R\u00e2ndurile de mai jos cuprind o f\u0103r\u00e2m\u0103 din profesiunea de credin\u021b\u0103 a unui dasc\u0103l ce experimenteaz\u0103 actul didactic \u00een forma sa ludic\u0103. \u201eInvita\u021bia la joac\u0103\u201d este de nerefuzat pentru elevi, \u00eentruc\u00e2t antreneaz\u0103, stimuleaz\u0103 creativitatea, face totul mai u\u0219or \u0219i bine dispune, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, con\u0219tientizeaz\u0103, responsabilizeaz\u0103 \u0219i impune \u201ereguli ale jocului\u201d, indispensabile unui demers de acest gen. Poezia postmodernist\u0103, juc\u0103u\u0219\u0103 de felul ei, este o astfel de provocare ludic\u0103 iar elevii \u201eintr\u0103 \u00een jocul\u201d ei \u0219i \u00eei \u201efac jocul\u201d \u00een cel mai spectaculos mod! <\/p>\n
\u00centotdeauna am crezut c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Cel\u0103lalt, indiferent cine este el, ofer\u0103 traseului nostru existen\u021bial modele de \u00eenv\u0103\u021bare, pe care le putem \u00eemp\u0103r\u021bi \u00een dou\u0103 mari categorii: A\u0218A DA \u0219i A\u0218A NU!<\/p>\n
Elev\u0103 fiind, am experimentat aceste modele de \u00eenv\u0103\u021bare, \u00eentruc\u00e2t actul didactic propus era al unor dasc\u0103li care, \u00een cea mai mare parte, apar\u021bineau, ca formare profesional\u0103, unei perioade ce st\u0103tea sub imperiul seriozit\u0103\u021bii excesive, a rigurozit\u0103\u021bii extreme \u0219i a unei comunic\u0103ri pe vertical\u0103, aceast\u0103 abordare izbindu-se, inevitabil, de unele bariere. \u00cen perioada liceului, orele de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, din (ne)fericire, erau cele care umpleau caietele de critic\u0103 literar\u0103, dictat\u0103 \u00eentr-un ritm ame\u021bitor, dar care m-au \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 o literatur\u0103 veritabil\u0103 are la baz\u0103 o critic\u0103 serioas\u0103; de comentarii interminabile, cu lexeme epuizant de re\u021binut care, \u00een schimb, m-au determinat s\u0103 m\u0103 \u00eemprietenesc, la cataram\u0103, cu Dic\u021bionarul de neologisme; cu trimiteri la literatura universal\u0103, c\u0103rei, deschiz\u00e2ndu-i paginile, nu am f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103-i permit s\u0103-mi deschid\u0103 grani\u021bele min\u021bii. Cu toate acestea, aveam un interogativ regret: oare nu se putea ajunge la acela\u0219i rezultat \u0219i altfel…!?<\/p>\n
Apoi, c\u00e2nd am ajuns dasc\u0103l, mi-am propus ca nici m\u0103car un elev, al\u0103turi de care voi parcurge o bucat\u0103 din timpul devenirii noastre, s\u0103 nu simt\u0103 povara regretului interogativ pe care am purtat-o eu, \u00een aceea\u0219i ipostaz\u0103. A\u0219adar, am adus \u00een actul didactic ludicul \u0219i, pentru c\u0103 sunt literalmente \u00eendr\u0103gostit\u0103 de poezie, mai cu seam\u0103 de cea postomdernist\u0103 (nespus de juc\u0103u\u0219\u0103 \u0219i ea!), voi prezenta, \u00een r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103, un(o) argument(are) a ceea ce deja am anun\u021bat. \u0218i, pentru c\u0103 orice argument(are) presupune o structur\u0103 specific\u0103, m\u0103 voi supune, \u00eentr-un mod sprin\u0163ar, acestei conven\u0163ii, pornind, bine\u00een\u0163eles, de la explica\u0163ia titlului ales pentru acest demers.<\/p>\n
