{"id":10448,"date":"2021-04-15T19:17:20","date_gmt":"2021-04-15T16:17:20","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=10448"},"modified":"2021-04-15T21:43:34","modified_gmt":"2021-04-15T18:43:34","slug":"motivatia-invatarii-la-elevii-din-ciclul-liceal-din-perspectiva-cadrelor-didactice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/motivatia-invatarii-la-elevii-din-ciclul-liceal-din-perspectiva-cadrelor-didactice","title":{"rendered":"Motiva\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii la elevii din ciclul liceal, din perspectiva cadrelor didactice"},"content":{"rendered":"<p>Este \u00eendeob\u0219te asimilat cu adev\u0103rul faptul c\u0103 genera\u021biile actuale, fie c\u0103 vorbim de genera\u021bia X, de <em>millennials<\/em> (sau genera\u021bia Y), fie c\u0103 vorbim de genera\u021bia Z, sunt dificil de motivat. Mai mult, este dificil\u0103 men\u021binerea unui nivel adecvat al motiva\u021biei pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp, indiferent dac\u0103 e vorba de educa\u021bie sau de profesie. Motiva\u021bia de a depune efort \u00een mod constant pentru a te educa vine ast\u0103zi \u00een contradic\u021bie cu o serie de \u201eaxiome\u201d promovate \u00een societate: nu trebuie s\u0103 \u00eenve\u021bi, g\u0103se\u0219ti r\u0103spuns pe Google la orice; distrac\u021bia este cea mai important\u0103; chiar dac\u0103 ai o diplom\u0103, vinzi \u00een pia\u021b\u0103; nu e important s\u0103 ai h\u00e2rtia, important e ce \u0219tii s\u0103 faci etc. Lupta cu aceste neajunsuri este un drum sisific ce poate determina profesorul la un moment dat s\u0103 renun\u021be la promovarea cu energie a demersului s\u0103u, \u00eel poate deturna de la scopurile sale \u0219i, cel mai r\u0103u, \u00eel poate determina s\u0103 adopte el \u00eensu\u0219i aceste \u201elegit\u0103\u021bi\u201d, astfel c\u0103, al\u0103turi de elev, profesorul duce o lupt\u0103 continu\u0103 cu cei din jur \u0219i cu sine. <!--more--><\/p>\n<p>Educa\u021bia este un aspect important \u00een via\u021ba fiec\u0103rui om, iar acest capitol nu se \u00eenchide odat\u0103 cu atingerea unui prag de v\u00e2rst\u0103, ci \u00eenso\u021be\u0219te fiin\u021ba uman\u0103 pe parcursul \u00eentregii vie\u021bi. \u00centregul proces de adaptare la condi\u021biile schimb\u0103toare din societate \u021bine de capacitatea individului de a \u00eenv\u0103\u021ba pe tot parcursul vie\u021bii.<\/p>\n<p>Deriv\u00e2nd \u00een mod adecvat defini\u021bia motiva\u021biei, se poate afirma c\u0103 motiva\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii este dat\u0103 de totalitatea mobilurilor care sus\u021bin energetic, activeaz\u0103 \u0219i direc\u021bioneaz\u0103 desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare [1]: Astfel, \u00een activit\u0103\u021bile destinate \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, se disting dou\u0103 categorii de elemente motiva\u021bionale, grupate \u00een func\u021bie pozi\u021bionarea sursei din care provin [1]:<\/p>\n<p><strong>Motiva\u021bia intrinsec\u0103<\/strong> grupeaz\u0103 motive, factori, stimuli care provin din sursele interne ale elevului, c\u00e2nd acesta este direct interesat \u00een a dob\u00e2ndi noi cuno\u0219tin\u021be, abilit\u0103\u021bi, competen\u021be, iar acest fapt decurge \u0219i din atractivitatea activit\u0103\u021bilor educa\u021bionale, c\u00e2nd se reg\u0103se\u0219te \u00een cadrul lor, c\u00e2nd simte c\u0103 devine mai complet \u0219i mai competitiv \u00een urma eforturilor f\u0103cute. Motiva\u021bia intrinsec\u0103 se hr\u0103ne\u0219te cu predilec\u021bie din curiozitatea epistemic\u0103, adic\u0103 resim\u021birea acelei nevoi de a \u0219ti, ca un cadru general de manifestare;<\/p>\n<p><strong>Motiva\u021bia extrinsec\u0103<\/strong> \u00ee\u0219i are sorgintea \u00een exteriorul