Predarea limbii \u0219i a literaturii rom\u00e2ne \u00een contextul global al utiliz\u0103rii la o scar\u0103 din ce \u00een ce mai larg\u0103 a internetului impune o reevaluare a metodelor didactice \u0219i o abordare dintr-o perspectiv\u0103 nou\u0103 a lec\u021biilor de literatur\u0103, limb\u0103 \u0219i comunicare. Scopul investiga\u021biei este identificarea modific\u0103rilor pe care le determin\u0103 comunicarea virtual\u0103 \u00een exprimarea oral\u0103\/ scris\u0103 a elevilor din gimnaziu \u0219i liceu. Modific\u0103rile din limba scris\u0103 sau vorbit\u0103, ap\u0103rute \u00een limbajul elevilor care s-au aflat sub directa observa\u021bie de-a lungul anilor, se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u0219i cu utilizarea internetului, cu mass-media \u015fi cu factorul \u201elimba de acas\u0103\u201d. <\/p>\n
La prima vedere, disciplinele umaniste \u015fi calculatorul sunt dou\u0103 realit\u0103\u021bi diferite cu posibilit\u0103\u0163i reduse de a interac\u021biona. Cum poate gestiona o ma\u0219in\u0103 electronic\u0103 resurse \u015fi con\u0163inuturi caracterizate prin maxim\u0103 subiectivitate? Poate fi util calculatorul \u00een studiul disciplinei Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103?<\/p>\n
Internetul este mediul \u00een care tehnologia \u00eent\u00e2lne\u0219te cultura \u0219i identit\u0103\u021bile indivizilor. Adaptabilitatea este o competen\u0163\u0103 pe care profesorii \u0219i elevii trebuie s\u0103 o aib\u0103 pentru a putea performa cu adev\u0103rat. \u00cen contextul actual, oamenii sunt pu\u015fi \u00een situa\u0163ia \u00een care, chiar trebuie s\u0103 inoveze \u015fi s\u0103 vin\u0103 cu solu\u0163ii reale pentru a comunica eficient.<\/p>\n
\u00cen ultimii ani tehnologia \u0219i evolu\u021bia tehnologic\u0103 au avut un impact major asupra limbii rom\u00e2ne. Globalizarea din puncte de vedere cultural, social, economic, dar \u0219i educa\u021bional a adus \u00een prim plan idei, concepte \u0219i un sistem lingvistic predominant tehnologizat. Structura de \u201dp\u00e2nz\u0103 de p\u0103iajen\u201d- web a internetului creeaz\u0103 o re\u021bea global\u0103 supus\u0103 multilingvismului.<\/p>\n
Ca orice organism viu, limba rom\u00e2n\u0103 este nevoit\u0103 s\u0103 interac\u021bioneze \u0219i s\u0103 se adapteze la condi\u021biile mediului socio-politic, economic \u0219i cultural. A\u0219adar, \u00eennoirea vocabularului \u0219i adaptarea normelor la condi\u021biile schimb\u0103rilor este un proces esen\u021bial \u0219i inevitabil. Se impune cercetarea limbajului utilizat \u00een mediul online, at\u00e2t pe re\u021belele de socializare, pe bloguri sau pe site-urile cu jocuri \u201dgaming\u201d, o zon\u0103 neexplorat\u0103 \u00eenc\u0103.<\/p>\n
Odat\u0103 cu dezvoltarea programelor de mIRC, Hex, a site-urilor de socializare, a hub-urilor de DC++ \u0219i a re\u021belelor de gaming, pe la \u00eenceputul anilor 2000, au intrat \u00een limbile de circula\u021bie interna\u021bional\u0103 combina\u021bii de semne grafice existente pe tastatur\u0103 care aveau rolul de mijloceasc\u0103, s\u0103 exprime, pe l\u00e2ng\u0103 mesaje informa\u021bionale \u0219i emo\u021biile emi\u021b\u0103torului. Barierele lingvistice \u00eencep s\u0103 se estompeze, cre\u00e2nd un nou limbaj, cel al internetului.<\/p>\n
\u00cen rom\u00e2na actual\u0103, comunicarea electronic\u0103 devine o form\u0103 discursiv\u0103 din ce \u00een ce mai extins\u0103 \u015fi mai complex\u0103, care \u00eensumeaz\u0103 caracteristici apar\u0163in\u00e2nd celorlalte stiluri func\u0163ionale, dar \u015fi suficiente elemente specifice, \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 vorbi de un nou stil func\u0163ional: stilul conversa\u0163iei electronice.<\/p><\/blockquote>\n
