\nsoarele-i o dung\u0103 de c\u0103ldur\u0103,
\noamenii – o emo\u021bie cople\u0219itoare…
\nEi sunt ni\u0219te fructe plimb\u0103toare
\nale unui pom cu mult mai mare!<\/em><\/p>\n
Din punctul de vedere-al pietrelor, Din punctul de vedere-al aerului, Elevii sunt ghida\u0163i s\u0103 descopere perspective multiple de abordare \u015fi interpretare a con\u0163inutului, s\u0103 exerseze cu succes dep\u0103\u0219irea aparen\u021belor textului, s\u0103 \u00eembine literatura \u015fi celelalte arte, filosofia \u015fi religia \u00eentr-un buchet analitic prin care s\u0103 dea \u015fi alt sens existen\u0163ei omului \u00een univers.<\/p>\n \u2022 Completarea enun\u0163ului La \u00cenceput a\/ au fost…<\/em> cu ultimul termen din primul vers al fiec\u0103rei strofe; de exemplu, La \u00cenceput au fost copacii<\/em> <\/p>\n Imaginea fiin\u021bei problematizate, cu aripile \u00eentoarse spre sine<\/p><\/div>\n Imaginea sinelui care locuie\u0219te \u00een sine<\/p><\/div>\n \u2022 Raportarea ideii la filozofia jungian\u0103 – procesul de individua\u0163ie \u2022 Analiza discursul ca materaializare a pulveriz\u0103rii fiin\u0163ei poetice:<\/p>\n Omul \u00een viziune hegelian\u0103<\/strong><\/p>\n Omul blagian<\/strong><\/p>\n Conceptul de \u201evoin\u021b\u0103 de putere\u201d – Nietzsche<\/strong><\/p>\n Ego-ul Transcendental – Edmund Husserl<\/strong><\/p>\n Distinc\u0163ia dintre omul bergsonian \u015fi omul blagian<\/strong><\/p>\n \u2022 Formularea concluziei ca urmare a\u00a0 raport\u0103rii conceptelor filozofice la imaginarul poetic st\u0103nescian: Omul, punct suprem \u015fi continuu ascendent al evolu\u0163iei materiei \u00een Univers<\/em>. \u2022 Raportarea simbolisticii elementelor la imaginarul poetic st\u0103nescian: \u2022 Imaginarea empatic\u0103, prin identificarea celorlalte forme de existen\u0163\u0103: \u2022 Reprezentarea ideilor poetice \u00een art\u0103: cea mai reprezentativ\u0103 imagine aleas\u0103 de elevi a fost Constantin Br\u00e2ncu\u0219i: \u201e\u00cenceputul lumii\u201d<\/p>\n Constantin Br\u00e2ncu\u0219i: \u201e\u00cenceputul lumii\u201d<\/p><\/div>\n \u2022 Reprezentarea ideilor poetice \u00een psihologie: for\u0163a motric\u0103 a originea ac\u021biunilor umane o reprezint\u0103 interesul propriu, interes ce poate fi ierarhizat.<\/p>\n Concluzie<\/strong><\/p>\n Activitatea prezentat\u0103 este important\u0103 sub aspectul descoperirii rolului interdisciplinarit\u0103\u0163ii \u00een formarea opiniilor despre activitatea literar\u0103 a unui scriitor, despre contextul \u00een care apare opera acestuia. De asemenea, de bazeaz\u0103 pe priceperile \u015fi deprinderile deja formate \u00een decodarea mesajului \u015fi urm\u0103re\u0219te, \u00een principal, perfec\u0163ionarea \u00een formarea competen\u0163elor de analiz\u0103 a unui text poetic din perspective multiple.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Fiecare act de lectur\u0103 \u015fi interpretare \u00eel face pe cititor coparticipant la procesul crea\u021biei, multiplic\u00e2ndu-se \u015fi metamorfoz\u00e2ndu-se cu fiecare construct artistic, cu fiecare parte de lume pe care o descoper\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 tehnicile de lectur\u0103 integral\u0103, par\u021bial\u0103 sau selectiv\u0103, elevul … Cite\u0219te continuarea
\nsoarele-i o piatr\u0103 c\u0103z\u0103toare,
\noamenii-s o lin\u0103 ap\u0103sare…
\nSunt mi\u0219care-adaugat\u0103 la mi\u0219care
\n\u0219i lumina ce-o z\u0103re\u0219ti, din soare!<\/em><\/p>\n
\nsoarele-i un aer plin de p\u0103s\u0103ri,
\narip\u0103 \u00een arip\u0103 zb\u0103t\u00e2nd.
