{"id":10455,"date":"2021-06-05T08:13:52","date_gmt":"2021-06-05T05:13:52","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=10455"},"modified":"2021-06-06T08:34:58","modified_gmt":"2021-06-06T05:34:58","slug":"instrumente-de-imbunatatire-a-procesului-de-comunicare-la-ora-de-educatie-fizica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/instrumente-de-imbunatatire-a-procesului-de-comunicare-la-ora-de-educatie-fizica","title":{"rendered":"Instrumente de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a procesului de comunicare la ora de educa\u021bie fizic\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Comunicarea didactic\u0103 este parte a comunic\u0103rii umane, \u00eens\u0103 are o serie de principii \u0219i obiective care o individualizeaz\u0103. Necesitatea atingerii acestor obiective oblig\u0103 profesorul s\u0103 g\u0103seasc\u0103 forme diferite de a sensibiliza elevul, de a-l face s\u0103 fie atent \u0219i s\u0103 participe la ora de curs, mai ales \u00een zilele noastre, c\u00e2nd comunicarea \u0219i via\u021ba social\u0103 se retrag tot mai mult \u00een spa\u021biul virtual, cu consecin\u021be uneori dramatice, pentru individ \u0219i societate. Articolul descrie un instrument de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a comunic\u0103rii la orele de curs \u00een general \u0219i la ora de Educa\u021bie fizic\u0103, \u00een special.<br \/>\n<em>Cuvinte cheie: educa\u021bie fizic\u0103, ascultare activ\u0103, competen\u021be cheie, comunicare didactic\u0103<\/em> <!--more--><\/p>\n<p><strong>Tools for Improving the Communication Process in Physical Education<\/strong><br \/>\nDidactic communication is part of human communication, but it has a series of principles and objectives that individualize it. The need to achieve these goals forces the teacher to find different ways to sensitize the student, to make him attentive and to participate in classroom, especially nowadays, when communication and social life are increasingly retreating into the virtual space, sometimes with dramatic consequences for the individual and society. The article describes a tool to improve communication in the classroom in general and in Physical Education in particular.<br \/>\n<em>Key-words: communication, Physical Education, active listening, skills<\/em><\/p>\n<p><strong>Introducere<\/strong><\/p>\n<p>Din ce \u00een ce mai multe voci atrag ast\u0103zi aten\u021bia asupra sc\u0103derii competen\u021belor de comunicare ale individului, asupra \u00eensingur\u0103rii \u0219i alien\u0103rii sale. Toate aceste probleme creeaz\u0103 goluri \u00een educa\u021bia individului, \u00eei diminueaz\u0103 performan\u021ba, izoleaz\u0103 individul, produc\u00e2nd anxietate, depresie, alte tulbur\u0103ri psihologice pe care le reg\u0103sim deja \u00een manualele de diagnostic.<\/p>\n<p>Practicarea exerci\u021biului fizic este considerat\u0103 o solu\u021bie la o multitudine de manifest\u0103ri din aceste zone, deoarece \u021binte\u0219te:<\/p>\n<ul>\n<li>Petrecerea timpului liber \u00een mod agreabil, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biei fizice \u0219i crearea premisei unei s\u0103n\u0103t\u0103\u021bi bune;<\/li>\n<li>Dezvoltarea unor aptitudini specifice, construirea unei bune motricit\u0103\u021bi;<\/li>\n<li>Dezvoltarea unor obi\u0219nuin\u021be s\u0103n\u0103toase, de practicare a exerci\u021biului fizic, obi\u0219nuin\u021be care se men\u021bin pe termen lung;<\/li>\n<li>Crearea de leg\u0103turi sociale de bun\u0103 calitate, bazate pe respect reciproc, colegialitate \u0219i coduri comune de comunicare;<\/li>\n<li>\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea performan\u021bei din alte zone de activitate dec\u00e2t cea fizic\u0103, prin reducerea stresului, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea tonusului \u0219i a st\u0103rii psihice;<\/li>\n<li>Relaxare intelectual\u0103 prin efectuarea de efort fizic;<\/li>\n<li>Dezvoltarea competen\u021belor de comunicare, mai ales \u00een zona