individului, c\u00e2nd a \u0219ti ori a cunoa\u0219te nu mai este un scop \u00een sine, atitudinea fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare fiind determinat\u0103 de scopuri pe termen scurt, de obicei materializate \u00een anumite foloase, recompense pe care elevul le poate primi de la p\u0103rin\u021bi, familie, profesori, \u0219coal\u0103, acestea fiind mobilul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i nu educa\u021bia, abordat\u0103 ca un c\u00e2mp \u00een care cineva se poate realiza. \u00cen acest caz, satisfac\u021bia de a \u0219ti, de a fi competent, de a sim\u021bi curiozitate \u0219i emo\u021bie nu apare, \u00eenv\u0103\u021barea se face f\u0103r\u0103 o pl\u0103cere interioar\u0103, f\u0103r\u0103 atractivitate, fiind \u00eenso\u021bit\u0103 de multe ori de tr\u0103iri mai pu\u021bin dorite, precum teama \u00een general \u0219i teama de e\u0219ec \u00een special.<\/p>\n<p>Practica pedagogic\u0103 a demonstrat c\u0103 elevul poate accesa ambele surse de motiva\u021bie, at\u00e2t cea intrinsec\u0103, c\u00e2t \u0219i cea extrinsec\u0103, \u00een func\u021bie de o serie de factori precum: interesul personal pentru un anumit c\u00e2mp de studiu, dar \u0219i recompensele pe care ar putea s\u0103 le primeasc\u0103 de la p\u0103rin\u021bi ori de la alte persoane, pl\u0103cerea de a participa la orele de curs ale unui anumit profesor, dar \u0219i avantaje precum un loc frunta\u0219 \u00eentr-o competi\u021bie, premii \u00een bunuri sau \u00een bani, oferit de \u0219coal\u0103 sau de autorit\u0103\u021bi. \u00cen zona practic\u0103rii exerci\u021biului fizic \u0219i a educa\u021biei fizice \u00een \u0219coal\u0103, situa\u021bia este aceea\u0219i. Se prefer\u0103 sedentarismul la calculator sau la telefon, se prefer\u0103 dieta de sl\u0103bit, care nu este s\u0103n\u0103toas\u0103, mai ales la v\u00e2rsta adolescen\u021bei, c\u00e2nd organismul are nevoie de to\u021bi nutrien\u021bii pentru a se maturiza armonios, este minimizat\u0103 importan\u021ba mi\u0219c\u0103rii, \u00eentr-o lume afectat\u0103 la nivel global de obezitate, boli metabolice, cardiologice, respiratorii \u0219i de postur\u0103 corporal\u0103, grave.<\/p>\n<p>Practicarea exerci\u021biului fizic la adolescen\u021bii \u00eenmatricula\u021bi \u00een ciclul inferior sau superior al liceului a devenit fie o corvoad\u0103, fie un motiv de absen\u021b\u0103. Dificultatea motiv\u0103rii tinerilor \u0219i determinarea lor s\u0103 practice mi\u0219carea \u00een mod organizat, mai ales \u00een \u0219coal\u0103, unde nu au costuri suplimentare pentru asta, este extrem de dificil\u0103, pentru c\u0103 ei nu reu\u0219esc s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 o proiec\u021bie a rezultatelor ce le vor ob\u021bine \u00een timp, au mari lacune \u00een zona motiva\u021biei intrinseci, iar elementele de motiva\u021bie imediat\u0103 sunt extrem de pu\u021bine.<\/p>\n<p>\u00cen acest sens, am ini\u021biat o investiga\u021bie, utiliz\u00e2nd un chestionar alc\u0103tuit din 14 \u00eentreb\u0103ri, fie cu r\u0103spuns la alegere, fie cu r\u0103spuns scurt, \u00een vederea unei mai facile proces\u0103ri \u0219i transform\u0103ri \u00een indicatori numerici, pentru analiz\u0103 \u0219i concluzii. Grupul investigat a fost constituit din 52 de cadre didactice, cu o pondere egal\u0103 privitor la mediul \u00een care \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea, respectiv urban\/ rural.