Postlectura poate constitui un moment important \u00een receptarea literaturii datorit\u0103 faptului c\u0103, odat\u0103 \u00eencheiat\u0103 lectura unui text literar, dialogul cu opera nu se \u00eencheie. Dialogul cu opera se \u201eextinde\u201d prin a\u0219ezarea ei \u00een contexte sau \u00een vecin\u0103t\u0103\u021bi artistice sau non-artistice largi. Se poate asocia crea\u021bia literar\u0103 interpretat\u0103 deja cu alte modalit\u0103\u021bi de reprezentare artistic\u0103 (spectacol de teatru, ilustrare grafic\u0103, text multimodal) sau cu alte opere literare \u0219i non-literare av\u00e2nd o tem\u0103 comun\u0103. De asemenea, poate fi \u0219i un punct de pornire pentru exerci\u021bii de scriere creativ\u0103, de rescriere par\u021bial\u0103 sau integral\u0103 a operei, prin modificarea formulei estetice sau a registrului, prin schimbarea timpului \u0219i spa\u021biului \u00een care se petrece ac\u021biunea. Postlectura apare astfel ca un moment al revel\u0103rii adev\u0103rurilor c\u0103r\u021bii, al descifr\u0103rii codurilor din carte, un moment care poate \u00eenchide lectura sau o poate deschide spre alte noi experien\u021be de cunoa\u0219tere. <\/p>\n
Articolul de fa\u021b\u0103 propune o modalitate de ie\u0219ire din textul literar, o abordare practic\u0103 a basmului popular Pr\u00e2slea cel<\/em><\/strong> Voinic \u015fi merele de aur<\/strong><\/em>, foarte aproape de a\u0219tept\u0103rile noii genera\u021bii. Am construit momentul postlecturii pe baza unui joc, creat pe baza unui ghid al angajatorului. \u00cen urma discu\u021biilor ulterioare interpret\u0103rii textului, am observat c\u0103 elevii nu numai c\u0103 identific\u0103 elementele de subtilitate ale basmului, ci se \u0219i identific\u0103 cu eroul \u00een ceea ce prive\u0219te experien\u021ba unui traseu ini\u021biatic.<\/p>\n Jocul presupune o prelectur\u0103 retard a basmului \u0219i include o discu\u021bie pe marginea elementelor de subtilitate din text sub forma unui ghid al angajatorului. Elevii sunt antrena\u021bi prin acest exerci\u021biu pentru a \u00een\u021belege esen\u021ba personajelor, situa\u021biile limit\u0103 prin care trec, evolu\u021bia lor, experien\u021ba de via\u021b\u0103 acumulat\u0103, \u00eencadrarea \u00eentr-o tipologie. Ceea ce mi-a atras aten\u021bia a fost modul \u00een care elevii au identificat situa\u021biile problematice din text \u0219i au g\u0103sit variante de rezolv\u0103ri la aceste situa\u021bii. Reticen\u021ba la lectura basmului a fost astfel \u00eenlocuit\u0103 cu pl\u0103cerea jocului didactic, prin care elevii au fost pu\u0219i s\u0103 identifice calit\u0103\u021bi ale personajului principal, personaj t\u00e2n\u0103r, care, pentru a ocupa un \u201ejob\u201d tentant, trebuie s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 abilit\u0103\u021bile \u0219i s\u0103-\u0219i demonstreze competen\u021bele practice. De aici, mi-a venit ideea s\u0103 dau cuv\u00e2ntul elevilor de gimnaziu pentru a vedea dac\u0103 r\u0103spund unui asemenea experiment, numai