Odat\u0103 cu \u00eenceputurile abord\u0103rilor de tip comunicativ, didactica limbii franceze ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, cunoscut\u0103 ca FLE, a putut s\u0103 evolueze \u00eentr-o libertate relativ\u0103 perceput\u0103 uneori ca o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103 – de aici \u0219i posibila \u00eentrebare \u201ecare ar putea fi interesul pentru o ascultare activ\u0103 \u0219i \u00een\u021belegerea unui document sonor\u201d?
\nDemersul metodologic al unei activit\u0103\u021bi de acest tip trebuie s\u0103 ghideze elevul spre facilitarea \u00een\u021belegerii mesajului, spre deprinderea abilit\u0103\u021bii de ascultare activ\u0103 – este necesar\u0103 con\u0219tientizarea faptului c\u0103 actul de a asculta, dac\u0103 este simplu, cotidian \u0219i banal \u00een limba matern\u0103, poate deveni facil \u00een limba str\u0103in\u0103, \u00een cazul de fa\u021b\u0103 franceza, dac\u0103 se \u00een\u021belege din ce este alc\u0103tuit \u0219i dac\u0103 se propune un demers didactic etapizat care permite abordarea acestuia de manier\u0103 activ\u0103.<\/p>\n
\u00cenainte de apari\u021bia magnetofonului, unui profesor de limba francez\u0103 \u00eei era extrem de greu s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 elevii s\u0103 asculte o voce diferit\u0103 de a sa, iar dac\u0103 elevii reu\u0219eau s\u0103 ia contact \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cu un vorbitor de francez\u0103 erau deruta\u021bi de voce, intona\u021bie, accent, mod de a vorbi, faza de adaptare devenind prea lung\u0103 \u0219i frustrant\u0103. Ast\u0103zi introducem documentul sonor \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103 chiar de la \u00eenceputul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, de la prima lec\u021bia, astfel lu\u00e2ndu-se contact imediat cu limba \u021bint\u0103 a\u0219a cum este ea vorbit\u0103 de nativi.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te stabilirea obiectivelor de \u00eenv\u0103\u021bare, pentru elevii de nivel avansat, acestea pot acoperi o palet\u0103 larg\u0103, \u00een con\u021binuturi socioculturale, lexicale, fonetice, morfosintactice, discursive, tematice, strategice, metodologice, elevii vor fi capabili : s\u0103 descopere sau s\u0103 recunoasc\u0103 elemente lexicale, s\u0103 descopere sau s\u0103 recunoasc\u0103 diferite registre lingvistice \u00eentr-o anumit\u0103 situa\u021bie de comunicare, s\u0103 descopere accente diferite, s\u0103 recunoasc\u0103 sunete (discriminare auditiv\u0103), s\u0103 repereze cuvinte-cheie, s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u00een\u021belegerea global\u0103 \u0219i \u00een\u021belegerea de fine\u021be, s\u0103 recunoasc\u0103 structuri gramaticale \u00eentr-o anumit\u0103 situa\u021bie de comunicare.<\/p>\n
\u00cen ziua de azi, o mare parte dintre manuale sunt \u00eenso\u021bite de documente audio pe suporturi variate, legate din punct de vedere tematic de con\u021binuturile unit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare, editurile propun\u00e2nd un a\u0219a-numit material periferic<\/em>, documente av\u00e2nd obiective specifice. Acest lucru constituie un avantaj major pentru profesorul contemporan, astfel nemaifiind necesar ca acesta s\u0103 \u00ee\u0219i produc\u0103 propriile materiale- suport variate (\u00eenregistr\u0103ri radio, interviuri, buletine meteo, c\u00e2ntece, dezbateri culturale, dezbateri politice, anun\u021buri publicitare, \u00eenregistr\u0103ri de documente autentice din via\u021ba de zi cu zi, conversa\u021bii uzuale). Ceea ce r\u0103m\u00e2ne aproape la fel este realizarea exerci\u021biilor \u00een func\u021bie de obiectivele propuse.