{"id":10400,"date":"2021-04-05T09:51:17","date_gmt":"2021-04-05T06:51:17","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=10400"},"modified":"2021-04-30T09:36:40","modified_gmt":"2021-04-30T06:36:40","slug":"analiza-comparativa-a-modelelor-de-investitie-in-capitalul-uman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/analiza-comparativa-a-modelelor-de-investitie-in-capitalul-uman","title":{"rendered":"Analiza comparativ\u0103 a modelelor de investi\u021bie \u00een capitalul uman"},"content":{"rendered":"<p>Investi\u021bia \u00een capitalul uman este abordat\u0103 ca o problem\u0103 global\u0103, de la care se a\u0219teapt\u0103 efecte globale de revigorare economic\u0103, \u00een timp ce problemele reale ale pie\u021bei muncii necesit\u0103 strategii punctuale. Strategiile dezvoltate axate pe modele ale investi\u021biei \u00een capitalul uman \u015fi educa\u0163iei, ca surse ale cre\u015fterii ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103, r\u0103m\u00e2n o problem\u0103 deschis\u0103 cercet\u0103rilor teoretice \u015fi empirice. Unele studii discut\u0103 formarea \u015fi acumularea capitalului uman \u00eentr-un model ciclic de via\u0163\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 acumularea de capital uman poate deveni motorul dezvolt\u0103rii; alte studii prezint\u0103 un model al genera\u0163iilor suprapuse privind acumularea de capital uman, demonstr\u00e2nd c\u0103 redistribuirea veniturilor \u00een favoarea educa\u0163iei produce efecte de antrenare pozitive pe termen lung. Dintre toate submodelele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordic s-a dovedit a fi cel mai performant \u00een realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a generat at\u00e2t eficien\u0163\u0103 macroeconomic\u0103, c\u00e2t \u015fi echitate social\u0103. Submodelul nordic analizat se refer\u0103 la Olanda, Finlanda, Danemarca \u0219i Suedia, caracterizat printr-un grad ridicat de redistribuire, prin promovarea incluziunii sociale, asisten\u0163\u0103 social\u0103 ridicat\u0103, dialog social \u015fi un grad mare de cooperare \u00eentre partenerii sociali \u015fi guvern. Economiile din \u0163\u0103rile nordice sunt unele dintre cele mai competitive economii europene. <!--more--><\/p>\n<p><strong>Modelul olandez<\/strong> se bazeaz\u0103 pe principiul autonomiei \u00een educa\u0163ie, care presupune o descentralizarea la toate nivelurile de instruire:<\/p>\n<ul>\n<li>independen\u0163a de a crea \u015fcoli (fiecare individ care are posibilitatea de a crea unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt are libertatea de o face, f\u0103r\u0103 a avea nevoie de aprob\u0103ri \u015fi recunoa\u015fteri din partea guvernului);<\/li>\n<li>autonomia de orientare (unit\u0103\u0163ile \u015fcolare pot fi \u00eenfiin\u0163ate \u015fi organizate\u00a0 conform diferen\u0163elor de religie, a ideologiilor sau a perspectivelor educa\u0163ionale);<\/li>\n<li>independen\u0163a \u00een organizare (unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt au libertatea de a-\u015fi alege metodele de lucru \u015fi materialul didactic folosit).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Ca urmare a libert\u0103\u0163ii de orientare alegerii tipului de \u015fcoal\u0103, nu to\u0163i elevii care merg spre o \u015fcoal\u0103 privat\u0103 sunt accepta\u0163i ci doar aceia care corespund specificului acelei \u015fcoli. Prin compara\u0163ie, se observ\u0103 c\u0103 \u015fcolile publice au obliga\u0163ia de a \u00eenscrie to\u0163i elevii solicitan\u0163i.\u00a0Referitor la libertatea de organizare, institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Olanda pot alege ce cursuri s\u0103 urmeze elevii,\u00a0 ce manuale s\u0103\u00a0 foloseasc\u0103 \u015fi ce recompense\u00a0 s\u0103 acorde cadrelor didactice.<\/p>\n<p>Sistemul olandez se diferen\u0163iaz\u0103 de cel finlandez sau de cel danez prin gradul sporit de libertate de alegere a tipului de \u015fcoal\u0103 de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i pentru copiii lor.\u00a0 Pentru p\u0103rin\u0163i nu exist\u0103 obstacole de ordin financiar \u00een alegerea tipului de \u015fcoal\u0103 deoarece ambele forme sunt finan\u0163ate de stat.