\nOamenii sunt p\u0103s\u0103ri nemai\u00eent\u00e2lnite,
\ncu aripi crescute \u00eenl\u0103untru,
\ncare bat plutind, plan\u00e2nd,
\n\u00eentr-un aer mai curat – care e g\u00e2ndul!<\/em><\/p>\n
\n\u2022 Discutarea sensurilor termenilor indica\u0163i \u00een contextul dat; de pild\u0103, Copacii au fost st\u00e2lpii de sus\u0163inere ai templului Crea\u0163iei \u00een care \u015fi-a g\u0103sit l\u0103ca\u015f Omul<\/em>.
\n\u2022 Lectura textului suport;
\n\u2022 Identificarea cuvintelor \u2013 cheie, semnificarea simbolurilor centrale: fructe, pom, soare, lumin\u0103, aripi, zbor<\/em> etc.
\n\u2022 Configurarea grafic\u0103 a sensurilor; [Grafic\u0103 realizat\u0103 de Biro Robert, XII B, Colegiul Na\u0163ional Militar \u201eMihai Viteazul\u201d Alba Iulia<\/em>]<\/p>\n![\"Imaginea](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/Mircea_01.png\")
![\"Imaginea](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/Mircea_02.png\")
\n– Realizarea sinelui este scopul final al procesului de individua\u0163ie;
\n– Sinele este personajul jum\u0103tate om – jum\u0103tate animal sau, pe plan etic, c\u0103lug\u0103r \u015fi concomitent desfr\u00e2nat. Realizarea pe planul personal al acestei unit\u0103\u0163i \u00eentre contrarii este tocmai scopul procesului de individua\u0163ie;
\n– \u00cen ce prive\u0219te istoria individual\u0103, el o structureaz\u0103 sub forma unor treceri progresive, de la o mentalitate la alta, de la o stare la alta:
\nOamenii sunt p\u0103s\u0103ri nemai\u00eent\u00e2lnite,
\ncu aripi crescute \u00eenl\u0103untru,
\ncare bat plutind, plan\u00e2nd,
\n\u00eentr-un aer mai curat – care e g\u00e2ndul!<\/em>
\n– Stadiile progresive ale separ\u0103rii ego-sine ce apar \u00een cursul dezvolt\u0103rii psihologice, potrivit lui Edward F. Edinger;
\n– Axa ego-Sine se deterioreaz\u0103 sistematic \u015fi provoac\u0103 r\u0103ni psihice foarte grave \u0219i suferin\u0163e; treptele acestei deterior\u0103ri pornesc de la identificarea copilului cu zeii, stare \u00een care ego-ul \u0219i Sinele se experimenteaz\u0103 \u00een unitate, ca structuri identice, p\u00e2n\u0103 la nostalgia patologic\u0103 a adultului care tr\u0103ie\u0219te dramatic \u00eenstr\u0103inarea de Sine; \u00een text, \u00eenstr\u0103inarea de Soare, lumin\u0103 \u015fi introspec\u0163ia profund\u0103<\/p>\n\n
\n
\n
\n
\n
\n\u2022 Configurarea din perspectiv\u0103 mito-religioas\u0103 a simbolisticii aripilor \u00eentoarse \u00een\u0103untru, spre sine: jonc\u0163iunea dintre puterea de judecat\u0103 \u015fi afect, dintre ra\u0163iune \u015fi sentiment, unghiul larg al contempla\u0163iei permi\u0163\u00e2nd astfel degajarea unei mari puteri de generalizare
\n\u2022 Reprezentarea ideatic\u0103 \u015fi grafic\u0103 a universului compensativ st\u0103nescian \u00een cadrul discursului liric: devenirea SOARE – OM, \u00een plan cosmic, punctul de origine \u015fi punctul de v\u00e2rf al curbei lirico-filozofice a poemului.<\/p>\n
\n– Perfec\u021biunea intangibil\u0103: absen\u0163a unui ou din care s\u0103 se nasc\u0103 o alt\u0103 lume, copie fidel\u0103 a celei cere\u015fti;