<\/p>\n<p>Pentru aceast\u0103 investiga\u021bie a fost folosit un chestionar format din 14 itemi, cu r\u0103spuns la alegere sau deschis, \u00een func\u021bie de tipul de informa\u021bie a\u0219teptat. Chestionarul a fost conceput \u00een termeni simpli, cu formul\u0103ri accesibile \u0219i s-a adresat tuturor profesorilor, at\u00e2t din liceul \u00een care profesez, c\u00e2t \u0219i din alte unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, \u00een m\u0103sura \u00een care s-a putut. Primele 3 \u00eentreb\u0103ri au fost menite s\u0103 arate mediul \u00een care responden\u021bii \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea, vechimea la catedr\u0103 \u0219i disciplina pe care o predau. Restul \u00eentreb\u0103rilor, \u00een num\u0103r de 11, au vizat modul \u00een care cadrul didactic a perceput problematica motiva\u021bional\u0103 \u00een munca desf\u0103\u0219urat\u0103 la catedr\u0103. Limbajul este simplu \u0219i accesibil, iar chestionarul a fost aplicat online, din cauza m\u0103surilor restrictive privitoare la infec\u021bia cu virusul SARS-Cov-2. Acest mod de aplicare mai are \u0219i avantajul c\u0103 u\u0219ureaz\u0103 prelucrarea sa \u0219i ob\u021binerea datelor statistice de ie\u0219ire.<\/p>\n<p>Chestionarul a fost completat de un num\u0103r de 52 de cadre didactice, din care 50% \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een mediul rural \u0219i 50% \u00een mediul urban. Structura grupului de responden\u021bi \u00een func\u021bie de vechimea la catedr\u0103 variaz\u0103, 60% av\u00e2nd o vechime mai mare de 10 ani, 30% cu vechimea cuprins\u0103 \u00eentre 5 \u0219i 10 ani, iar 10% au o vechime mai mic\u0103 de 5 ani. Specialitatea responden\u021bilor se reflect\u0103 \u00een toate ariile curriculare, 65% fiind profesori de Educa\u021bie fizic\u0103, 15 % fac parte din aria Matematic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021be, 10% din aria curricular\u0103 Tehnologii, 5% sunt din aria Limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 \u0219i 5% Arte. Este asigurat\u0103 astfel acoperirea tuturor ariilor curriculare \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul liceal, ceea ce m\u0103re\u0219te relevan\u021ba concluziilor ce vor putea fi desprinse.<\/p>\n<p>C\u0103 ne confrunt\u0103m cu o problem\u0103 real\u0103 privitor la nivelul existent al motiva\u021biei elevilor fa\u021b\u0103 de studiu, este clar pentru 80% dintre profesorii chestiona\u021bi, procentul fiind gr\u0103itor. \u00cen propor\u021bii egale, de 10%, responden\u021bii au opinat c\u0103 nu, nu exist\u0103 sau c\u0103 nu reu\u0219esc s\u0103 \u00ee\u0219i dea seama. Opiniile responden\u021bilor asupra cauzelor care genereaz\u0103 o astfel de lips\u0103 generalizat\u0103 de motiva\u021bie difer\u0103, \u00eens\u0103 se poate rezuma c\u0103 nu exist\u0103 o singur\u0103 cauz\u0103, lipsa motiva\u021biei fiind rezultanta ac\u021biunii unui cumul de motive, printre care enumer\u0103m:<\/p>\n<ul>\n<li>P\u0103trunderea profund\u0103 a tehnologiilor digitale \u00een via\u021ba omului;<\/li>\n<li>Lipsa unor recompense directe;<\/li>\n<li>Lipsa de resurse \u00een general;<\/li>\n<li>Lipsa recunoa\u0219terii meritelor;<\/li>\n<li>Lipsa acut\u0103 de modele \u0219i de valori \u00een societate;<\/li>\n<li>Lipsa sprijinului \u0219i influen\u021bei pozitive a familiei;<\/li>\n<li>Lipsa unui sistem de valori bine structurat \u0219i acceptat de societate;<\/li>\n<li>Tendin\u021bele sociale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Privitor la leg\u0103tura dintre randamentul elevului \u0219i nivelul motiva\u021biei sale, desigur c\u0103 psihologia educa\u021biei ne ofer\u0103 un r\u0103spuns teoretic, dar anii de observa\u021bie direct\u0103 la catedr\u0103 pot confirma, ori \u00eembog\u0103\u021bi formul\u0103rile teoretice. Astfel, 85% dintre cei chestiona\u021bi au r\u0103spuns c\u0103 acest fapt este cert: nivelul motiva\u021biei \u0219i randamentul sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103. Un nivel optim al motiva\u021biei conduce la ob\u021binerea unui bun randament \u0219colar. Responden\u021bii care nu au formulat\u0103 o opinie \u00een acest sens sunt \u00een propor\u021bie de 10%, iar cei care cred c\u0103 nivelul randamentului nu este determinat de nivelul motiva\u021biei elevului sunt \u00een propor\u021bie de 5%.