Comunicarea electronic\u0103 cunoa\u015fte c\u00e2teva clasific\u0103ri. Din punctul de vedere al momentului efectiv de realizare, aceasta poate fi sincron\u0103, participan\u0163ii la actul comunic\u0103rii fiind prezen\u0163i \u00een acela\u015fi timp (on-line) ori asincron\u0103, c\u00e2nd nu exist\u0103 constr\u00e2ngeri de ordin temporal. Dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, cea a formei de interac\u0163iune, comunicarea electronic\u0103 poate fi dialogic\u0103 (forma cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103) ori monologic\u0103 (blogurile, publica\u0163iile electronice, re\u021bele de socializare, re\u021bele de gaming).<\/p>\n
Dintre toate principalele genuri web (email, chat \u015fi forum web), zona chat este cel mai pu\u0163in studiat\u0103. Un al doilea motiv \u00eel constituie faptul c\u0103 chatul reprezint\u0103 o form\u0103 unic\u0103 de transmitere a cunoa\u015fterii \u00een situa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u021bare informale \u015fi are un caracter public, ceea ce \u00eel face foarte u\u015for accesibil f\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103lcarea drepturilor de autor. \u00cen general acestea sunt descrise ca un gen discursiv omogen. De asemenea, o ultim\u0103 motiva\u0163ie este legat\u0103 de faptul c\u0103 principalul scop cu care a fost creat internetul \u00een momentul \u00een care a devenit un serviciu public a fost transmiterea interactiv\u0103 a cunoa\u015fterii, a informa\u021biilor, at\u00e2t \u00eentre centre universitare \u015fi academice c\u00e2t \u015fi \u00eentre utilizatorii obi\u015fnui\u021bi. Conversa\u0163ia de pe chat este marcat\u0103 de oralitate \u015fi \u00eembin\u0103 stilul scris cu cel vizual, respectiv auditiv. Codul predilect este limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u201eromgleza\u201d, la care se adaug\u0103 anima\u0163ia (imagemele).<\/p>\n
Renun\u0163area la ideea preconceput\u0103 c\u0103 utilizarea calculatorului la orele de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 duce la \u00een\u0103bu\u015firea creativit\u0103\u0163ii elevilor, c\u0103 agraveaz\u0103 problemele de exprimare scris\u0103 \u015fi vorbit\u0103 ale elevilor, \u00eencuraj\u00e2nd cli\u015feizarea \u015fi standardizarea limbajului, nu poate dec\u00e2t s\u0103 produc\u0103 o apropiere a demersului educativ de noile nevoi ale elevilor, dar \u015fi ale cadrelor didactice. Nu trebuie ignorat\u0103 nici anchilozarea unor cadre didactice \u00een vechiul sistem educativ care propunea ierarhizarea profesorului \u00een raport cu elevii s\u0103i, prin plasarea celui dint\u00e2i pe un piedestal. \uf06f Calculatorul nu este o barier\u0103 \u00een calea adev\u0103ratei comunic\u0103ri profesor-elev, aceasta este doar un mijloc de mediere \u00een parteneriatul elev-cadru didactic, un suport moral al cultiv\u0103rii educa\u0163iei creative \u015fi practice \u00een \u015fcoal\u0103. Premisa studiului este aceea c\u0103 informatizarea sistemului educa\u0163ional rom\u00e2nesc ofer\u0103 numeroase posibilit\u0103\u0163i de progres \u015fi c\u0103 este de datoria cadrului didactic s\u0103 integreze aceste resurse noi \u00een practica \u015fcolar\u0103.<\/p>\n
