\u0163ia de insisten\u0163\u0103 urm\u0103re\u015fte doar modul cum este receptat mesajul transmis, av\u00e2nd o valoare special\u0103 de gratuitate stilistic\u0103, de sporire a emo\u0163iei estetice.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Valorile repeti\u0163iei au fost insuficient analizate \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 se fac\u0103 deosebire \u00eentre repeti\u0163ia de intensitate \u015fi cea de insisten\u0163\u0103 sau \u00eentre repeti\u0163ia cu o func\u0163ie fa\u0163\u0103 de baz\u0103, deci repeti\u0163ia integrat\u0103 \u015fi repeti\u0163ia realizat\u0103 prin apozi\u0163ionare. Niciuna dintre lucr\u0103rile … Cite\u0219te continuarea
\n\u201ePrietenul s\u0103u era trist, trist.\u201d \u2013 trist este adjectiv cu valoarea unui superlativ absolut \u015fi exprim\u0103 intensitatea maxim\u0103.
\n\u201eScrise bine, bine.\u201d \u2013 bine este adverb cu func\u0163ie de complement circumstan\u0163ial de mod, cu valoarea unui superlativ absolut.<\/p>\n
\n1. adjectiv, c\u00e2nd \u00eenaintea lui se afl\u0103 un antecedent exprimat prin substantiv: \u201eErau prieteni, buni prieteni.\u201d
\n2. adverb, c\u00e2nd \u00eenaintea lui antecedentul este exprimat prin adjectiv: \u201eCasa era mic\u0103, prea mic\u0103 pentru noi.\u201d
\n3. substantiv, c\u00e2nd \u00eenaintea lui se afl\u0103 un diminutiv \u00een vocativ: \u201eB\u0103ie\u0163ele, b\u0103iete, s\u0103 ai grij\u0103 de tine!\u201d<\/p>\n
\n\u201eU\u015for, u\u015for a sim\u0163it cum \u00eel cuprinde triste\u0163ea.\u201d
\n\u201eMergea \u00eencet, \u00eencet, de team\u0103 s\u0103 nu-l trezeasc\u0103.\u201d<\/p>\n
\n\u201eM\u00e2nca, m\u00e2nca \u015fi bea \u015fi bea p\u00e2n\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2nea nimic.\u201d
\n\u201eScrie, copile, scrie, c\u0103 timpul trece!\u201d<\/p>\n
\n1) bucuria – \u201eSoarele! A r\u0103s\u0103rit soarele!\u201d
\n2) amenin\u0163area exprimat\u0103 prin verb, adverb sau interjec\u0163ie:
\n\u201eAi grij\u0103, ai grij\u0103 cum te por\u0163i!\u201d – verb
\n\u201eHaide, omule, haide!\u201d – interjec\u0163ie
\n\u201eBine, bine, copile!\u201d – adverb
\n3) mila – \u201eBietul de el, bietul!\u201d
\n4) chibzuirea sau deliberarea – \u201eEra tare nehot\u0103r\u00e2t \u015fi nu \u015ftia ce s\u0103 fac\u0103: s\u0103 plece, s\u0103 nu plece…\u201d
\n5) dorin\u0163a – \u201eS\u0103 pictez, s\u0103 pictez!\u201d
\n6) impreca\u0163ia – \u201eDare-ar Dumnezeu foc pe capul lui s\u0103 dea!\u201d
\n7) nehot\u0103r\u00e2rea – \u201eS\u0103 scrie, s\u0103 mai scrie?\u201d
\n8) \u00eendemnul – \u201eCite\u015fte, feti\u0163o, cite\u015fte ca s\u0103 \u015ftii mai mult!\u201d
\n9) p\u0103rerea de r\u0103u – \u201eL-am a\u015fteptat, dar el n-a venit, n-a venit…\u201d
\n10) rug\u0103mintea – \u201eNu pleca, nu pleca!\u201d
\n11) mustrarea – \u201eDe ce nu m-ai anun\u0163at, de ce nu m-ai anun\u0163at?\u201d<\/p>\n
\n\u201eEa prive\u015fte, tot prive\u015fte \u015fi nu spune nimic.\u201d
\n\u201eVorbind \u015fi iar vorbind, timpul a trecut.\u201d<\/p>\n
\n1) repartizarea – \u201eCopiii au \u00eenceput s\u0103 \u00eempart\u0103 fructele \u00eentre ei c\u00e2te dou\u0103, c\u00e2te trei, cum vroiau.\u201d, \u201eAu rupt p\u00e2inea sferturi-sferturi.\u201d
\n2) ac\u0163iunea ne\u00eentrerupt\u0103 – \u201e\u00ce\u015fi va aminti de el mereu, mereu.\u201d
\n3) frecven\u0163a, repeti\u0163ia la intervale – \u201eMergea la \u015fcoal\u0103 zilnic, zilnic.\u201d
\n4) succesiunea – \u201eVremea a trecut an dup\u0103 an.\u201d
\n5) ascensiunea – \u201eV\u00e2ntul a suflat, a suflat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a spart un geam.\u201d
\n6) concesia – \u201eFrig, nefrig, eu tot nu m\u0103 \u00eembrac gros.\u201d<\/p>\n
\n\u201eC\u00e2nd termin\u0103 de scris, c\u00e2nd termin\u0103 de scris, iese la plimbare.\u201d
\n\u201eDoarme \u015fi iar doarme.\u201d
\n2) Exclama\u0163ii – \u201eS\u0103 mergem, s\u0103 mergem la timp!\u201d
\n3) Propozi\u0163iile optative sugereaz\u0103 o dorin\u0163\u0103 a c\u0103rei realizare este \u00eempiedicat\u0103 de ac\u0163iunea \u00een propozi\u0163ia urm\u0103toare – \u201eM-a\u015f bucura, m-a\u015f bucura dac\u0103 a\u015f primi o veste bun\u0103.\u201d
\n4) Propozi\u0163iile imperative – \u201ePleac\u0103, pleac\u0103 mai repede!\u201d
\n5) Propozi\u0163iile interogative de insisten\u0163\u0103 atrag aten\u0163ia asupra r\u0103spunsului pe care interlocutorul \u00eel va da, r\u0103spuns cunoscut dinainte:
\n\u201eDin ce cauz\u0103? Din ce cauz\u0103? \u0162i-am spus din ce cauz\u0103.\u201d
\n\u201eCu cine? Cu cine? Voi m\u0103 \u00eentreba\u0163i cu cine?\u201d<\/p>\n
\n1. DSL, II – Dic\u0163ionar general de \u015ftiin\u0163e. \u015etiin\u0163e ale limbii, edi\u0163ia a II-a Bucure\u015fti, Editura Nemira,2001.
\n2.DTLit – Mircea Anghelescu, Dic\u0163ionar de termeni literari, Bucure\u015fti,1980.
\n3. DTL – C.Fier\u0103scu, Gh. Ghi\u0163\u0103, Dic\u0163ionar de terminologie lingvistic\u0103, Bucure\u015fti,1990.
\n4. Dragomirescu, Mic\u0103 enciclopedie-Gheorghe Dragomirescu, Mic\u0103 enciclopedie a figurilor de stil, Bucure\u015fti, 1975.
\n5. GA, II – Gramatica limbii rom\u00e2ne, vol.I,II, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, EA, 1966.<\/p>\n