<\/p>\n<p>Credem c\u0103 problema major\u0103 nu ar fi motivarea propriu-zis\u0103 a elevului, ci ob\u021binerea unui nivel optim al motiva\u021biei \u0219i men\u021binerea acestui nivel pe termen lung. Din observa\u021biile personale pot spune c\u0103, f\u0103r\u0103 a emite o regul\u0103, \u00een general, adolescen\u021bii se entuziasmeaz\u0103 u\u0219or \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i asume diferite sarcini, \u00eens\u0103 se plictisesc la fel de u\u0219or \u0219i copie cu mai mare u\u0219urin\u021b\u0103 exemplele negative (colegi care chiulesc, care evit\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i asume \u0219i s\u0103 duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it sarcini, promov\u00e2nd opinia c\u0103 a\u0219a e cool), dec\u00e2t exemplele pozitive. Mai apare uneori \u0219i un anumit tip de <em>bullying<\/em>: tendin\u021ba de a-i marginaliza \u0219i eventual a-i umili pe cei care se str\u0103duiesc \u00een mod constant, sunt con\u0219tiincio\u0219i \u0219i ob\u021bin rezultate satisf\u0103c\u0103toare. \u00centreba\u021bi fiind despre aceste modalit\u0103\u021bi de cre\u0219tere a motiva\u021biei, responden\u021bii au m\u0103rturisit c\u0103 recompensele imediate au efect. S-a f\u0103cut referire la insigne, diplome, recunoa\u0219tere \u00een general din partea \u0219colii, dar \u0219i la recompense din partea comunit\u0103\u021bii, acolo unde administra\u021biile locale ofer\u0103 celor mai buni elevi \u0219i celor cu rezultate foarte bune la concursurile \u0219colare importante, premii \u00een bani. Unii colegi mai folosesc \u0219i schimbarea rutinei de lucru la ore, incluz\u00e2nd activit\u0103\u021bi nonformale precum quiz-urile, \u00eentreceri \u00eentre clase sau \u00eentre grupuri din aceea\u0219i clas\u0103, vizionarea \u0219i dezbaterea unor materiale motiva\u021bionale.<\/p>\n<p>De asemenea, se pare c\u0103 \u00eendrumarea elevului \u00eenspre a se privi pe sine cu obiectivitate \u0219i a se autoevalua c\u00e2t se poate de corect poate da rezultate, asta \u0219i prin prisma faptului c\u0103 prin pozi\u021bionarea sa corect\u0103 \u00een grupul social din care face parte, poate s\u0103 perceap\u0103 \u0219i aspectele la care mai are de muncit \u0219i poate s\u0103 \u00ee\u021bi activeze dorin\u021ba de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi aceste aspecte. Un instrument mai pu\u021bin accesibil poate, dar cu rezultate, pare s\u0103 fie \u0219i utilizarea testimonialelor fo\u0219tilor elevi, care pot participa la o or\u0103 de curs \u0219i pot da sfaturi colegilor mai mici. O astfel de discu\u021bie se poate dovedi benefic\u0103, pentru c\u0103 sfaturile vin nu de la un adult profesor, ci de la un fost coleg, membru al aceluia\u0219i grup social \u0219i de\u021bin\u0103tor al unor experien\u021be similare.<\/p>\n<p>Privitor la influen\u021ba tendin\u021belor sociale asupra nivelului motiva\u021biei \u0219i deci asupra nivelului performan\u021belor atinse de elev, 45% dintre responden\u021bi au afirmat c\u0103 exist\u0103 o influen\u021b\u0103 cert\u0103, \u00eens\u0103 negativ\u0103, a tendin\u021belor care se manifest\u0103 \u00een societate, asupra nivelului performan\u021belor elevului \u00een \u0219coal\u0103. De remarcat \u00eens\u0103 c\u0103 30% dintre cei care au participat la investiga\u021bie consider\u0103 c\u0103 aceste tendin\u021be au o influen\u021b\u0103 pozitiv\u0103, iar 25% nu cred c\u0103 exist\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 \u00eentre modul \u00een care evolueaz\u0103 societatea \u0219i rezultatele pe care un ele le ob\u021bine la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103. Scorurile ob\u021binute la acest item sunt relativ apropiate, \u00eens\u0103 p\u0103rerea c\u0103 influen\u021bele sociale afecteaz\u0103 negativ nivelul performan\u021bei elevilor pare s\u0103 domine printre profesorii care predau \u00een ciclul liceal.