\u00cen demersul analitic, voi avea \u00een vedere c\u0103, \u201edin perspectiva lingvisticii textului, se solicit\u0103 investigarea produc\u0163iei unit\u0103\u0163ilor de comunicare\u201d \u015fi apoi c\u0103 \u201eo caracteristic\u0103 fundamental\u0103 a lingvisticii textului [\u2026 este, n.n. I.F.S.] caracterul ei interdisciplinar\u201d (Drago\u015f 1984: 151). Ca urmare, voi experimenta o combina\u0163ie de metode provenind din practica unor domenii \u015ftiin\u0163ifice aparent disjuncte, a c\u0103ror interconectare \u00eens\u0103 poate s\u0103 ancoreze \u00een caracteristicile secolului informatiz\u0103rii, elemente clasice \u015fi subiecte de cunoa\u015ftere consacrate.\u00a0\u00a0 Astfel, aspectele teoretice ale problemelor le-am abordat prin metoda studiului bibliografic, av\u00e2nd continuitate \u00een metoda deductiv\u0103, \u00eendeosebi \u00een metoda ipotetico-deductiv\u0103.\u00a0 Analiza automat\u0103 de discurs, aplicat\u0103 unui set de documente didactice s-a realizat prin intermediul softului de analiz\u0103 automat\u0103 a discursului, TROPES, versiunile 8.1.\u015fi 8.2. \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Lec\u0163iile AeL sunt desc\u0103rcate \u015fi prelucrate din colec\u0163ia de compact-discuri Software educa\u0163ional AEL, editate \u00een septembrie 2004 \u015fi completate \u00een septembrie 2006 de SIVECO Rom\u00e2nia, \u00een parteneriat cu Ministerul Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii, \u00een cadrul proiectului SEI, CD nr. 4\/2004 \u015fi CD nr. 9\/2006. Site-ul destinat cursului online Elemente aplicate de pragmatic\u0103 lingvistic\u0103 a fost construit de autoare pornind de la un \u015fablon accesat prin intermediul contului personal deschis pentru motorul de c\u0103utare Google \u015fi browserul Google Chrome, cu un program utilitar gratuit, destinat publicului larg, \u00eentr-o versiune care a permis modific\u0103ri \u015fi actualiz\u0103ri periodice, de asemenea, gratuite, cu scopul de a facilita accesarea lui de c\u0103tre c\u00e2t mai mul\u0163i utilizatori nespeciali\u015fti \u00een informatic\u0103.\u00a0 \u00cen realizarea document\u0103rii, pe l\u00e2ng\u0103 resursele consultate \u00een forme imprimate, am valorificat \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 sursele disponibile \u00een format electronic, pe Internet, urm\u0103rind ca provenien\u0163a acestora s\u0103 fie de notorietate \u015ftiin\u0163ific\u0103. Bibliografia tezei cuprinde o selec\u0163ie de peste 460 de referin\u0163e consultate (dintr-un total de peste 3430 c\u0103r\u0163i, studii, articole, tratate, publica\u0163ii electronice \u015fi imprimate \u2212 consultate \u00een mediul real sau \u00een mediul virtual), grupate \u00een 6 categorii (1. dic\u0163ionare, 2. c\u0103r\u0163i de autor, 3. articole \u00een periodice, 4. reviste, sinteze, volume de conferin\u0163e \u015fi alte publica\u0163ii, 5. teze de doctorat \u015fi diserta\u0163ii, 6. sitografie) \u015fi, pentru elocven\u0163a consult\u0103rii directe, mai ales \u00een cazul lucr\u0103rilor imprimate, con\u0163ine, inserat\u0103 \u00een vecin\u0103tatea descrierii, imaginea scanat\u0103 a copertei exemplarului pe care l-am avut la dispozi\u0163ie pentru studiu.<\/p>\n
Dup\u0103 un studiu publicat de www.meta.net.eu, limba rom\u00e2n\u0103, vorbit\u0103 de aproximativ 20 mil. locuitori, este prezent\u0103 nu doar \u00een c\u0103r\u021bi, filme, canale TV ci \u0219i \u00een spa\u021biul digital. Pia\u021ba internetului \u00een Romania este \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, astfel domeniile .ro \u00eenregistreaz\u0103 0,4% din paginile web existente \u00een acest moment.<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, limba rom\u00e2n\u0103 este prezent\u0103 \u00een instrumentele google de traducere automat\u0103 \u0219i de prelucrare a vorbirii directe. Proiectul de cercetare EUROTRA a adus \u00een aten\u021bie o \u00eengrijorare a unor lingvi\u0219ti, privind utilizarea din ce \u00een ce mai larg\u0103 a anglicismelor. Studiul, \u00eens\u0103 relev\u0103 c\u0103 acestea au o via\u021b\u0103 scurt\u0103 \u00een cadrul limbii, fiind \u00eenlocuite de alte neologisme din aceea\u0219i sfer\u0103 a tehnologiei.<\/p>\n