Ipoteza fiind a(e)nun\u0163at\u0103, nu \u00eemi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 prezint ra\u0163ionamentele ce o vor sus\u0163ine!<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, \u015fcol\u0103re\u015fte vorbind, av\u00e2nd \u00een vedere ideea c\u0103 omul are \u00een componenta lui fiin\u0163ial\u0103 jocul, care se r\u0103sfr\u00e2nge (in)con\u015ftient \u00een toate activit\u0103\u0163ile pe care acesta le s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte, am apelat la defini\u0163ia acestui termen, potrivit c\u0103reia jocul \u00eenseamn\u0103 \u201eac\u0163iunea de a se juca; activitate distractiv\u0103 (mai ales la copii); joac\u0103\u201d ; prin urmare, am fi tenta\u0163i s\u0103 spunem, \u015fi pe bun\u0103 dreptate,\u00a0 c\u0103 e ceva (ne)serios, ceva lipsit de importan\u0163\u0103, tocmai pentru c\u0103 aceast\u0103 activitate este specific\u0103 mai mult copiilor, de unde \u015fi multitudinea expresiilor care trimit la aceast\u0103 modalitate de interpretare: joc de cuvinte, joc de scen\u0103, a face jocul cuiva, a lua totul \u00een\/ca pe o joac\u0103, a fi doar o joac\u0103 de copii. De aceea, noi, adul\u0163ii, \u201eoamenii serio\u015fi\u201d, reneg\u0103m frecvent \u015fi vehement, totodat\u0103, tot ceea ce \u0163ine de joc, de multe ori p\u00e2n\u0103 \u015fi amintirile legate de aceast\u0103 activitate, tocmai pentru c\u0103 avem impresia, fals\u0103 de altfel, c\u0103 ne \u015ftirbe\u015fte seriozitatea. Cu toate acestea, \u00eens\u0103, lucrurile nu stau nici pe departe a\u015fa, \u00eentruc\u00e2t \u201ejocul este o func\u0163ie plin\u0103 de t\u00e2lc. \u00cen joc \u201eintr\u0103 \u00een joc\u201d ceva care trece dincolo de instinctul de conservare nemijlocit, ceva care pune \u00een ac\u0163iune un t\u00e2lc\u201d . Cu toate c\u0103, \u201e\u00een con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103, jocul este opus seriozit\u0103\u0163ii\u201d , aceast\u0103 \u201eopozi\u0163ie r\u0103m\u00e2ne deocamdat\u0103 la fel de ireductibil\u0103 ca \u015fi no\u0163iunea de joc \u00eens\u0103\u015fi. […] Putem spune: jocul este ne-seriozitate. De \u00eendat\u0103 ce \u00een loc de \u201ejocul este ne-seriozitate\u201d, spunem \u201ejocul nu este serios\u201d, opozi\u0163ia ne-a \u015fi tr\u0103dat, pentru c\u0103 jocul poate foarte bine s\u0103 fie serios\u201d , el presupun\u00e2nd mai mult\u0103 seriozitate dec\u00e2t ne-am putea \u00eenchipui: seriozitatea unei ordini, a unor reguli, cunoscut fiind faptul c\u0103 \u201e\u00eenl\u0103untrul spa\u0163iului de joc domne\u015fte o ordine proprie \u015fi absolut\u0103\u201d . Iat\u0103, deci, un lucru inedit pe care ni-l descoper\u0103 jocul, acela c\u0103 el \u201ecreeaz\u0103 ordine, este ordine\u201d\u00a0 iar\u00a0 \u201eordinea pe care o impune jocul este absolut\u0103. Cea mai mic\u0103 abatere de la acea ordine stric\u0103 jocul, \u00eei denatureaz\u0103 caracterul \u015fi \u00eei suprim\u0103 valoarea\u201d\u00a0 \u015fi – a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 spun \u2013 ne anihileaz\u0103 pe noi \u00een\u015fine, deoarece este vorba, la urma urmei, de \u00eense\u015fi regulile vie\u0163ii.<\/p>\n