c\u0103 l-am propus ca o evaluare pentru ie\u0219irea din text. Inten\u021bia mea a fost s\u0103 verific dac\u0103, dup\u0103 studiul basmului popular Pr\u00e2slea cel<\/em><\/strong> Voinic \u015fi merele de aur<\/strong><\/em>, elevii de gimnaziu au suficient\u0103 experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 acumulat\u0103 \u0219i \u0219i-au format o competen\u021b\u0103 analitic\u0103 pentru a-\u0219i crea oportunit\u0103\u021bi de dezvoltare personal\u0103. S-a dovedit c\u0103 \u0219i cititorii de gimnaziu sunt preg\u0103ti\u021bi pentru a avea reac\u021bii, atitudini sau \u00eentreb\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu alegerea unui loc de munc\u0103, practicarea pe viitor a unei meserii potrivite sau problema reconversiei profesionale \u00een cazul \u00een care acest lucru ar fi necesar.<\/p>\n Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum am discutat cu elevii textul ca form\u0103 literar\u0103 specific\u0103, am preg\u0103tit ie\u0219irea din text cu o \u00eentrebare: \u201eCrede\u021bi c\u0103 reg\u0103si\u021bi \u00een via\u021ba real\u0103 situa\u021bii asem\u0103n\u0103toare care solicit\u0103, pentru a avea succes, exploatarea unor calit\u0103\u021bi asem\u0103n\u0103toare cu ale eroului?\u201d. \u00centrebarea a oferit elevilor de clasa a V-a prilejul de a explora la maximum procesul prelecturii \u0219i pe cel al lecturii, deoarece au avut de imaginat rezolv\u0103ri posibile ale situa\u021biilor dificile din basm, eviden\u021biindu-se astfel abilit\u0103\u021bile, competen\u021bele practice, motiva\u021biile personajelor din basm \u00een lupta lor pentru cucerirea victoriei. \u00cen acela\u0219i timp au extrapolat situa\u021biile din basm \u00een lumea real\u0103: de ce calit\u0103\u021bi au nevoie ei, dac\u0103 doresc ca mai t\u00e2rziu s\u0103 ocupe un loc de munc\u0103 tentant?<\/p>\n Situa\u021bia<\/b>\u00a01<\/strong>: Celor trei fii ai \u00eemp\u0103ratului (\u201eputernic \u015fi mare\u201d<\/em>) li se ofer\u0103 \u015fansa unui job posibil, realizabil, de a p\u0103zi m\u0103rul de aur \u015fi de a prinde pe ho\u0163ul merelor de aur. Culoarea galben\u0103, a aurului este o culoare a luminii \u015fi a vie\u0163ii. Galbenul este culoarea ve\u015fniciei, tot a\u015fa cum aurul este metalul nemuririi. Lumina de aur devine uneori o cale de comunicare cu sens dublu, un mijloc \u00eentre oameni \u015fi zei. Galbenul-auriu este un atribut al puterii regilor \u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163ilor, un atribut ce arat\u0103 originea divin\u0103 a puterii lor. \u00cen Gr\u0103dina Hesperidelor ( metafor\u0103 pentru spa\u0163iul existen\u0163ei eterne) exist\u0103 pomul care face mere de aur, care asigur\u0103 nemurirea, \u015fi din care reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 c\u00e2teva mere doar Heracles ( Hercules), eroul for\u0163ei \u015fi al vitejiei. Pr\u00e2slea, cel mai mic dintre fii, vrea s\u0103-\u015fi \u00eencerce norocul cu prinderea ho\u0163ilor de mere, \u00een timp ce fra\u0163ii mai mari au e\u015fuat, dar tat\u0103l, \u00eemp\u0103ratul \u00eel nume\u015fte \u201enesocotit\u201d <\/em>\u015fi \u201emucos\u201d.