<\/p>\n<p>Referitor la existen\u021ba unei diferen\u021be \u00eentre nivelul motiva\u021biei \u00eenregistrate la elevii \u00eenmatricula\u021bi la profilul real \u0219i nivelul celei \u00eenregistrate la elevii \u00eenmatricula\u021bi la profilul uman, este greu de decelat o tendin\u021b\u0103 ferm\u0103; observ\u0103m c\u0103 45% dintre responden\u021bi au sesizat diferen\u021be privitoare la motiva\u021bie \u00eentre clasele de profil real \u0219i cele de profil uman, un procent apropiat (30%) nu au sesizat asta, iar restul de 25% spun c\u0103 nu \u0219tiu, probabil nu au privit problema din aceast\u0103 perspectiv\u0103. Dat fiind c\u0103 \u00een liceele din jude\u021b elevii provin at\u00e2t din mediul urban, c\u00e2t \u0219i din cel rural, investiga\u021bia a dorit s\u0103 arate \u0219i dac\u0103 exist\u0103 diferen\u021be de motiva\u021bie care pot fi rezultatul influen\u021bei mediului de provenien\u021b\u0103 al elevului. Marea majoritate a responden\u021bilor (75%) au sesizat diferen\u021be clare \u00eentre nivelul motiva\u021biei elevilor din mediul rural \u0219i a celor din mediul urban, doar 25% fiind de p\u0103rere c\u0103 mediul de provenien\u021b\u0103 nu are influen\u021b\u0103 asupra nivelului motiva\u021biei elevilor.<\/p>\n<p>Trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 elevii din mediul rural fac un efort \u00een plus, fie prin practicarea navetei, care le reduce din timpul liber sau din cel destinat studiului, fie prin cheltuieli suplimentare pentru asigurarea caz\u0103rii pe parcursul ciclului liceal, iar acest fapt ar putea m\u0103ri nivelul motiva\u021biei pentru ob\u021binerea unor rezultate similare colegilor din mediul urban.<\/p>\n<p>Privitor la beneficiile pe care practicarea exerci\u021biului fizic \u00een mod organizat, \u00een timpul orelor de educa\u021bie fizic\u0103, de multe ori am dezb\u0103tut acest lucru, fie informal, \u00een catedr\u0103 sau \u00een colectivul de cadre didactice, fie formal, prin diferite articole sau interven\u021bii. Beneficiile la care ne referim se r\u0103sfr\u00e2ng nu numai asupra tonusului fizic \u0219i al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, ci \u0219i asupra performan\u021belor pe care elevul le poate avea \u00een orice domeniu \u00een care decide s\u0103 activeze. Educarea r\u0103bd\u0103rii, disciplina muncii \u0219i mai ales, educarea motiva\u021biei sunt factori care au impact pozitiv asupra calit\u0103\u021bii vie\u021bii individului. \u00cen acest sens, educa\u021bia fizic\u0103 a fost tratat\u0103 de multe ori ca o Cenu\u0219\u0103reas\u0103 a disciplinelor din trunchiul comun, beneficiile ei fiind ignorate, baza material\u0103 neglijat\u0103, etc. Din acest motiv, am rugat colegii s\u0103 \u00ee\u0219i exprime opinia, dac\u0103 ei consider\u0103 c\u0103 sistemul trebuie reformat inclusiv din perspectiva \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii percep\u021biei beneficiilor educa\u021biei fizice.<\/p>\n<p>Reformarea sistemului \u0219i a curriculei este pe ordinea de zi de foarte mult\u0103 vreme, dar p\u00e2n\u0103 acum nu s-au f\u0103cut pa\u0219i importan\u021bi \u00een acest sens, astfel ca elevul s\u0103 aib\u0103 o dezvoltare armonioas\u0103 din punct de vedere intelectual, c\u00e2t \u0219i din punct de vedere fizic. \u00centrebarea nr. 13 a investigat chiar acest fapt, adic\u0103 nivelul de adecvare al programei la disciplina educa\u021bie fizic\u0103, la nevoile educa\u021bionale actuale. La aceast\u0103 \u00eentrebare, 60% dintre profesorii care \u0219i-au exprimat opinia au fost de p\u0103rere c\u0103 actualul curriculum la disciplina educa\u021bie fizic\u0103 nu este adecvat nevoilor actuale, c\u00e2nd tendin\u021ba este de sedentarism, de evitare a efortului fizic \u0219i de acceptare a unor activit\u0103\u021bi care nu solicit\u0103 resursele fizice ale elevului. \u00cen propor\u021bii egale, de 20%, responden\u021bii au fost de p\u0103rere, fie c\u0103 da, curriculum este adecvat, fie c\u0103 nu \u0219tiu, nu au o opinie clar\u0103 format\u0103 \u00een acest sens.