Dac\u0103 \u00een r\u00e2ndurile de mai sus am g\u0103sit o posibil\u0103 explica\u0163ie cu privire la modul \u00een care trebuie \u00een\u0163eles jocul, \u00een continuare m\u0103 voi opri asupra urm\u0103torului aspect din titlu, \u015fi anume poezia postmodernist\u0103. De ce tocmai poezia? Ei, bine, pentru c\u0103 poezia, \u00een general, iar pentru discipoli \u00een mod cu totul \u015fi cu totul special, face parte din categoria grea a comprehensiunii, a limit\u0103rii uneori, dar \u015fi a descoperirii unei noi sensibilit\u0103\u0163i, a unui inedit exerci\u0163iu de sim\u0163ire, a unei (in)declinabile revela\u0163ii a lumii \u015fi, implicit, a fiec\u0103ruia dintre noi. De ce tocmai poezia postmodernist\u0103? A\u015f fi tentat\u0103, la \u00eenceput, s\u0103 spun, deci nu s\u0103 r\u0103spund! \u2013 asemenea elevilor: \u201eChiar nu \u015ftiu\u201d! \u00cens\u0103 e un (r\u0103)spu(n)s fals, \u00eentruc\u00e2t sunt fericita posesoare a unui posibil r\u0103spuns: poezia postmodernist\u0103, care d\u0103 b\u0103t\u0103i de cap, le face acelora\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103cei zile grele, \u00eenscriindu-se, astfel, \u00een artileria grea a (in)comprehesiunii, demonstr\u00e2nd c\u0103 descifrarea sensului ei \u00eenseamn\u0103 a-\u0163i pune capul \u00een joc, presupune, dac\u0103 nu spulberarea limitelor proprii, cel pu\u0163in for\u0163area lor, de fapt, a fi \u00een joc tu \u00eensu\u0163i. Poezia postmodernist\u0103 devine, a\u015fadar, un joc al provoc\u0103rii, al (re)descoperirii, al (i)limit\u0103rii, al (ne)timpului pe care \u00eel tr\u0103im sau consum\u0103m.<\/p>\n
A\u0219a c\u0103 am luat \u201e\u00een joac\u0103\u201d textul poetic foar\u021bian – \u201eCalul vorbitor\u201d – \u0219i i-am invitat pe elevii mei la o joac\u0103 extrem de serioas\u0103: ne-am a\u0219ezat \u201ep\u0103l\u0103riile g\u00e2nditoare\u201d pe cap \u0219i am \u00eencercat s\u0103 (de)cod\u0103m mesajul, \u021bin\u00e2nd cont, evident, de semnifica\u021biile fiec\u0103rei p\u0103l\u0103rii \u00een parte: Apoi, am apelat la un exemplu de \u00eentreb\u0103ri\/ comportamente posibile \u00een acest joc:<\/p>\n P\u0103l\u0103ria alb\u0103<\/p>\n P\u0103l\u0103ria ro\u0219ie<\/p>\n P\u0103l\u0103ria galben\u0103<\/p>\n P\u0103l\u0103ria neagr\u0103<\/p>\n P\u0103l\u0103ria albastr\u0103<\/p>\n P\u0103l\u0103ria verde<\/p>\n \u0218i iat\u0103 rezultatul:<\/p>\n Elevii au fost \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een grupe de c\u00e2te 5 membri, fiecare grup\u0103 desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-\u015fi activitatea sub auspiciile caracteristicilor p\u0103l\u0103riei care \u00eei revine, astfel \u00eenc\u00e2t, la finalul orei, au prezentat, sub forma unui poster, aspecte diferite \u00een \u00een\u0163elegerea textului poetic supus aten\u0163iei:<\/p>\n P\u0103l\u0103ria alb\u0103: obiectivitatea: P\u0103l\u0103ria ro\u015fie: imagina\u0163ia \u015fi sensibilitatea: P\u0103l\u0103ria neagr\u0103: pruden\u0163a, pesimismul: P\u0103l\u0103ria galben\u0103: optimismul: P\u0103l\u0103ria verde: stimuleaz\u0103 ideile noi: P\u0103l\u0103ria albastr\u0103: clarific\u0103, dirijeaz\u0103: La finalul lec\u021biei, am sim\u021bit cu to\u021bii c\u0103 marele avantaj al acestei metode este acela c\u0103 dezvolt\u0103 competen\u0163ele inteligen\u0163ei lingvistice, inteligen\u0163ei logice \u015fi inteligen\u0163ei interpersonale.