<\/em><\/p>\n Problem\u0103:<\/strong> Atitudinea \u00eemp\u0103ratului este una de descurajare. De ce? Alege\u0163i \u015fi justifica\u0163i-v\u0103 opinia: a). pentru c\u0103 fiii nu sunt capabili de a prinde ho\u0163ul; b). pentru c\u0103 tat\u0103l este ne\u00eencrez\u0103tor \u00een aptitudinile acestora; c). pentru c\u0103 tat\u0103l dore\u015fte s\u0103-l identifice pe cel \u201evoinic \u015fi deprins cu nevoile\u201d.<\/em><\/p>\n Situa\u021bia<\/b>\u00a02<\/strong>: Cei 3 fii se arunc\u0103 \u00een lupta pentru c\u00e2\u015ftigarea job-ului, f\u0103r\u0103 a \u015fti dac\u0103 li se potrive\u015fte \u015fi la ce se expun, pentru c\u0103 \u201eto\u0163i paznicii din toat\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia \u015fi cei mai ale\u015fi osta\u015fi n-au putut s\u0103 prinz\u0103 pe ho\u0163i.\u201d<\/em><\/p>\n Problem\u0103<\/strong>: Mobilul celor trei fii de \u00eemp\u0103rat este diferit. El reiese din verbele folosite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cei trei tineri. Selecta\u021bi impulsurile care le determin\u0103 alegerea \u2013 orgoliul, dorin\u0163a de a-l face pe \u00eemp\u0103rat m\u00e2ndru de feciorul s\u0103u, complexul de inferioritate \u2013 \u015fi analiza\u0163i fiecare situa\u0163ie \u00een parte: a). fiul cel mare \u2013 \u201etat\u0103, m\u0103 prinz<\/u> c\u0103 voi pune m\u00e2na pe acel t\u00e2lhar care ne jefuie\u015fte<\/em>.\u201d; b). fiul cel mijlociu \u2013 \u201ese lega<\/u> c\u0103 el va prinde pe ho\u0163ii care \u00eei f\u0103cea at\u00e2ta \u00eentristrare \u00eemp\u0103ratului.\u201d; <\/em>c). fiul cel mic \u2013 \u201etat\u0103, mai las\u0103-l, s\u0103<\/u>-mi \u00eencerc<\/u> \u015fi eu norocul<\/em>.\u201d<\/p>\n Situa\u0163ia 3:<\/strong> Avantaje\/ dezavantaje ale status-quo-ului ( st\u0103rii actuale a lucrurilor).<\/p>\n Problem\u0103:<\/strong> \u00cencerca\u0163i s\u0103 identifica\u0163i partea bun\u0103 a e\u015fecului celor doi fii mai mari (\u201e- Pentru mine n-are s\u0103 fie a\u015fa mare ru\u015fine, zise Pr\u00e2slea; fiindc\u0103 nu numai c\u0103 sunt mai mic, dar nici nu m\u0103 leg ca s\u0103 prinz pe t\u00e2lhari, ci numai o cercare s\u0103 fac.\u201d)<\/em>, raport\u00e2ndu-v\u0103 la impulsul care a generat alegerea pentru fiecare dintre ei \u015fi partea dezavantajoas\u0103 a reu\u015fitei mezinului ( \u201eFra\u0163ii s\u0103i prinser\u0103 pizm\u0103 pe el pentru c\u0103 fusese mai vrednic dec\u00e2t d\u00e2n\u015fii \u015fi c\u0103utau prilej ca s\u0103-l piarz\u0103\u201d).