<\/p>\n<p>Datorit\u0103 concuren\u0163ei care exist\u0103 \u00een acest stat \u00eentre unit\u0103\u0163ile \u015fcolare \u015fi ca urmare a programului bazat pe cupoane (<em>school voucher programs<\/em>), p\u0103rin\u0163ii pot s\u0103-\u015fi trimit\u0103 copiii la alt\u0103 \u015fcoal\u0103, dac\u0103 nu sunt mul\u021bumi\u0163i de calitatea actului educa\u0163ional oferit de o anumit\u0103 institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Statul suport\u0103 cheltuielile cu transferul unui elev de la o \u015fcoal\u0103 la alta. Prin urmare, se asigur\u0103 un act educa\u0163ional calitativ superior care r\u0103spunde nevoilor \u015fi alegerilor exigente f\u0103cute de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n<p><strong>Sistemul educa\u0163ional finlandez<\/strong> actual este foarte bine structurat \u00een ceea ce prive\u015fte programele de zi: pre\u015fcolar (pentru copii de 6 ani); 9 ani \u015fcoala de baz\u0103 (copii \u00eentre 7-15 ani); \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul postobligatoriu secundar \u2013 liceu, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior (universitate \u015fi studii politehnice); adul\u0163i (formare continu\u0103). \u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar la materiile de baz\u0103 elevii au un singur \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, care \u00eei sprijin\u0103\u00a0 pentru a le \u00eent\u0103ri siguran\u0163a de sine, astfel ca nici un elev s\u0103 nu\u00a0 fie exclus.<\/p>\n<p>\u00cen sistemul de educa\u0163ie finlandez, se ofer\u0103 gratuit din partea statului, de la v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, baza material\u0103 \u015fi suportul logistic (s\u0103li de clas\u0103, auxiliare, hran\u0103). \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul finlandez de succes are la baz\u0103 \u00eembinarea celor trei elemente (mediul familial, unitatea \u015fcolar\u0103 \u015fi resursele socio-culturale (activit\u0103\u0163i recreative, biblioteci). Finlandezii au convingerea c\u0103 bog\u0103\u0163ia unui stat sunt copiii, iar pentru instruirea lor aleg cei mai buni profesori din \u0163ar\u0103. Pentru a profesa ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor este obligatoriu ca titularul sa aib\u0103 o medie mare la examenul de bacalaureat, \u00eenclinare spre problemele sociale, participare la activit\u0103\u0163i de voluntariat. Universit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi aleg candida\u0163ii \u00een urma unui interviu pentru a aprecia capacitatea de comunicare \u015fi empatie.<\/p>\n<p>Sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt finlandez este unul descentralizat, care asigur\u0103 egalitatea de \u015fanse participan\u0163ilor la procesul educa\u0163ional. Astfel, \u00een toate unit\u0103\u0163ile \u015fcolare din \u0163ar\u0103, se studiaz\u0103 acelea\u015fi materii de baz\u0103 p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 16 ani, utiliz\u00e2nd acelea\u015fi manuale \u015fi folosind acelea\u015fi programe \u015fcolare, iar cadrele didactice av\u00e2nd acela\u015fi statut. Institu\u0163iile \u015fcolare finlandeze se bucur\u0103 de autonomie \u00een gestionarea resurselor b\u0103ne\u015fti primite de la stat.<\/p>\n<p>Prin reforma din educa\u0163ie, s-a efectuat descentralizarea \u015fi ca urmare a acestei m\u0103suri au fost efectuate concedieri masive \u00een\u00a0 propor\u0163ie de 90% la Ministerul Educa\u0163iei, \u00een prezent fiind angaja\u0163i la acest minister aproximativ de 300 de persoane.<\/p>\n<p>Unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sunt finan\u0163ate at\u00e2t de la bugetul de stat c\u00e2t \u015fi de la comunitatea local\u0103 \u00een mod egal. Prin acest mod de finan\u0163are\u00a0 prin Ministerul Educa\u0163iei sunt stabilite planurile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi programele educa\u0163ionale, iar prin comunitatea local\u0103 se asigur\u0103 derularea unor activit\u0103\u0163i extra\u015fcolare \u015fi o parte din suportul material. La nivel local, pentru \u015fcoala primar\u0103 (obligatorie pentru v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 7 \u015fi 16 ani) se asigur\u0103 material didactic gratuit, pr\u00e2nz cald, asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi gratuitate \u00een transport.