Dintre principalele genuri web (e-mail, chat \u015fi forum web),\u00a0 zona de gaming este cel mai pu\u0163in studiat\u0103. Un al doilea motiv \u00eel constituie faptul c\u0103 chat-ul de gaming reprezint\u0103 o form\u0103 unic\u0103 de transmitere a cunoa\u015fterii \u00een situa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u021bare informale \u015fi are un caracter public, ceea ce \u00eel face foarte u\u015for accesibil f\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103lcarea drepturilor de autor. \u00cen general, acestea sunt descrise ca un gen discursiv omogen. Este \u00eens\u0103 clar, faptul c\u0103 se poate \u00eenregistra o varia\u0163ie a structurii discursive \u00een func\u0163ie de tipul acestuia: de dezbateri \u015fi opinii, nout\u0103\u021bi ale jocului, sau cele structurate \u00een func\u021bie de necesit\u0103\u021bile juc\u0103torilor (World-Lume\/Univers, Guild-Breasl\u0103, Team-Echip\u0103, System- Sistem, PM- mesaj personal). De asemenea, o ultim\u0103 motiva\u0163ie este legat\u0103 de faptul c\u0103, principalul scop cu care a fost creat Internetul \u00een momentul \u00een care a devenit un serviciu public a fost transmiterea interactiv\u0103 a cunoa\u015fterii, a informa\u021biilor, at\u00e2t \u00eentre centre universitare \u015fi academice c\u00e2t \u015fi \u00eentre utilizatorii obi\u015fnui\u021bi. Conversa\u0163ia de pe chatul de gaming este marcat\u0103 de oralitate \u015fi \u00eembin\u0103 stilul scris cu cel vizual, respectiv auditiv. Codul predilect este limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u201eromgleza\u201d, la care se adaug\u0103 anima\u0163ia (imagemele).<\/p>\n
Exist\u0103 un limbaj al chatului de gaming, asem\u0103n\u0103tor, din unele puncte de vedere, jargoanelor profesionale, aproape inaccesibil celor neini\u0163ia\u0163i, dar cu care partenerii se pot familiariza, cu timpul, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t unele site-uri g\u0103zduiesc pagini \u00eentregi de liste, dic\u0163ionare \u015fi informa\u0163ii \u00een mai multe limbi; persoanele care folosesc, cu prec\u0103dere, acest tip de comunicare sunt adolescen\u0163ii \u015fi tinerii. La categoria de v\u00e2rst\u0103 men\u0163ionat\u0103, chatul func\u0163ioneaz\u0103 ca un cod lingvistic oarecum autonom, cu reguli \u015fi norme proprii, impuse \u00een mod tacit, \u00eensu\u015fite \u015fi respectate de c\u0103tre noii utilizatori, din simpla dorin\u0163\u0103 de a fi accepta\u021bi de c\u0103tre utilizatorii mai vechi, dorin\u0163\u0103 care ac\u0163ioneaz\u0103 cu o puternic\u0103 for\u0163\u0103 coercitiv\u0103. Eforturile pe care le fac participan\u0163ii la acest tip de dialog subliniaz\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, faptul c\u0103 \u00een activitatea de organizare a expresiei sale, emi\u0163\u0103torul e c\u0103l\u0103uzit de inten\u0163ia de a se adapta la receptor (Slama-Cazacu, 1961). Necunoa\u015fterea sau ne\u00eensu\u015firea rapid\u0103 a acestui cod comun poate duce, uneori, mai mult dec\u00e2t \u00een cazul dialogului fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, la respingerea de c\u0103tre ceilal\u0163i \u201cchatteri\u201d