<\/em><\/p>\n Situa\u0163ia 4<\/strong>: Probabil c\u0103 atitudinea \u00eemp\u0103ratului are o justificare. El \u015ftie ce caut\u0103, ca angajator: \u201eDoresc prea mult s\u0103 v\u0103z la masa mea m\u0103car un m\u0103r din acest pom care m-a \u0163inut at\u00e2ta sum\u0103 de bani\u201d <\/em>\u015fi ia \u00een considerare acest lucru, \u00een timp ce fiii lui mai mari nu trateaz\u0103 situa\u0163ia cu seriozitate \u015fi sunt cople\u015fi\u0163i de ispita somnului \u00een timpul nop\u0163ii de veghe a m\u0103rului: pe fiul cel mare \u201esomnul \u00eel cople\u015fi \u015fi c\u0103zu ca un mort\u2026\u201d;<\/em>fiul cel mijlociu \u201ep\u0103\u0163i ca \u015fi frate-s\u0103u cel mare\u201d; <\/em>doar Pr\u00e2slea se preg\u0103te\u015fte cum trebuie pentru a \u00eendeplini dorin\u0163a tat\u0103lui, cerin\u0163ele angajatorului.<\/p>\n Problem\u0103<\/strong>: Dac\u0103 fiii ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere urm\u0103toarele repere, cum s-ar raporta la ele? Fiul cel mic are unele avantaje pe care \u015ftie s\u0103 le valorifice.<\/p>\n Repere: <\/strong>1). Cuno\u015ftin\u0163e \u015fi preg\u0103tire temeinice: \u201ePr\u00e2slea se ducea adesea prin gr\u0103din\u0103, da ocol m\u0103rului \u015fi tot pl\u0103nuia.\u201d <\/em>2). Abilit\u0103\u0163i, competen\u0163e practice: \u201eCum veni seara, se duse, \u00ee\u015fi lu\u0103 c\u0103r\u0163i de cetit, dou\u0103 \u0163epu\u015fe, arcul \u015fi tolba cu s\u0103ge\u0163ile. \u00ce\u015fi alese un loc de p\u00e2nd\u0103 \u00eentr-un col\u0163 pe l\u00e2n\u0103 pom, b\u0103tu \u0163epu\u015fele \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi se puse \u00eentre ele\u2026 s\u0103 se loveasc\u0103 cu barba\u2026\u015fi cu ceafa\u2026\u201d <\/em>3). Calit\u0103\u0163i umane: \u201eFiul s\u0103u nu se l\u0103sa cu una cu dou\u0103<\/em>.\u201d 4). Preferin\u0163e, motiva\u0163ii: \u201eEu nu m\u0103 \u00eencumet a prinde pe ho\u0163i, ci zic c\u0103 o \u00eencercare de voi face \u015fi eu, nu poate s\u0103-\u0163i aduc\u0103 nici un r\u0103u.\u201d<\/em><\/p>\n Situa\u0163ia 5:<\/strong> T\u00e2n\u0103rul Pr\u00e2slea trece prin situa\u0163ii de prag (limit\u0103) \u00een care alege corect.<\/p>\n Problem\u0103<\/strong>: Asocia\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile cu situa\u0163ia de prag aferent\u0103, indic\u00e2nd episoade specifice.<\/p>\n Situa\u0163ia de prag:<\/strong>\u00a0 Lupta cu zmeii ( mai ales cu cel mic); P\u0103c\u0103lirea fra\u0163ilor mai mari c\u00e2nd ace\u015ftia vor s\u0103-l lase \u00een pr\u0103pastie; Ie\u015firea la suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n 1. Lupta cu zmeii, mai ales cu zmeul cel mic aminte\u015fte de lupta lui Hercules cu prorocul \u015fi scoate \u00een eviden\u0163\u0103 for\u0163a, vitejia, priceperea \u00een lupt\u0103 a lui Pr\u00e2slea care este ajutat de fata de \u00eemp\u0103rat cea mic\u0103 \u015fi de corbul ce toarn\u0103 seu peste el \u015fi prinde putere \u015fi-l \u00eenvinge pe zmeu. 2. Intui\u0163ia lui Pr\u00e2slea \u00eei spune c\u0103 fra\u0163ii \u00eel vor mort \u015fi astfel \u00eei p\u0103c\u0103le\u015fte pun\u00e2nd un bolovan \u00een locul s\u0103u la ie\u015firea din groap\u0103. 3. Ajutorul dat de zgripsoroaic\u0103 lui Pr\u00e2slea este cel de a-l aduce la suprafa\u0163\u0103 ca r\u0103splat\u0103 pentru c\u0103 i-a salvat puii de moarte.