<\/p>\n<p>Finlanda are unul din cele mai performante sisteme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din lume. Are cel mai mare procent din Europa al elevilor care ajung la facultate 66%, iar 93% dintre finlandezi promoveaz\u0103 liceul.<\/p>\n<p>Finlanda pune mare pre\u0163 pe cercetare \u015fi experimente \u00eenc\u0103 din \u015fcoal\u0103; astfel,\u00a0 se formeaz\u0103 clase cu cel mult 16 elevi, care se concentreaz\u0103 pe experimente practice; aproximativ 43% dintre elevii de liceu urmeaz\u0103 o \u015fcoal\u0103 de dezvoltare a voca\u0163iilor sau abilit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n<p>Pentru a stimula g\u00e2ndirea \u015fi creativitatea dar \u015fi independen\u0163a elevului, majoritatea din temelor pentru acas\u0103 sunt sub form\u0103 de proiect, acesta \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii cu aplicabilitate \u00een practic\u0103 mai pu\u0163in rezolvarea unor teme cu con\u0163inut \u015ftiin\u0163ific abstract.<\/p>\n<p>Javier Melgarejo, psiholog din Barcelona, a studiat sistemul de educa\u0163ie din Finlanda pe o perioad\u0103 de 10 ani. Din studiile efectuate se desprind urm\u0103toarele:<\/p>\n<ul>\n<li>Primii \u015fase ani de \u015fcoala primar\u0103 sunt esen\u0163iali deoarece la materiile de baz\u0103 \u015fcolarii au un singur cadru didactic, ce are grij\u0103 ca nici un elev s\u0103 nu fie exclus. Acest fapt\u00a0 constituie\u00a0 un mod de a\u00a0 \u00eent\u0103ri starea de stabilitatea emo\u0163ional\u0103 \u015fi sentimentul de siguran\u0163\u0103 al copiilor.<\/li>\n<li>Se evit\u0103\u00a0 a se face compara\u0163ie \u00eentre copiii.<\/li>\n<li>Temele pentru acasa ale elevilor sunt flexibile \u015fi moderate iar prin planul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt se studiaz\u0103 608 ore de curs la \u015fcoala primar\u0103.<\/li>\n<li>\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul finlandez este eficient prin \u00eembinarea a trei elemente: mediul familial, unitatea \u015fcolar\u0103 \u015fi resursele socio-culturale.<\/li>\n<li>\u00cen Finlanda un rol important \u00eel are \u015fi sistemul social prin care se acord\u0103 asisten\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi diferite ajutoare materiale astfel \u00eenc\u00e2t p\u0103rin\u0163ii \u00ee\u015fi pot sincroniza programul de la locul de munc\u0103\u00a0 cu cre\u015fterea copiilor.<\/li>\n<li>Poporul finlandezi consider\u0103 c\u0103 bog\u0103\u0163ia unui stat sunt copiii, iar pentru educa\u0163ia lor aleg cadrele didactice cu cea mai bun\u0103 prestan\u0163\u0103 profesional\u0103.<\/li>\n<li>Institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt universitar \u00ee\u015fi aleg candida\u0163ii \u00een urma unui interviu pentru a aprecia nivelul de comunicare \u015fi de empatie.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Sistemul educa\u0163ional din Danemarca<\/strong> este organizat \u00een trei cicluri:<\/p>\n<ul>\n<li>\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pre\u015fcolar neobligatoriu unde sunt integra\u0163i copiii cu v\u00e2rsta \u00eentre 3 \u015fi 7 ani;<\/li>\n<li>\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul obligatoriu gratuit unde studiaz\u0103 copiii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 7 \u015fi 16 ani;<\/li>\n<li>\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt liceal general gratuit unde studiaz\u0103 copiii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 17 \u015fi 20 de ani.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Prin Ministerul Educa\u0163iei se asigur\u0103 coordonarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului liceal. Fiecare liceu are libertatea \u00een alegerea cadrelor didactice, \u00een efectuarea investi\u0163iilor \u015fi \u00een salarizarea profesorilor. Statul asigura liceelor private o finan\u0163are \u00een procent de 85% prin care se asigur\u0103 cheltuielile cu educa\u0163ia unui elev, acesta fiind considerat\u0103 suma necesar\u0103. Deoarece liceele private primesc finan\u0163are din partea statutului, aceste unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sunt monitorizate de c\u0103tre stat, neexist\u00e2nd diferen\u0163e \u00eentre liceele de tip public \u015fi cele de tip privat \u00een ceea ce prive\u015fte con\u0163inutul programelor \u015fcolare.