<\/p>\n \u00cen func\u021bie de nivelul \u0219i v\u00e2rsta elevilor profesorul poate utiliza ca instrument ajut\u0103tor ini\u021bial un chestionar \u00een care le propune acestora s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu sinceritate la o serie de \u00eentreb\u0103ri, folosind r\u0103spunsurile \u201e\u00centotdeauna\u201d, Rar\u201d, \u201dNiciodat\u0103\u201d:<\/p>\n \u00cen urma discu\u021biilor care urmeaz\u0103 chestionarului vor rezulta calit\u0103\u021bile pe care trebuie s\u0103 le aib\u0103 un bun ascult\u0103tor: este activ, se concentreaz\u0103 pe ce i se spune, este preg\u0103tit s\u0103 reformuleze mesajul \u0219i s\u0103 verifice daca a \u00een\u021beles bine, \u00eencearc\u0103 s\u0103 anticipeze ce \u00eei va spune interlocutorul.<\/p>\n Prima abordare a unui document necunoscut este numit\u0103 generic abordare global\u0103; aceasta cuprinde dou\u0103 mari etape, \u0219i anume: reperarea situa\u021biei \u0219i observarea organiz\u0103rii discursului. \u00cen acest scop profesorul poate folosi o serie de \u00eentreb\u0103ri ajut\u0103toare: Deci, pentru a asigura o \u00een\u021belegere c\u00e2t mai bun\u0103 a unui mesaj dintr-un document sonor, profesorul va trebui s\u0103 adreseze \u00eentreb\u0103ri generale \u00eentregului grup de elevi, s\u0103 justifice r\u0103spunsurile \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 consensul \u0219i validarea din partea grupului. De asemenea, va trebui s\u0103 se acorde o aten\u021bie special\u0103 pentru reperarea cuvintelor \u0219i indica\u021biilor care pot facilita \u00een\u021belegerea, odat\u0103 ce rolul structur\u0103rii, marcatorilor, cuvintelor \u0219i indica\u021biilor va fi corect \u00een\u021beles, demersul profesorului va fi unul de succes.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Odat\u0103 cu \u00eenceputurile abord\u0103rilor de tip comunicativ, didactica limbii franceze ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, cunoscut\u0103 ca FLE, a putut s\u0103 evolueze \u00eentr-o libertate relativ\u0103 perceput\u0103 uneori ca o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103 – de aici \u0219i posibila \u00eentrebare \u201ecare ar putea fi interesul … Cite\u0219te continuarea \n
\n1. Cine cu cine vorbe\u0219te? – c\u00e2te persoane\/ personaje vorbesc? Care este\/ pare s\u0103 fie v\u00e2rsta lor? C\u00e2\u021bi b\u0103rba\u021bi, c\u00e2te femei, c\u00e2\u021bi copii vorbesc? Pot fi caracteriza\u021bi (na\u021bionalitate, statut social, stare de spirit)?
\n2. Unde se petrece dialogul? – se cunoa\u0219te locul desf\u0103\u0219ur\u0103rii? Exist\u0103 zgomote de fond semnificative (muzic\u0103, r\u00e2sete, zgomot de strad\u0103, alte discu\u021bii \u00een fundal)?
\n3. Despre ce se vorbe\u0219te? – se pot sesiza global tema dominant\u0103, subtemele, domeniile de referin\u021b\u0103 eventuale?
\n4. C\u00e2nd se vorbe\u0219te? – la ce moment se petrece luarea cuv\u00e2ntului, ora, ziua?
\n5. Cum se vorbe\u0219te? – care este canalul de comunicare utilizat (discu\u021bie fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, radio, televiziune, interviu, conversa\u021bie telefonic\u0103)? \u00cen ce registru de limbaj se vorbe\u0219te?
\n6. \u00cen ce scop are loc conversa\u021bia? – care este inten\u021bia celui care vorbe\u0219te (informare, explica\u021bie, povestire, comentariu, descriere, prezentare)?<\/p>\n
\nAbric, Jean- Claude, Psihologia comunic\u0103rii, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2002
\nBougnoux, Daniel, Introduction aux sciences de la communication, La D\u00e9couverte, Paris, 2001
\nIlica, Anton, Filosofia comunic\u0103rii, Editura Universit\u0103\u021bii \u201dAurel Vlaicu\u201d, Arad, 2006
\nRobert, Jean- Pierre, Dictionnaire pratique de didactique du FLE, Ophrys, Paris, 2008
\nTagliante, Christine, La classe de langue, CLE International, Paris, 1994<\/p>\n