comunic\u0103rii nonverbale \u0219i paraverbale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Din aceast\u0103 cauz\u0103, ast\u0103zi mai mult ca oric\u00e2nd, profesorul de Educa\u021bie fizic\u0103 trebuie s\u0103 l\u0103rgeasc\u0103 sfera sa de ac\u021biune \u0219i s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la dezvoltarea competen\u021belor de comunicare ale elevilor s\u0103i ca la o cale sigur\u0103 de a-i atrage, de a se face mai bine \u00een\u021beles \u0219i de a-\u0219i cre\u0219te performan\u021ba la orele sale de curs, performan\u021b\u0103 care se va reflecta at\u00e2t \u00een nivelul general de preg\u0103tire a elevului, c\u00e2t \u0219i \u00een evolu\u021bia sa ulterioar\u0103.<br \/>\n\u00cen acest sens, putem s\u0103 utiliz\u0103m o serie de instrumente simple, dar eficiente \u0219i adecvate pentru v\u00e2rsta lor, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi leg\u0103tura profesor-elev \u0219i pentru a eficientiza procesul de comunicare.<\/p>\n<p><strong>Instrument de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a comunic\u0103rii la ora de Educa\u021bie fizic\u0103 \u2013 Una vorbim, ba\u0219ca \u00een\u021belegem!<\/strong><\/p>\n<p>S\u0103 lucrezi cu un grup de oameni, fiecare unic \u00een felul s\u0103u, este o aventur\u0103. S\u0103 lucrezi cu un grup de adolescen\u021bi, este o adev\u0103rat\u0103 provocare. Profesorul este mereu \u00een mijlocul elevilor, func\u021bion\u00e2nd at\u00e2t ca un model, ca un reper, c\u00e2t \u0219i ca un liman, ca o salvare, ca o solu\u021bie mereu adaptat\u0103 la nevoile lor. Din aceast\u0103 cauz\u0103 a fost at\u00e2t de dificil s\u0103 selectez metodele de interven\u021bie, care trebuiau s\u0103 nu presupun\u0103 un spa\u021biu ori dot\u0103ri speciale, trebuiau s\u0103 fie adecvate nivelului lor, dar \u0219i obiectivelor stabilite \u00een lucrarea de fa\u021b\u0103. Tot \u00eentre cele 160 de activit\u0103\u021bi adecvate pentru activit\u0103\u021bile sportive \u0219i team-building [3, pag.123], am identificat \u0219i jocul Una vorbim, ba\u0219ca \u00een\u021belegem!. Pornind de la observa\u021bia general\u0103 c\u0103, a\u0219a cum speciali\u0219tii au remarcat, tr\u0103im \u00eentr-o lume \u00een care din ce \u00een ce mai pu\u021bin\u0103 lume este dispus\u0103 s\u0103 asculte integral un mesaj, fiecare \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 promoveze propriul s\u0103u mesaj, ori propria sa experien\u021b\u0103\/p\u0103rere, m-am g\u00e2ndit c\u0103 este momentul adecvat pentru a le ar\u0103ta care este importan\u021ba ascult\u0103rii active \u0219i a decodific\u0103rii adecvate a mesajului, de\u0219i jocul nu con\u021bine mesaje verbale cheie. Astfel, la una dintre orele aflate la dispozi\u021bia profesorului, am decis s\u0103 utilizez acest instrument simplu, dar pe care eu \u00eel cred eficient pentru atingerea obiectivului de care am amintit.<\/p>\n<p>Mul\u021bi dintre actualii mei elevi au crescut v\u0103z\u00e2nd c\u0103 atunci c\u00e2nd vorbesc cu p\u0103rin\u021bii, ace\u0219tia nu \u00eei ascult\u0103, ei trebuind s\u0103 insiste mult pentru a se face auzi\u021bi. Mai mult, ei resimt diferen\u021ba de v\u00e2rst\u0103 fa\u021b\u0103 de adul\u021bi ca pe o pr\u0103pastie de netrecut, pentru c\u0103 de multe ori adul\u021bii gre\u0219esc atunci c\u00e2nd nu le iau \u00een serios experien\u021bele, indiferent de context, minimalizeaz\u0103 opiniile sau emo\u021biile lor \u0219i \u00eei fac s\u0103 concluzioneze c\u0103 sunt ne\u00een\u021bele\u0219i \u0219i neauzi\u021bi, acest fapt favoriz\u00e2nd \u0219i dezvoltarea unei anume voca\u021bii a nefericirii, a traiului \u00eentr-o lume care nu are timp \u0219i loc pentru ei.<\/p>\n<p>Indiferen\u021ba \u00een a asculta pe cineva deci, poate s\u0103 fie un obicei \u00eenv\u0103\u021bat de la adul\u021bi, nu numaidec\u00e2t o tr\u0103s\u0103tur\u0103 caracteristic\u0103 adolescen\u021bilor. Mai mult, dincolo de aceast\u0103 indiferen\u021b\u0103 \u00eenv\u0103\u021bat\u0103, ascultarea este perceput\u0103 ca o stare de pasivitate, nu ca o stare de implicare \u0219i de efort. Acest lucru este afirmat \u0219i de o serie de studii care au analizat ascultarea activ\u0103 \u00een cadrul procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt [1].