<\/p>\n<p>\u00cen Danemarca, se utilizeaz\u0103 un sistem de cupoane educa\u0163ionale, oferite ca subven\u0163ie din partea statului, ce asigur\u0103\u00a0 cheltuielile cu transferul unui elev de la o unitate \u015fcolar\u0103 din sistemul public la alt\u0103 unitate \u015fcolar\u0103 din sistemul privat, dar care nu acoper\u0103 costurile integral. Subven\u0163ia din partea statului reprezint\u0103 75% din cheltuielile totale cu educa\u0163ia unui elev la unitatea \u015fcolar\u0103 privat\u0103 unde acesta va fi transferat. Contribu\u0163ia familiei \u00een realizarea transferului\u00a0 elevului la \u015fcoala privat\u0103 trebuie s\u0103 acopere costurile \u00een procent de 25%. Statul danez consider\u0103 c\u0103 dac\u0103 valoarea\u00a0 voucherului ar fi acoperit\u0103 \u00een totalitate de c\u0103tre acesta, familia ar fi mai pu\u021bin interesat\u0103 sau responsabil\u0103.<\/p>\n<p>Programele de reconversie profesional\u0103 au c\u0103p\u0103tat caracterul unei adev\u0103rate educa\u0163ii de mas\u0103 a adul\u0163ilor.\u00a0\u00a0 Astfel, \u00een \u0163\u0103rile scandinave, \u00een cadrul \u015fcolilor superioare populare, sistemul de reconversie este organizat pe trei niveluri: cursuri normale, \u00een orele de program (3-5 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103), studii individuale, pe baza unor manuale de specialitate, cu un curs de 4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een concediul anual de odihn\u0103 \u015fi cursuri intensive desf\u0103\u015furate \u00eentr-o institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior (1-2 trimestre cu concediu f\u0103r\u0103 plat\u0103).<\/p>\n<p>\u00cen <strong>Suedia<\/strong>, \u0163ar\u0103 care \u00eenregistreaz\u0103, \u00een medie, una dintre cele mai sc\u0103zute rate ale \u015fomajului dintre \u0163\u0103rile membre ale OCDE, \u00een primii ani ai deceniului 8 s-au \u00eenregistrat rate alarmante ale \u015fomajului, care au atins uneori valori de 11-12%. Acest fapt a determinat guvernul suedez s\u0103 adopte un pachet de trei programe care au cuprins:<\/p>\n<ul>\n<li>\u015fanse pentru tinerii de 16-17 ani, care au e\u015fuat pe plan \u015fcolar\u00a0 \u015fi care\u00a0 nu reu\u015fesc s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 un loc de munc\u0103;<\/li>\n<li>echipele de tineri cuprin\u015fi \u00eentre 18-19 ani, amplasa\u0163i \u00een cadrul administra\u0163iei publice \u015fi c\u0103rora li se ofer\u0103 posibilitatea ca, timp de 4 ore pe zi, s\u0103-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 formarea profesional\u0103;<\/li>\n<li>\u00eencurajarea angaj\u0103rii tinerilor de peste 18 ani prin declan\u015farea unui set de programe de inser\u0163ie \u00een \u00eentreprinderile private, 50% din salariul ob\u0163inut fiind oferit, la \u00eenceput, societ\u0103\u0163ilor care faciliteaz\u0103 angajarea. Adoptarea acestui set de m\u0103suri a condus la reducerea imediat\u0103 a ratei \u015fomajului \u00eenc\u0103 din primul an de aplicare (de la 11% \u00een anul 1983, 5% \u00een anul 1984 \u015fi 3% \u00een anul 1988).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Legat de preocuparea firmelor pentru preg\u0103tirea propriilor angaja\u0163i, \u00een Suedia, fiecare firm\u0103 are obliga\u0163ia s\u0103 aloce minim 10% din profit pentru constituirea Fondului pentru Modernizarea Economiei, care este destinat finan\u0163\u0103rii obiectivelor de preg\u0103tire profesional\u0103 legate de implementarea noilor tehnologii. Acest fapt conduce la o participare anual\u0103 la cursurile de educare a adul\u0163ilor, a persoanelor angajate \u00een sectorul particular.