a noului posibil partener, de\u015fi sunt numeroase situa\u0163iile \u00een care \u201cchatterii\u201d mai vechi sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ofere celor noi informa\u0163ii (inclusiv de metalimbaj) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest cod, fapt constatat at\u00e2t din experien\u0163a mea personal\u0103, c\u00e2t \u015fi din discu\u0163iile cu diverse persoane care utilizeaz\u0103 chat-ul de gaming. Partenerii se influen\u0163eaz\u0103 reciproc, ca \u00een cazul oric\u0103rui dialog (Slama-Cazacu, 1961), dar, \u00een acest tip de comunicare, specific\u0103 este mai ales influen\u0163area \u201cnovicelui\u201d de c\u0103tre interlocutorul cu mai mult\u0103 experien\u0163\u0103.<\/p>\n
Din punct de vedere lingvistic, se constat\u0103 c\u0103 limba englez\u0103 este cea care a dat startul acestui tip de limbaj \u0219i care este preluat\u0103 \u00een expresia limbii rom\u00e2ne, ap\u0103r\u00e2nd \u201eRomgleza\u201d.\u00a0 \u00centruc\u00e2t partenerii de chat apar\u0163in adesea unor limbi \u015fi culturi diferite, insuficienta cunoa\u015ftere a englezei (sau a altei limbi pe care virtualii parteneri consimt s\u0103 o utilizeze) poate duce la ne\u00een\u0163elegeri \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, la abandonarea dialogului. \u00cen ceea ce prive\u0219te ortografia \u015fi ortoepia putem afirma c\u0103 acesta cap\u0103t\u0103 dimensiuni noi: cifrele constituie secven\u0163e de cuvinte, iar literele majuscule au adesea valoarea lor fonetic\u0103 nominal\u0103 (aceea din alfabet), sau cifrele devin litere \u00een func\u021bie de asem\u0103narea dintre ele 3 > E, 1 > I, 4 > A. Ortografia rom\u00e2neasc\u0103 se simplific\u0103 prin eliminarea diacriticelor \u015fi folosirea unor transcrieri specifice: rom. \u015f > sh; \u0163 > ts sau tz; ca si c\u0103 > k; interjec\u0163ia de adresare m\u0103 se transcrie mah etc. Scrierea unui cuv\u00e2nt sau a unei propozi\u0163ii cu MAJUSCULE (engl. caps) echivaleaz\u0103, \u00een limbajul chatului de gaming, cu a striga sau a \u0163ipa la cineva. Fenomenele extralingvistice (mimica, gesturile \u2013 auxiliare adesea indispensabile limbajului verbal, care adaug\u0103 \u00eentotdeauna sens limbajului articulat, \u00eensemn\u00e2nd o completare, o subliniere, o nuan\u0163\u0103 suplimentar\u0103 adus\u0103 cuv\u00e2ntului (enun\u0163ului), care cap\u0103t\u0103 prin aceasta o valoare special\u0103 pentru auditor, prezint\u0103, \u00een limbajul chatului de gaming, particularitatea de a fi utilizate nu instinctiv, ci \u00een mod absolut con\u015ftient \u015fi inten\u0163ionat, ceea ce arunc\u0103 o lumin\u0103 nou\u0103 \u00een abordarea acestui aspect de c\u0103tre psiholingvistic\u0103. Mesajele verbale propriu-zise ale chatului sunt \u00eenso\u0163ite adesea de elemente nonverbale menite s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 informa\u0163ia verbal\u0103 propriu-zis\u0103, resim\u0163it\u0103 ca fiind prea s\u0103rac\u0103 \u00een absen\u0163a partenerului de dialog: simbolurile numite emoticons (redate uneori prin combinarea unor semne de punctua\u0163ie \u015fi\/sau litere, alteori prin desene, figurine care exprim\u0103 o emo\u0163ie) ilustreaz\u0103 st\u0103ri de spirit, afecte, exteriorizarea unor sentimente sau gesturi \u2013 z\u00e2mbet, r\u00e2s, triste\u0163e, confuzie, ironie, dezam\u0103gire, furie, ne\u00eencredere etc. \u015fi subliniaz\u0103 necesitatea pe care o simte emi\u0163\u0103torul de a le transmite interlocutorului, unele dintre aspectele acestor elemente nonverbale au fost deja studiate (Petrova, 2001).