\n– Legea ciclicit\u0103\u021bii: tot ce e viu pe p\u0103m\u00e2nt e supus ve\u0219niciei. (Nichita St\u0103nescu);
\nPentru copaci, a c\u0103ror finalitate se constituie din fructe, oamenii sunt fructele c\u0103l\u0103toare ale unui pom uria\u015f. Pentru pietre – condamnate la neclintire sau, poate, dimpotriv\u0103, la ve\u015fnica mi\u015fcare, din chiar clipa ruperii lor din soare – oamenii sunt ap\u0103sare lin\u0103 \u015fi mi\u015fcare continu\u0103; pentru aer, mediul pasarilor, oamenii sunt p\u0103s\u0103ri extraordinare av\u00e2nd aripile \u201ecrescute \u00eenlauntru\u201d \u015fi plana\u00e2nd fantastic \u00een cel mai curat aer, \u201ecare e g\u00e2ndul\u201d.
\nMotivul st\u0103nescian recurent: f\u0103ptura (uman\u0103) cunosc\u0103toare contopit\u0103, \u00een actul cunoa\u015fterii, cu lumea\/ obiectul (de cunoscut);<\/p>\n
\n– Reconstituirea c\u00e2mpurilor semantice generatoare de semnifica\u0163ie
\n– Identificarea \u015fi comentarea strategiilor discursive \u2013 organizare textual\u0103, blocuri compacte \u2013 secven\u0163e, varia\u0163iile temporale, ierarhizarea sintactic\u0103, deschiderea \u015fi \u00eenchiderea textului, interpretarea titlului, analiza mijoacelor artistice (niveluri de analiz\u0103)<\/p>\n![\"Constantin](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/Mircea_03.png\")
\n1. Blaga, Lucian, Geneza metaforei \u015fi sensul culturii, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 1994.
\n2. Borges, Jorge Luis, Arta poetic\u0103, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de C\u0103lin-Andrei Mih\u0103ilescu, traducere de Mihnea Gafi\u0163a, Bucure\u015fti, Editura Curtea veche, 2002.
\n3. Buza\u015fi, Ion, Poezia religioas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003.
\n4. Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dic\u0163ionar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, Traducere de Daniel Nicolescu, Doina Uricariu, Olga Zaicik, Lauren\u0163iu Zoica\u015f, Irina Bojin, Victor-Dinu Vl\u0103dulescu, Ileana Cantuniari, Liana Repe\u0163eanu, Agnes Davidovici, Sanda Oprescu, Bucure\u015fti, Editura Artemis, 1993.
\n5. Ciortea, Marcela, Didactica limbii \u0219i literaturii rom\u00e2ne \u00een gimnaziu \u0219i liceu, Calitate, inovare, comunicare \u00een sistemul de formare continu\u0103 a didacticienilor din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, Alba Iulia, 2011.
\n6. Cojoc\u0103reanu, G., V\u00e2lceanu, A., Didactica specialit\u0103\u0163ii \u2013 Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, Editura Arves, 2007.
\n7. Eco, Umberto, Opera deschis\u0103. Form\u0103 \u015fi indeterminare \u00een poeticile contemporane, prefa\u0163\u0103 \u015fi traducere de Cornel Mihai Ionescu, Bucure\u015fti, Editura pentru Literatur\u0103 Universal\u0103, 1969.
\n8. Eliade, Mircea, Tratat de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 1992.
\n9. Kernbach, Victor, Dic\u0163ionar de mitologie general\u0103. Mituri. Divina\u0163ii. Religii, Bucure\u0219ti, Editura Albatros, 1995.
\n10. Voiculescu, Elisabeta, Metodologia pred\u0103rii-\u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi evalu\u0103rii, Editura Ulise, Alba Iulia, 2002.<\/p>\n