{"id":10442,"date":"2021-05-25T11:19:43","date_gmt":"2021-05-25T08:19:43","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=10442"},"modified":"2021-05-31T09:08:58","modified_gmt":"2021-05-31T06:08:58","slug":"efectele-multitasking-ului-asupra-vietii-personale-si-profesionale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/efectele-multitasking-ului-asupra-vietii-personale-si-profesionale","title":{"rendered":"Efectele multitasking-ului asupra vie\u021bii personale \u0219i profesionale"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen contextul digitaliz\u0103rii educa\u021biei, iminen\u021ba multitasking-ului \u00een r\u00e2ndul profesorilor \u0219i al elevilor devine tot mai mare. Un termen caracteristic industriei IT, ap\u0103rut \u00een anii \u201960 \u0219i utilizat \u00eent\u00e2ia oar\u0103 de IBM, multitasking-ul presupune \u00eencercarea de a rezolva dou\u0103 sau mai multe sarcini \u00een acela\u0219i timp, trecerea rapid\u0103 \u0219i haotic\u0103 de la o sarcin\u0103 la alta. Dar care este impactul multitasking-ului asupra creierului nostru \u0219i ce pre\u021b trebuie s\u0103 pl\u0103tim pentru a fi aten\u021bi la mai multe lucruri \u00een acela\u0219i timp? Articolul \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze c\u00e2teva din efectele negative ale multitasking-ului asupra creierului \u0219i a vie\u021bii noastre personale \u0219i profesionale. Totodat\u0103, vom aduce \u00een discu\u021bie \u0219i c\u00e2teva practici simple \u0219i eficiente care ne pot ajuta s\u0103 reducem efectele negative ale multitasking-ului, un obicei de care ar trebui cu to\u021bii s\u0103 sc\u0103p\u0103m pentru a ne p\u0103stra integritatea psihic\u0103. <!--more--><\/p>\n<p>Anthony Wagner, profesor de psihologie la Universitatea Stanford, subliniaz\u0103 faptul c\u0103, de\u0219i multitasking-ul implic\u0103 realizarea mai multor sarcini simultan, \u00een realitate creierul uman nu poate efectua mai mult de o singur\u0103 opera\u021bie odat\u0103. Un termen mult mai potrivit ar fi, \u00een opinia profesorului de la Stanford, \u201etask switching\u201c. Cu alte cuvinte, multitasking-ul ne for\u021beaz\u0103 s\u0103 ne cupl\u0103m \u0219i s\u0103 ne decupl\u0103m mintea foarte rapid de la o activitate la alta. El este, de fapt, o modalitate de adaptare a creierului la ritmul alert al vie\u021bii \u00een societatea actual\u0103.<\/p>\n<p>Considerat \u00een zilele noastre un \u201emust have\u201c, multitasking-ul a devenit ceva comun, un adev\u0103rat mod de via\u021b\u0103. Se vorbe\u0219te chiar despre genera\u021bia Multitasking (Genera\u021bia M), alc\u0103tuit\u0103 din tinerii expu\u0219i masiv la tehnologie, a\u0219a-zi\u0219ii \u201esupertaskers\u201c.\u00a0 Cu certitudine, fiecare dintre noi avem cel pu\u021bin dou\u0103 (sau mai multe) ferestre de internet deschise.<\/p>\n<p>Fluxul continuu de mail-uri din Inbox se umple mereu, ferestrele de chat de pe Messenger, Whatsapp sau Skype te asalteaz\u0103 cu mesaje de la diver\u0219i oameni, iar telefonul sun\u0103, vibreaz\u0103 sau lumineaz\u0103, distr\u0103g\u00e2ndu-\u021bi \u00een mod repetat aten\u021bia. Dar care este impactul multitasking-ului asupra creierului nostru \u0219i ce pre\u021b trebuie s\u0103 pl\u0103tim pentru a fi aten\u021bi la mai multe lucruri \u00een acela\u0219i timp? Un studiu foarte interesant de la Universitatea Stanford a demonstrat c\u0103 persoanele multitasking sunt mai pu\u021bin organizate \u0219i \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een a face diferen\u021ba \u00eentre aspectele relevante \u0219i irelevante ale unei sarcini de lucru. Anthony Wagner, profesor de psihologie al acestei universit\u0103\u021bi \u0219i director al Stanford Memory Laboratory, a participat la un studiu desf\u0103\u0219urat pe o perioad\u0103 de peste 10 ani privind leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 \u00eentre multitasking \u0219i domeniul cognitiv.\u00a0 Concluzia cercet\u0103rii este aceea c\u0103 persoanele care recurg la multitasking vor suferi \u00een timp de tulbur\u0103ri cognitive. Oamenii nu pot func\u021biona ca ni\u0219te computere, ei av\u00e2nd o capacitate limitat\u0103 de a avea g\u00e2nduri diferite \u00een mod simultan. Cu c\u00e2t \u00eencerc\u0103m s\u0103 facem mai multe lucruri odat\u0103, cu at\u00e2t ob\u021binem rezultate mai pu\u021bine \u0219i mai pu\u021bin calitative. Eficien\u021ba superproductivit\u0103\u021bii cu ajutorul multitasking-ului este, a\u0219adar, o iluzie.