<\/p>\n Prin urmare, dac\u0103 poezia postmodernist\u0103 se constituie \u00eentr-un spa\u0163iu al jocului cuvintelor, al min\u0163ii, al tr\u0103irii, Ludicul \u0219i poezia postmodernist\u0103, privit din perspectiva dasc\u0103lului care \u00eent\u00e2lne\u015fte la tot pasul provocarea pred\u0103rii\/\u00een\u0163elegerii acesteia, devin o tentativ\u0103 reu\u015fit\u0103 de complinire a unui joc – cel didactic -, \u015fi, totodat\u0103, de metamorfozare iremediabil\u0103 a unei profesiuni de credin\u0163\u0103, a unui tainic jur\u0103m\u00e2nt, f\u0103cut sie\u015fi de dragul celor mul\u0163i c\u0103rora se d\u0103ruie\u015fte neistovit, \u00eentr-o realitate a existen\u0163ei proprii \u015fi a existen\u0163ei celorlal\u0163i.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" R\u00e2ndurile de mai jos cuprind o f\u0103r\u00e2m\u0103 din profesiunea de credin\u021b\u0103 a unui dasc\u0103l ce experimenteaz\u0103 actul didactic \u00een forma sa ludic\u0103. \u201eInvita\u021bia la joac\u0103\u201d este de nerefuzat pentru elevi, \u00eentruc\u00e2t antreneaz\u0103, stimuleaz\u0103 creativitatea, face totul mai u\u0219or \u0219i bine … Cite\u0219te continuarea
\n– p\u0103l\u0103ria alb\u0103<\/strong>
\n\u2022 obiectivitatea informa\u0163iilor;
\n\u2022 neutralitatea;
\n– p\u0103l\u0103ria ro\u015fie<\/strong>
\n\u2022 libertatea imagina\u0163iei \u015fi sentimentelor;
\n\u2022 impulsivitatea;
\n\u2022 sup\u0103rarea sau furia;
\n\u2022 bog\u0103\u021bia paletei de st\u0103ri afective;
\n– p\u0103l\u0103ria neagr\u0103<\/strong>
\n\u2022 pruden\u0163a, grija, avertismentul, judecata;
\n\u2022 perspectiva \u00eentunecoas\u0103, trist\u0103, sumbr\u0103 asupra situa\u0163iei \u00een discu\u0163ie;
\n\u2022 g\u00e2ndirea negativ\u0103, pesimist\u0103;
\n– p\u0103l\u0103ria galben\u0103<\/strong>
\n\u2022 pespectiva pozitiv\u0103 \u015fi constructiv\u0103 asupra situa\u0163iei;
\n\u2022 galbenul simbolizeaz\u0103 lumina soarelui, str\u0103lucirea, optimismul;
\n– p\u0103l\u0103ria verde<\/strong>
\n\u2022 ideile noi, stimul\u00e2nd g\u00e2ndirea creativ\u0103;
\n– p\u0103l\u0103ria albastr\u0103<\/strong>
\n\u2022 controlul procesului de g\u00e2ndire;
\n\u2022 albastrul e rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotv\u0103z\u0103tor \u015fi
\natotcunosc\u0103tor;
\n\u2022 preocuparea de a controla \u015fi de a organiza;<\/p>\n\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n– o lume real\u0103;
\n– prezen\u0163a unui cal care \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 \u00een strad\u0103 st\u0103p\u00e2nul;
\n– dialogul calului cu un trec\u0103tor c\u0103ruia i se pl\u00e2nge c\u0103 din \u201epremiat la derby\u201d a ajuns un nimeni ;
\n– trec\u0103torul care \u00eei cere st\u0103p\u00e2nului l\u0103muriri despre acest fapt neobi\u015fnuit;
\n– r\u0103spunsul st\u0103p\u00e2nului contrazice spusele calului.<\/p>\n