<\/p>\n<p>Alte studii indic\u0103 faptul c\u0103 tinerii care au abilit\u0103\u021bi de comunicare bune (asta \u00eensemn\u00e2nd nu doar s\u0103 fie buni vorbitori), au \u0219anse crescute s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 un loc de munc\u0103 adecvat atunci c\u00e2nd intr\u0103 pe pia\u021ba muncii [5].<\/p>\n<p>Eficien\u021ba proceselor de comunicare, de care depinde finalitatea proceselor de munc\u0103, dar \u0219i finalitatea pozitiv\u0103 a interac\u021biunilor sociale, nu presupune doar emisia mesajului, ci \u0219i ascultarea sa integral\u0103, decodificarea corect\u0103, precum \u0219i furnizarea unui feedback adecvat receptorului, la subiectul comunic\u0103rii. Experien\u021ba mi-a ar\u0103tat c\u0103, \u00een cadrul comunic\u0103rii didactice, de multe ori, at\u00e2t elevii, c\u00e2t \u0219i profesorul nu ascult\u0103 activ, ceea ce duce la deteriorarea procesului \u0219i la ratarea obiectivelor educa\u021bionale propuse.<\/p>\n<p>Pentru a le ar\u0103ta importan\u021ba ascult\u0103rii active \u0219i a decodific\u0103rii adecvate a mesajului, astfel \u00eenc\u00e2t eficien\u021ba procesului de comunicare s\u0103 fie asigurat\u0103, le-am propus acest joc, cu o organizare \u0219i logistic\u0103 simpl\u0103 \u0219i accesibil\u0103.<\/p>\n<p>Nu este necesar s\u0103 avem dec\u00e2t un spa\u021biu, care poate fi sala de clas\u0103 (pentru \u0219colile unde nu este disponibil\u0103 o sal\u0103 de sport), ori sala de sport, precum \u0219i un num\u0103r de coli albe A4, suficiente pentru a repartiza c\u00e2te una fiec\u0103rui elev din grupul de lucru.<\/p>\n<p>Fiecare elev deci, prime\u0219te o coal\u0103 alb\u0103. Pentru a induce o atmosfer\u0103 relaxat\u0103, este indicat s\u0103 ne a\u0219ez\u0103m \u00een cerc, pe jos, dac\u0103 situa\u021bia o permite. Elevii primesc comanda de a \u00eenchide ochii \u0219i de a nu-i mai deschide p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd profesorul nu le va indica acest lucru. St\u00e2nd cu ochii \u00eenchi\u0219i, elevii primesc indica\u021bia de a plia coala de h\u00e2rtie pe care o au \u00een m\u00e2n\u0103 \u00een dou\u0103, apoi s\u0103 rup\u0103 o bucat\u0103 mic\u0103 din col\u021bul din dreapta jos. Dup\u0103 ce au executat comanda, profesorul le spune s\u0103 mai plieze odat\u0103 h\u00e2rtia \u00een dou\u0103 \u0219i s\u0103 rup\u0103 o mic\u0103 bucat\u0103 din col\u021bul din st\u00e2nga jos. Dup\u0103 ce to\u021bi elevii reu\u0219esc s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cerin\u021ba, profesorul le d\u0103 permisiunea de a deschide ochii, apoi \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 desp\u0103tureasc\u0103 h\u00e2rtia \u0219i s\u0103 analizeze rezultatul.<\/p>\n<p><strong>Rezultate \u0219i discu\u021bii<\/strong><\/p>\n<p>De\u0219i indica\u021bia a fost aceea\u0219i pentru to\u021bi, rezultatele nu au fost nici pe departe identice, a\u0219a cum teoretic ar fi fost de a\u0219teptat. Dincolo de faptul c\u0103, fiind cu ochii \u00eenchi\u0219i, modul \u00een care fiecare elev a gestionat indica\u021bia a fost una personal\u0103 (m\u00e2na cu care a \u021binut coala, modul \u00een care au pliat coala, asta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 majoritatea nu au \u00eendoit-o \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi egale, linia de pliere nefiind paralel\u0103 cu una dintre margini, etc.), locul \u00een care au rupt coala a fost diferit. La unii partea rupt\u0103 a fost la col\u021buri, la al\u021bii a fost la un col\u021b \u0219i la locul de intersec\u021bie a celor dou\u0103 linii de pliere, partea vizual\u0103 lipsind aici, utilizat fiind doar sim\u021bul tactil \u0219i auzul, coordonarea m\u00e2n\u0103-ochi lipsind. Rezultatul a fost