\n\ud83d\ude42\u00a0 z\u00e2mbet;
\n:))) r\u00e2s;
\n\ud83d\ude42 bucurie;
\n\ud83d\ude41\u00a0 triste\u0163e;
\n\ud83d\ude1b a scoate limba;
\n\ud83d\ude00 r\u00e2d cu gura p\u00e2n\u0103 la urechi;<\/p>\nCa \u00een orice conversa\u0163ie, una dintre reguli este polite\u0163ea, respectul fa\u0163\u0103 de partener. Multe pagini de internet atrag aten\u0163ia asupra importan\u0163ei acestuia, fie sub forma unor simple recomand\u0103ri, fie preciz\u00e2nd c\u0103, \u00een cazul folosirii unor cuvinte vulgare, utilizatorul va fi exclus. Nerespectarea acestora duce, \u00een numeroase situa\u0163ii, la \u00eentreruperea dialogului \u00eentre cei doi parteneri; site-urile recomand\u0103 \u201echatterilor\u201d (\u00een special copiilor \u015fi adolescen\u0163ilor) s\u0103 nu utilizeze \u015fi s\u0103 nu accepte vulgarit\u0103\u0163ile de limbaj. Trebuie de men\u0163ionat c\u0103 unele reguli de polite\u0163e coincid cu acelea ale unui dialog clasic. (Liliana Ionescu-Rux\u0103ndoiu, 1999).<\/p>\n
Un rol important \u00een cadrul oric\u0103rui tip de comunicare \u00eei revine contextului. S-a ar\u0103tat c\u0103,\u00a0 atunci c\u00e2nd contextul explicit (verbal \u015fi auxiliar) pare a fi satisf\u0103c\u0103tor, contextul implicit (ceea ce cunoa\u015fte, \u015fi mai ales ce nu cunoa\u015fte, \u00een cazul chatului de gaming, receptorul despre vorbitor) poate fi o piedic\u0103 \u00een calea unui bun dialog, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 prin tendin\u0163a celor mai mul\u0163i utilizatori de chat, specific\u0103 acestui tip de comunicare, de a ascunde majoritatea datelor reale legate de propria identitate (v\u00e2rst\u0103, sex, aspect fizic, re\u015fedin\u0163\u0103, profesie, statut social \u015fi matrimonial, religie, na\u0163ionalitate etc.), pentru a evada \u00eentr-un univers virtual, cre\u00e2ndu-\u015fi identit\u0103\u0163i noi.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Predarea limbii \u0219i a literaturii rom\u00e2ne \u00een contextul global al utiliz\u0103rii la o scar\u0103 din ce \u00een ce mai larg\u0103 a internetului impune o reevaluare a metodelor didactice \u0219i o abordare dintr-o perspectiv\u0103 nou\u0103 a lec\u021biilor de literatur\u0103, limb\u0103 \u0219i … Cite\u0219te continuarea