<\/p>\n<p>Vom analiza \u00een continuare c\u00e2teva din efectele negative ale multitasking-ului asupra creierului \u0219i a vie\u021bii noastre personale \u0219i profesionale:<\/p>\n<ul>\n<li>tulbur\u0103ri de memorie (mai ales memoria pe termen scurt)<\/li>\n<li>cre\u0219terea riscului de e\u0219ec \u0219i sc\u0103derea productivit\u0103\u021bii cu p\u00e2n\u0103 la 40%<\/li>\n<li>sc\u0103derea calit\u0103\u021bii muncii<\/li>\n<li>deficit de aten\u021bie<\/li>\n<li>lipsa energiei \u0219i oboseal\u0103 intelectual\u0103<\/li>\n<li>lipsa creativit\u0103\u021bii \u0219i afectarea g\u00e2ndirii de tipul \u201cout of the box\u201d<\/li>\n<li>provocarea unor blocaje mentale care \u00eencetinesc procesul de finalizare al sarcinilor de lucru<\/li>\n<li>modific\u0103ri ale structurii \u0219i func\u021biei cerebrale, care afecteaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea, orientarea \u0219i memoria<\/li>\n<li>evitarea situa\u021biilor \u00een care stimuli lipsesc (dependen\u021ba de tehnologie)<\/li>\n<li>dificultatea relax\u0103rii<\/li>\n<li>probleme \u00een comunicare \u0219i conectare cu alte persoane<\/li>\n<li>nervozitate, irascibilitate, anxietate \u0219i chiar depresie<\/li>\n<li>cre\u0219terea nivelului de cortisol, hormonul stresului, precum \u0219i al adrenalinei, numit\u0103 \u0219i hormonul \u201elupt\u0103-sau-fugi\u201c<\/li>\n<li>sc\u0103derea coeficientului de inteligen\u021b\u0103 (conform unui studiu efectuat de Universitatea din Londra)<\/li>\n<li>superficialitate \u00een \u00eendeplinirea sarcinilor de lucru.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Exist\u0103, din fericire, c\u00e2teva practici simple \u0219i eficiente care ne pot ajuta s\u0103 reducem efectele negative ale multitasking-ului. Dintre acestea, men\u021bion\u0103m:<\/p>\n<ul>\n<li>limitarea tab-urilor din browser la maxim dou\u0103<\/li>\n<li>acordarea 100% a aten\u021biei unei singure sarcini de lucru timp de 20 de minute<\/li>\n<li>evitarea verific\u0103rii mail-urilor \u0219i a mesajelor pe telefon la \u00eenceputul zilei (un \u00eenceput strategic al fiec\u0103rei zile, concentrarea pe propria persoan\u0103 pentru a da tonul zilei \u00eentr-o not\u0103 pozitiv\u0103)<\/li>\n<li>verificarea mail-urilor o dat\u0103 la c\u00e2teva ore<\/li>\n<li>evitarea \u00eentreruperilor (ar fi de preferat s\u0103 dezactiv\u0103m notific\u0103rile de la email \u0219i alertele pentru mesaje \u0219i aplica\u021bii pe telefon)<\/li>\n<li>prioritizarea celor mai importante sarcini (se recomand\u0103 \u00eenceperea activit\u0103\u021bii cu cele mai dificile task-uri)<\/li>\n<li>cur\u0103\u021barea spa\u021biului de lucru, evitarea clutter-ului \u0219i a dezorganiz\u0103rii at\u00e2t \u00een spa\u021biul fizic, c\u00e2t \u0219i \u00een cel virtual<\/li>\n<li>alternarea activit\u0103\u021bilor pentru a permite odihna activ\u0103 a creierului<\/li>\n<li>folosirea tehnicii pa\u0219ilor m\u0103run\u021bi.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen concluzie, multitasking-ul este, \u00een opinia noastr\u0103, un obicei c\u0103ruia ar trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 \u00eei punem cap\u0103t. Oamenii nu pot fi multitasking \u0219i cu pu\u021bin\u0103 (sau mult\u0103) voin\u021b\u0103 \u0219i r\u0103bdare ne putem proteja integritatea psihic\u0103. Noi nu am fost concepu\u021bi s\u0103 fim robo\u021bi, calculatoare sau procesoare. Multitasking-ul este o abilitate aparent\u0103, un mit, iar pre\u021bul pe care trebuie s\u0103 \u00eel pl\u0103tim crez\u00e2nd \u00een el este mult prea mare.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\n<a href=\"https:\/\/evolvetoday.ro\/multitasking\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">evolvetoday.ro\/multitasking\/<\/a><br \/>\n<a href=\"https:\/\/news.stanford.edu\/2018\/10\/25\/decade-data-reveals-heavy-multitaskers-reduced-memory-psychologist-says\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">news.stanford.edu\/2018\/10\/25\/decade-data-reveals-heavy-multitaskers-reduced-memory-psychologist-says\/<\/a><br \/>\n<a href=\"https:\/\/www.businessmagazin.ro\/cover-story\/generatia-multitasking-1051639\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">businessmagazin.ro\/cover-story\/generatia-multitasking-1051639<\/a><br \/>\n<a href=\"https:\/\/www.thriveglobal.ro\/stories\/adevarul-despre-multitasking\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">thriveglobal.ro\/stories\/adevarul-despre-multitasking\/<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen contextul digitaliz\u0103rii educa\u021biei, iminen\u021ba multitasking-ului \u00een r\u00e2ndul profesorilor \u0219i al elevilor devine tot mai mare. Un termen caracteristic industriei IT, ap\u0103rut \u00een anii \u201960 \u0219i utilizat \u00eent\u00e2ia oar\u0103 de IBM, multitasking-ul presupune \u00eencercarea de a rezolva dou\u0103 sau mai &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/efectele-multitasking-ului-asupra-vietii-personale-si-profesionale\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[775,793],"tags":[598],"class_list":["post-10442","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-psihologia-educatiei","category-tehnologii-digitale-in-educatie","tag-iuliana-muntean"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10442","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10442"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10442\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10554,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10442\/revisions\/10554"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10442"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10442"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10442"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}