c\u0103 fiecare elev a f\u0103cut gesturile presupuse a fi corecte, conform indica\u021biilor auzite, mira\u021bi fiind c\u0103 fiecare coal\u0103 rezultat\u0103 era diferit\u0103 de cea a colegilor. Astfel, ei au \u00een\u021beles de ce, de foarte multe ori, chiar dac\u0103 \u0219tiu r\u0103spunsul la o \u00eentrebare, faptul c\u0103 nu decodific\u0103 integral \u00eentrebarea \u00eei duce la erori de interpretare, care la r\u00e2ndul lor conduc la erori de execu\u021bie a mi\u0219c\u0103rii la orele de educa\u021bie fizic\u0103, ceea ce mai departe conduce la divizarea clasei \u00een grupuri antagonice (buni la sport-slabi la sport), de\u0219i activit\u0103\u021bile de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a performan\u021belor fizice sunt g\u00e2ndite astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie accesibile unei largi majorit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 divizare are un efect negativ, pentru c\u0103 este o barier\u0103 serioas\u0103 \u00een calea comunic\u0103rii, deci \u0219i o barier\u0103 \u00een calea cre\u0219terii performan\u021belor academice \u00een general \u0219i a performan\u021belor atinse la ora de educa\u021bie fizic\u0103, \u00een special.<\/p>\n<p>Jocul mai are avantajul c\u0103 las\u0103 suficient timp pentru discu\u021bii, din care am aflat foarte multe lucruri privitoare la tiparele lor de comunicare:<\/p>\n<ul>\n<li>Tendin\u021ba de a nu asculta integral, de a selecta cuvinte cheie, care stau la baza unei decodific\u0103ri eronate a mesajului didactic;<\/li>\n<li>Tendin\u021ba de a transfera \u0219i \u00een vorbirea curent\u0103 tiparele \u0219i prescurt\u0103rile folosite \u00een comunicarea informal\u0103 scris\u0103, de pe re\u021belele de socializare sau de pe aplica\u021biile dedicate instalate pe terminalele de telefonie pe care le de\u021bin;<\/li>\n<li>Absen\u021ba unui vocabular suficient de generos pe care s\u0103 \u00eel poat\u0103 gestiona \u00een demersul de decodificare a mesajelor verbale orale pe care le primesc;<\/li>\n<li>Tendin\u021ba de a se exprima secven\u021bial, utiliz\u00e2nd p\u0103r\u021bi de mesaje sau mesaje care nu au leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele, din punct de vedere al subiectului tratat;<\/li>\n<li>Tendin\u021ba de a se plictisi cu u\u0219urin\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd sunt nevoi\u021bi s\u0103 asculte, ceea ce \u00eei conduce la necesitatea de a-\u0219i \u00eendrepta aten\u021bia \u00eenspre un alt punct, de obicei telefonul, aflat la \u00eendem\u00e2n\u0103, acest lucru \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-i mai mult de esen\u021ba mesajului \u0219i de \u0219ansa de a furniza un feedback potrivit, fie c\u0103 e vorba de mi\u0219care, fie c\u0103 e vorba de o alt\u0103 or\u0103 de curs \u0219i de un alt subiect;<\/li>\n<li>Perceperea ascult\u0103rii ca fiind o stare care nu te poate pune \u00een valoare \u0219i nu te scoate \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een grup, tendin\u021ba deci fiind aceea de a deveni extrem de vocal, chiar dac\u0103 personal nu ai de comunicat nimic demn de luat \u00een considerare referitor la subiectul comunic\u0103rii;<\/li>\n<li>Tendin\u021ba exacerbat\u0103 de a se ap\u0103ra de orice observa\u021bie referitoare la starea de absen\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd fizic particip\u0103 la ora de curs, ei nefiind \u00een stare s\u0103 \u00ee\u0219i asume pozi\u021bia \u0219i de a se g\u00e2ndi dac\u0103 au sau nu dreptate \u00een atitudinea adoptat\u0103;<\/li>\n<\/ul>\n<p>Activitatea <em>Una vorbim, ba\u0219ca \u00een\u021belegem!<\/em> i-a determinat, dup\u0103 spusele lor, s\u0103 aib\u0103 o stare special\u0103, de descoperire a adev\u0103ratului sens al mesajului \u0219i al ascult\u0103rii acestuia. Le-am explicat ce \u00eenseamn\u0103 conceptul de ascultare activ\u0103 \u0219i cum respectarea unor reguli simple le poate spori performan\u021ba \u0219colar\u0103, odat\u0103 cu \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea stimei de sine. \u00cempreun\u0103 cu ei am conceput c\u00e2teva reguli pe care le-am \u0219i afi\u0219at la vedere, \u00een sala de sport:<br \/>\n1. Auzul este doar un sim\u021b, dar nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este util doar s\u0103 percepi zgomotul!