<\/p>\n<p><strong>Sistemul educa\u0163ional rom\u00e2nesc<\/strong>, fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri europene, nu are o strategie pe termen lung asupra c\u0103reia toat\u0103 lumea s\u0103 se pun\u0103 de acord, iar investi\u0163iile la noi sunt de zece ori mai mici fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile nordice. Un elev rom\u00e2n st\u0103 \u00eentre 25-30 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la \u015fcoal\u0103, \u00een timp ce \u00een \u0163\u0103rile nordice, elevii dedic\u0103 cel mult 18 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru cursuri \u015fi teme.<\/p>\n<p>Statul rom\u00e2n a f\u0103cut progrese \u00een ceea ce prive\u015fte reforma educa\u0163iei, \u00eens\u0103 tot nu se apropie de media european\u0103. Cre\u015fterea nivelului educa\u0163iei \u00een Rom\u00e2nia este necesar\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 schimb\u0103rii cerin\u0163elor pe pia\u0163a muncii. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea sistemului educa\u0163ional duce la:<\/p>\n<ul>\n<li>reducerea ratei \u015fomajului \u015fi a riscului de s\u0103r\u0103cie;<\/li>\n<li>\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea nivelului de trai \u015fi a speran\u0163ei de via\u0163\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Un rol important \u00een asigurarea coeren\u0163ei \u015fi transparen\u0163ei p\u00e2rghiilor de men\u0163inere al nivelului calitativ din educa\u0163ie \u015fi formare profesional\u0103, dezvoltat la nivel european \u015fi na\u0163ional, \u00eel are Grupul Na\u0163ional pentru Asigurarea Calit\u0103\u0163ii \u00een formare profesional\u0103. C\u00e2teva din cele mai importante obiective ce revin \u00een sarcina GNAC sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>facilitarea coordon\u0103rii inter-ministeriale dintr-o perspectiv\u0103 integrat\u0103 a sistemului de formare profesional\u0103;<\/li>\n<li>sprijinirea organiz\u0103rii vizitelor de peer learning \u015fi a schimbului de experien\u0163\u0103 la nivel european;<\/li>\n<li>formarea de propuneri \u015fi recomand\u0103ri c\u0103tre p\u0103r\u0163ile interesate cu privire la asigurarea calit\u0103\u0163ii \u00een formare profesional\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Guvernele din \u00eentreaga lume consider\u0103 important realizarea unor proiecte de instruire \u015fi formare profesional\u0103 a persoanelor \u00een concordan\u0163\u0103 cu nevoile economiei fiec\u0103rui stat \u015fi \u00eentocmirea raportului real \u015fi relevant pentru educa\u0163ie \u015fi pia\u0163a muncii. Finan\u0163area sistemului educa\u0163ional din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne mult sub media Uniunii Europene.<\/p>\n<p>Eforturile pentru a moderniza sistemul sunt prea limitate.\u00a0 Se uit\u0103 c\u0103 educa\u0163ia r\u0103m\u00e2ne la baza oric\u0103rei societ\u0103\u0163i \u015fi c\u0103 a nu investi \u00een educa\u0163ie \u00eenseamn\u0103 a fr\u00e2na de la \u00eenceput orice pas pe care Rom\u00e2nia ar dori s\u0103-l fac\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Investi\u021bia \u00een capitalul uman este abordat\u0103 ca o problem\u0103 global\u0103, de la care se a\u0219teapt\u0103 efecte globale de revigorare economic\u0103, \u00een timp ce problemele reale ale pie\u021bei muncii necesit\u0103 strategii punctuale. Strategiile dezvoltate axate pe modele ale investi\u021biei \u00een capitalul &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/analiza-comparativa-a-modelelor-de-investitie-in-capitalul-uman\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[903,1331,777,921],"tags":[1242],"class_list":["post-10400","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cercetare","category-educatie-comparata","category-politici-educationale","category-sistem-de-invatamant","tag-narcisa-leiciu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10400","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10400"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10400\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10478,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10400\/revisions\/10478"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10400"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10400"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10400"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}