<\/p>\n<p>Privitor la capacitatea disciplinei educa\u021bie fizic\u0103, de a genera motiva\u021bie de lung\u0103 durat\u0103, motiva\u021bie care s\u0103 se manifeste nu doar la aceast\u0103 disciplin\u0103, ci \u00een general la studiu \u0219i educa\u021bie, a fost \u00eentrebarea care urma \u00een mod logic. La aceast\u0103 \u00eentrebare to\u021bi profesorii care au participat la investiga\u021bie au fost de acord c\u0103 dezvoltarea motiva\u021biei la elevi nu are impact doar asupra uneia dintre disciplinele studiate, ci se reflect\u0103 \u00een general asupra \u00eentregii performan\u021be \u0219colare. Dac\u0103 privim problema din aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u00een\u021belegem cu u\u0219urin\u021b\u0103 de ce elevii care sunt buni, sunt buni la majoritatea obiectelor, chiar dac\u0103 nu au performan\u021be identice la toate disciplinele. Ei muncesc mai mult \u0219i dau importan\u021b\u0103 fiec\u0103rei discipline, men\u021bin\u00e2ndu-se la un nivel care le permite s\u0103 abordeze cu u\u0219urin\u021b\u0103 o carier\u0103 de succes.<\/p>\n<p><strong>Concluzii<\/strong><\/p>\n<p>Analiz\u00e2nd \u00een ansamblu rezultatele investiga\u021biei efectuate, putem formula o serie de concluzii de care poate c\u0103 vom putea \u021bine cont \u00een activitatea noastr\u0103 urm\u0103toare, mai ales dup\u0103 ce am traversat aceast\u0103 dificil\u0103 perioad\u0103 de recluziune, \u00een care toate resursele noastre interne, fizice \u0219i psihice au fost puse la \u00eencercare \u0219i a trebuit, profesori \u0219i elevi, s\u0103 ne reconsider\u0103m atitudinea, stilul \u0219i nivelul calit\u0103\u021bii muncii, pentru a ne atinge obiectivele.<\/p>\n<p>Este clar c\u0103 exist\u0103 o lips\u0103 a motiva\u021biei \u00een \u0219coala de ast\u0103zi, dar \u0219i o lips\u0103 a instrumentelor adecvate de cre\u0219tere a motiva\u021biei la elevii din ciclul liceal. Nivelul existent al motiva\u021biei la un individ este influen\u021bat de foarte mul\u021bi factori: personali, sociali, ambientali, materiali. Ace\u0219ti factori influen\u021beaz\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 diferit\u0103 fiecare elev, dar de multe ori ei se cumuleaz\u0103, efectul fiind unul sinergic \u0219i constituind o barier\u0103 care \u00eempiedic\u0103 atingerea \u021belurilor personale, a a\u0219tept\u0103rilor celor din jur, sc\u0103z\u00e2nd stima de sine \u0219i bloc\u00e2nd individul \u00eentr-o zon\u0103 a minimei dezvolt\u0103ri.<\/p>\n<p>\u00cen sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt de ast\u0103zi profesorul nu dispune de prea multe instrumente de stimulare \u0219i cre\u0219tere a nivelului motiva\u021biei elevului. \u00cen general, fiecare profesor este pe cont propriu, dar sunt \u0219i situa\u021bii \u00een care \u0219coala \u0219i comunitatea pot face front comun pentru recunoa\u0219terea meritelor elevilor \u0219i recompensarea acestora. Profesorul poate recompensa nu doar prin note. El poate acorda titluri, diplome, insigne, poate varia rutina de lucru prin includerea unor activit\u0103\u021bi de tip testimonial atunci c\u00e2nd poate aduce la clas\u0103 fo\u0219ti elevi sau personalit\u0103\u021bi cu poten\u021bial de impact, poate utiliza jocuri ori activit\u0103\u021bi ce pot cre\u0219te coeziunea de grup, jocuri cu diferite premii. De asemenea, pot fi proiectate \u0219i urm\u0103rite materiale video cu poten\u021bial motiva\u021bional.