<\/p>\n \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura\/ experien\u0163a existen\u0163ial\u0103 acumulat\u0103:<\/strong> a). S\u0103 ocrote\u015fti\/ s\u0103 aperi cu generozitate, ascult\u00e2ndu-\u0163i vocea interioar\u0103. b). S\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fti aparen\u0163ele pentru a ajunge la esen\u0163\u0103. (Frate, frate, dar br\u00e2nza-i pe bani!) c). S\u0103 nu acorzi \u00eencrederea ta cu u\u015furin\u0163\u0103.\u00a0 d). S\u0103-\u0163i faci prieteni de calitate. e). S\u0103 ceri ajutorul. f). S\u0103 crezi \u00een puterile tale. g). S\u0103 lup\u0163i pentru a-\u0163i \u00eendeplini dorin\u0163ele.<\/p>\n Situa\u0163ia 6<\/strong>: Pr\u00e2slea trebuie s\u0103 participe la un interviu sau s\u0103 dea ni\u0219te probe practice (3) pentru ocuparea postului, prin care s\u0103 demonstreze c\u0103 el este salvatorul fetelor de \u00eemp\u0103rat \u015fi de\u0163in\u0103torul m\u0103rului de aur.<\/p>\n Problem\u0103: <\/strong>Comenteaz\u0103 \u201eCele 7 reguli de aur\u201d ale lui Pr\u00e2slea.<\/p>\n Regula de aur: <\/strong>1. Planificarea \u00een detaliu: \u201ese b\u0103g\u0103 ucenic la argintar<\/em>.\u201d 2. Organizarea \u00een timp: \u201e\u00ee\u0163i voi da furca de azi \u00een trei zile\u201d3. <\/em>Stabilirea de sarcini precise: \u201eo odaie s\u0103 lucreze singur, o tr\u0103istu\u0163\u0103 de alune, c\u00e2te un pahar de vin bun.\u201d4. <\/em>Folosirea abilit\u0103\u0163ilor, calit\u0103\u0163ilor: \u201ese \u00een\u0163eleser\u0103 la cuvinte, se \u00eenvoir\u0103 \u015fi lucrul se \u015fi s\u0103v\u00e2r\u015fi cu bine\u201d. 5. <\/em>Prezentarea, aspectul \u00eengrijit: \u201ehaine noi\u201d. 6. <\/em>Varianta, alternativa unui alt job: s\u0103geata \u201ecelui mai mic \u00eei c\u0103zu dinainte<\/em>\u201d (ar putea fi un arca\u015f bun). 7. P\u0103rerea altor persoane despre decizia ta: \u201epedeapsa s\u0103 o ia de la Dumnezeu.\u201d<\/em><\/p>\n Situa\u0163ia 7:<\/strong> Pr\u00e2slea \u00eei arat\u0103 \u00eemp\u0103ratului lista lui \u0219i completeaz\u0103 am\u00e2ndoi o fi\u0219\u0103 de autoevaluare, respectiv de evaluare.<\/p>\n Evaluare.<\/strong> 1. <\/strong>Lista abilit\u0103\u0163ilor \u015fi a competen\u0163elor: \u201enu se l\u0103sa cu una cu dou\u0103\u201d; \u201ese uit\u0103 cu sfial\u0103 \u00een<\/em> toate p\u0103r\u0163ile\u201d; \u201ea r\u0103nit pe ho\u0163\u201d; \u201eam eu ac \u015fi de cojocaul t\u0103u<\/em>\u201d ( al zmeului celui mic); \u201esim\u0163ise c\u0103 fra\u0163ii \u00eei poart\u0103 s\u00e2mbetele\u201d; \u201e\u00eel f\u0103cu \u00een buc\u0103\u0163ele<\/em>\u201d (pe balaur); \u201e\u00ee\u015fi t\u0103ie o bucat\u0103 de carne din coapsa piciorului\u201d; \u201es-a \u00eentristat \u00een sufletul lui\u201d; \u201em\u0103rturisi \u00een<\/em> adev\u0103r\u201d; \u201ear\u0103t\u0103 m\u0103rul de aur al zmeului\u201d; \u201e\u00eei iert<\/em>\u201d (pe fra\u0163ii mai mari). 