<br \/>\n2. Dac\u0103 vrei cu adev\u0103rat s\u0103 \u00een\u021belegi, ascult\u0103 cu r\u0103bdare!<br \/>\n3. Ca s\u0103 \u0219tii ce s\u0103 spui, trebuie s\u0103 \u0219tii s\u0103 ascul\u021bi!<br \/>\n4. A asculta \u00eenseamn\u0103 a fi preocupat doar de ceea ce \u00ee\u021bi spune cel din fa\u021ba ta!<br \/>\n5. A \u0219ti s\u0103 ascul\u021bi este cheia ce deschide u\u0219ile succesului!<\/p>\n<p>Trebuie s\u0103 precizez \u0219i faptul c\u0103 atmosfera a fost foarte favorabil\u0103 concentr\u0103rii \u0219i comunic\u0103rii la aceast\u0103 or\u0103 de curs, iar faptul c\u0103 \u0219i-au adus contribu\u021bia la regulile ascult\u0103rii eficiente, expuse pe peretele s\u0103lii de clas\u0103, afi\u0219 pe care au semnat cu to\u021bii, le-a dat satisfac\u021bia \u0219i convingerea c\u0103 sunt lua\u021bi \u00een considerare \u0219i c\u0103 aportul lor este important, c\u0103 nu sunt doar obiectul interven\u021biei didactice, ci \u0219i subiectul \u0219i instrumentul ei.<\/p>\n<p><em><strong>Referin\u021be bibliografice<\/strong><\/em><br \/>\n1. CHINYEAKA LAURETTA OKWUCHUKWU, MGBAKOIGBA, Listening for effective communication: A study of undergraduates of Nnamdi Azikiwe University, AWKA, Journal of African Studies. Vol.6 No.1. July 2016;<br \/>\n2. CRISTEA, SORIN. Instruirea\/procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Bucure\u0219ti: Didactica Publishing House, 2017. 131 p.;<br \/>\n3. DERLOGEA, \u0218. BOTA, G. 160 de activit\u0103\u021bi dinamice (jocuri) pentru team-building. Educa\u021bie nonformal\u0103 civic\u0103 \u0219i antreprenorial\u0103. Bucure\u0219ti: Universitatea Bucure\u0219ti. Centrul de arte mar\u021biale \u0219i studii asociate \u2013 CASA, 2011. 154 p.;<br \/>\n4. FISKE, JOHN. Introducere \u00een \u0219tiin\u021bele comunic\u0103rii. Ia\u0219i: Polirom, 2003. 254 p.;<br \/>\n5. LAKSHMI, R. Effective Listening Enhances the Process of Communication (June 6, 2018). The IUP Journal of English Studies, Vol. XII, No. 1, March 2017, pp. 7-10, Available at SSRN: <a href=\"https:\/\/ssrn.com\/abstract=3191767\u00a0\">ssrn.com\/abstract=3191767\u00a0<\/a> );<br \/>\n6. MUCCHIELLI, ALEX. Arta de a comunica. Ia\u0219i: Polirom, 2005. 264 p.;<\/p>\n<p>* * *<\/p>\n<p>Autor: Drd. Mihaela Florea &#8211; Universitatea Pedagogic\u0103 de Stat \u201eIon Creang\u0103\u201d din Chi\u0219in\u0103u<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Comunicarea didactic\u0103 este parte a comunic\u0103rii umane, \u00eens\u0103 are o serie de principii \u0219i obiective care o individualizeaz\u0103. Necesitatea atingerii acestor obiective oblig\u0103 profesorul s\u0103 g\u0103seasc\u0103 forme diferite de a sensibiliza elevul, de a-l face s\u0103 fie atent \u0219i s\u0103 &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/instrumente-de-imbunatatire-a-procesului-de-comunicare-la-ora-de-educatie-fizica\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1060,796,896],"tags":[572],"class_list":["post-10455","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-climat-educational","category-comunicare-didactica","category-didactica-educatiei-fizice","tag-mihaela-florea5"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10455","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10455"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10455\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10606,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10455\/revisions\/10606"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10455"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10455"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10455"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}