\n– eu cred c\u0103 \u201eprotagonistul\u201d – bietul cal odat\u0103 premia(n)t – sufer\u0103 enorm din cauza nerecuno\u015ftin\u0163ei st\u0103p\u00e2nului;
\n– observ, \u00een text, nevoia protagonistului de a-\u015fi dest\u0103inui suferin\u0163a chiar \u015fi unui necunoscut \u00een speran\u0163a c\u0103 va g\u0103si mai mult\u0103 afec\u0163iune dec\u00e2t la st\u0103p\u00e2nul s\u0103u;
\n– sentimentul meu e c\u0103 trec\u0103torul necunoscut este sensibilizat de suferin\u0163a bietului animal;
\n– nu-mi place c\u0103 st\u0103p\u00e2nul folose\u015fte la adresa calului apelativul de \u201emincinos\u201d.<\/p>\n
\n– un cal nu poate s\u0103 vorbeasc\u0103;
\n– prin absurd, chiar dac\u0103 ar vorbi, nu ar folosi limbajul oamenilor.<\/p>\n
\n– trebuie s\u0103 pornim de la ideea c\u0103 \u015fi animalele \u00ee\u015fi au limba lor;
\n– dac\u0103 vedem astfel lucrurile, vom putea observa suferin\u0163a din lumea celor care nu cuv\u00e2nt\u0103;
\n– pornind pe acest drum, cu siguran\u0163\u0103 nu ar mai exista violen\u0163\u0103 \u00een lumea animalelor.<\/p>\n
\n– \u00een acest text se mai poate pune o problem\u0103: cea a minciunii;
\n– ar trebui s\u0103 g\u0103sim o interpretare a acestui aspect;
\n– \u00een acest context, nu trebuie trecut\u0103 cu vederea naivitatea trec\u0103torului care crede spusele calului.<\/p>\n
\n– ar trebui s\u0103 ne concentr\u0103m asupra faptului c\u0103 poezia este o fabul\u0103 postmodernist\u0103, am putea spune, deoarece apeleaz\u0103 la personaje din lumea animalelor (dar \u015fi a oamenilor) pentru a eviden\u0163ia unele defecte ale societ\u0103\u0163ii;
\n– sunt eviden\u0163iate aspecte negative, precum minciuna, dar \u015fi calit\u0103\u0163i care, \u00een contextul zilelor noastre, se tranform\u0103 \u00een defecte – credibilitatea;
\n– ar fi necesar s\u0103 facem deosebirea \u00eentre bine \u015fi r\u0103u, \u00eentre adev\u0103r \u015fi minciun\u0103.<\/p>\n
\n1. Huizinga, Johan, Homo ludens, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2007.
\n2. www.relijoc.ro\/despre\/jocuri\/teoria-jocului\/<\/a>.
\n3. Ionescu, Marin (coordonator), Schimb\u0103ri paradigmatice \u00een instruc\u0163ie \u015fi educa\u0163ie, Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2006.
\n4. Ionescu, Miron, Lec\u0163ia \u00eentre proiect \u015fi realizare, Dacia, Cluj-Napoca, 1982.
\n5. Ne\u015ftian, C.Valeriu, Metodica pred\u0103rii textului literar \u00een liceu, Didactic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1982.
\n6. P\u00e2ni\u015foar\u0103, Ioan Ovidiu, Profesorul de succes \u2013 59 de principii de pedagogie practic\u0103, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2009.
\n7. Pintilie, Maria, Metode moderne de \u00eenv\u0103\u0163are-evaluare, Facla, Bucure\u015fti,\u00a0 2000.
\n8. Salade, Dumitru, Educa\u0163ia \u2013 un front unitar \u00een continu\u0103 alert\u0103, \u00een Studii de pedagogie. Omagiu profesorului Dancsuly Andrei, coordonator Miron Ionescu, Editura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2001.
\n9. Scheau, Ioan, G\u00e2ndirea critic\u0103 – Metode active de predare-\u00eenv\u0103\u0163are, Editura Dacia Educa\u0163ional, Cluj-Napoca, 2004.<\/p>\n