2. Acest inventar \u00eel poate face pe Pr\u00e2slea s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi la alte posturi precise pentru care ar vrea s\u0103 candideze: ucenic la argintar, arca\u015f. 3. Acest inventar de abilit\u0103\u0163i \u015fi calit\u0103\u0163i \u00eel poate face at\u00e2t pe Pr\u00e2slea, c\u00e2t \u015fi pe tat\u0103l s\u0103u s\u0103 aprecieze faptul c\u0103 voinicul este capabil ca \u201edup\u0103 moartea t\u0103t\u00e2ne-s\u0103u s\u0103 se suie \u00een scaunul \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei.\u201d<\/em><\/p>\n Autoevaluare.\u00a0<\/strong>Fi\u0219a de autoevaluare con\u021bine un inventar al abilit\u0103\u021bilor \u0219i calit\u0103\u021bilor fiec\u0103ruia dintre elevi, inventar care ar conduce la orientarea c\u0103tre o anume profesie sau reorientarea c\u0103tre o alt\u0103 profesie la care elevul nici nu s-a g\u00e2ndit p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen inventarul de autoevaluare elevii completeaz\u0103 zece calit\u0103\u021bi umane pe care consider\u0103 c\u0103 le au \u00een momentul de fa\u021b\u0103; trei experien\u021be de via\u021b\u0103, chiar \u0219i de scurt\u0103 durat\u0103, din care au \u00eenv\u0103\u021bat ceva important; trei sarcini precise (activit\u0103\u021bi \u0219colare, func\u021bii \u00een cadrul colectivului de elevi, responsabilit\u0103\u021bi din mediul familial) pe care le-au dus la bun sf\u00e2r\u0219it; trei tipuri de pasiuni, hobby-uri, activit\u0103\u021bi mai interesante dec\u00e2t cele legate strict de practicarea unei meserii, pe care le au, iar \u00een final noteaz\u0103 cum se v\u0103d ei \u00een ochii celorlal\u021bi (o impresie, o p\u0103rere, o imagine de ansamblu; de exemplu, elevul X este v\u0103zut de ceilal\u021bi ca un informatician de succes).<\/p>\n Activit\u0103\u021bile de postlectur\u0103 permit a\u0219adar cititorilor s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 textul la nivel global \u0219i, pentru c\u0103 au la baz\u0103 strategii antrenante, sunt mai apropiate de activit\u0103\u021bile non-formale care \u00eei ajut\u0103 pe elevi s\u0103 descopere frumuse\u021bea actului lecturii.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Postlectura poate constitui un moment important \u00een receptarea literaturii datorit\u0103 faptului c\u0103, odat\u0103 \u00eencheiat\u0103 lectura unui text literar, dialogul cu opera nu se \u00eencheie. Dialogul cu opera se \u201eextinde\u201d prin a\u0219ezarea ei \u00een contexte sau \u00een vecin\u0103t\u0103\u021bi artistice sau non-artistice … Cite\u0219te continuarea
\n* * * Pr\u00e2slea cel Voinic \u015fi merele de aur, <\/strong><\/em>basm popular.
\nN.A. Kun, Legendele \u0219i miturile Greciei Antice<\/em>, Merele din Gr\u0103dina Hesperidelor<\/em>,\u00a0 Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, Bucure\u015fti, 1964.
\nGeorge L\u0103z\u0103rescu, Dic\u021bionar de mitologie<\/em>, Casa editorial\u0103 Odeon, Bucure\u0219ti, 1992.
\nJean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dic\u0163ionar de simboluri, <\/em>Editura Artemis, Bucure\u015fti, 1993.<\/p>\n