<\/p>\n<p>Dat fiind c\u0103 tendin\u021bele sociale generale nu sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 influen\u021beze pozitiv nivelul motiva\u021biei elevului \u00een zona studiului \u0219i a educa\u021biei, iar mediul de provenien\u021b\u0103, starea material\u0103 a familiei, profilul de studii au de asemenea un impact sensibil, re\u021binem c\u0103 majoritatea profesorilor participan\u021bi la investiga\u021bia de fa\u021b\u0103 sunt de p\u0103rere c\u0103 sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, at\u00e2t de conservator, trebuie reformat \u0219i aliniat la nevoile individului \u0219i ale societ\u0103\u021bii, una dintre aceste nevoi fiind \u0219i s\u0103n\u0103tatea, starea de bine \u0219i perspectivele pe termen lung privitor la calitatea vie\u021bii. Pentru aceasta, nu sunt suficiente o or\u0103 dau dou\u0103 ore s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, ci este nevoie ca educa\u021bia fizic\u0103 s\u0103 fie tratat\u0103 cu aceea\u0219i seriozitate ca orice alt\u0103 disciplin\u0103, dat fiind c\u0103 are poten\u021bialul ca, prin efectele ce le poate produce, s\u0103 exercite o influen\u021b\u0103 benefic\u0103 asupra nivelului general de performan\u021b\u0103 a individului, pe termen scurt, mediu \u0219i lung. Din acest motiv, identificarea \u0219i utilizarea la ora de Educa\u021bie fizic\u0103 a unor instrumente adecvate pentru stimularea \u0219i cre\u0219terea motiva\u021biei \u00een vederea practic\u0103rii exerci\u021biului fizic, nu poate dec\u00e2t s\u0103 ajute individul \u00een dezvoltarea sa, s\u0103 \u00eel determine s\u0103 aib\u0103 o mai bun\u0103 disciplin\u0103 a muncii, s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare \u00een atingerea scopurilor propuse \u0219i se bucure de rezultatele eforturilor sale.<\/p>\n<p><em><strong>Referin\u0163e bibliografice<\/strong><\/em><br \/>\n1. Cace, C. Psihologia educa\u021biei. Teorie, metodologie \u0219i practic\u0103. Bucure\u0219ti: Ed. ASE, 2007, pag. 86;<br \/>\n2. Dimitriu, Gh., Dimitriu, C., Psihopedagogie, Ed. Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 2004, pag. 121;<br \/>\n3. Dragnea, A. coord. Educa\u021bie fizic\u0103 \u0219i sport: teorie \u0219i didactic\u0103. Bucure\u0219ti: Fest, 2006,;<br \/>\n4. Maslow, A. H., Motiva\u021bie \u0219i personalitate. Bucure\u0219ti: Ed. TREI, 2013;<br \/>\n5. Ra\u021b\u0103, G. Didactica educa\u021biei fizice \u0219i sportului. Ed. II-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103. Ia\u0219i: PIM, 2008;<br \/>\n6. S\u0103l\u0103v\u0103stru, D. Psihologia educa\u021biei. Ia\u015fi: Polirom, 2005;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Este \u00eendeob\u0219te asimilat cu adev\u0103rul faptul c\u0103 genera\u021biile actuale, fie c\u0103 vorbim de genera\u021bia X, de millennials (sau genera\u021bia Y), fie c\u0103 vorbim de genera\u021bia Z, sunt dificil de motivat. Mai mult, este dificil\u0103 men\u021binerea unui nivel adecvat al motiva\u021biei &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/motivatia-invatarii-la-elevii-din-ciclul-liceal-din-perspectiva-cadrelor-didactice\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1048,903,896,1253,775],"tags":[1323],"class_list":["post-10448","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-bullying","category-cercetare","category-didactica-educatiei-fizice","category-educatie-pentru-sanatate","category-psihologia-educatiei","tag-daniel-oprescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10448","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10448"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10451,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10448\/revisions\/10451"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}