{"id":10593,"date":"2021-06-06T05:00:08","date_gmt":"2021-06-06T02:00:08","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=10593"},"modified":"2021-06-06T08:17:06","modified_gmt":"2021-06-06T05:17:06","slug":"comportamentul-hiperactiv-agent-provocator-de-conflicte-studiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/comportamentul-hiperactiv-agent-provocator-de-conflicte-studiu","title":{"rendered":"Comportamentul hiperactiv \u2013 agent provocator de conflicte (Studiu)"},"content":{"rendered":"<p>Conflictele dintre elevi sunt destul de frecvente. Majoritatea au un caracter efemer, izbucnesc pe nea\u0219teptate \u0219i se sting tot a\u0219a de brusc precum au \u00eenceput. Trebuie f\u0103cut\u0103 deosebirea \u00eentre conflictele (ciocnirile) ocazionale, \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, care au o probabilitate sc\u0103zut\u0103 de a se repeta, \u0219i conflictele generate de comportamentul unor elevi \u201einadapta\u021bi\u201d sau cu probleme de comportament. Cea de-a doua categorie de conflicte trebuie s\u0103 intre \u00een aten\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului. Elevii cu comportamente explozive genereaz\u0103 lan\u021buri de conflicte. Pentru rezolvarea lor, este necesar \u00een primul r\u00e2nd un program individualizat de interven\u021bie viz\u00e2nd schimbarea comportamentului acestora. <!--more--><\/p>\n<p><strong>I. P\u0103r\u021bi<\/strong>:\u00a0 copil &#8211; \u0219coal\u0103 &#8211; p\u0103rin\u021bi<\/p>\n<p><strong>II. Cauze<\/strong><\/p>\n<p>Identificarea \u015fi descrierea problemei: Tabloul familiei: B.A. este un b\u0103iat de zece ani, clasa a IV-a, provine dintr-o familie destr\u0103mat\u0103, p\u0103rin\u0163ii fiind divor\u0163a\u0163i. Copilul este \u00een grija mamei, iar c\u00e2nd aceasta este la serviciu, copilul r\u0103m\u00e2ne \u00een grija bonei, care \u00eel aduce \u0219i la \u0219coal\u0103. Tat\u0103l \u021bine leg\u0103tura cu b\u0103iatul f\u0103r\u0103 o planificare anume, destul de rar. Uneori este dus \u00een vizit\u0103 de c\u0103tre bunicii paterni la domiciliul lor.<br \/>\nCopilul este afectat de absen\u021ba tat\u0103lui, este lipsit de afec\u021biunea acestuia.<\/p>\n<p><strong>III. Manifestare<\/strong><\/p>\n<p>Tabloul copilului: \u00cenc\u0103 din clasa preg\u0103titoare am dedus c\u00e2teva caracteristici care-l diferen\u021biau pe acesta de ceilal\u021bi elevi din clas\u0103. \u00cen timpul activit\u0103\u021bilor c\u00e2nta \u00een surdin\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie deranjant, av\u00e2nd episoade dese de neaten\u021bie \u0219i neimplicare \u00een activitate. \u00cen clasa I, a devenit tot mai agitat, a crescut neaten\u021bia la ore, vorbe\u0219te continuu, ne\u00eentrebat, cuvinte f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tema lec\u021biei, cuvinte obscene chiar la adresa unor colegi, repet\u00e2ndu-le la nesf\u00e2r\u0219it, neimplicare total\u0103 \u00een activitate. Este impulsiv, hiperactiv, cu tulbur\u0103ri grave de aten\u0163ie \u015fi cu deprinderi motorii mai pu\u0163in formate dec\u00e2t ceilal\u0163i copii. Se manifest\u0103 ca fiind foarte ner\u0103bd\u0103tor, \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een a a\u015ftepta sau a-\u015fi am\u00e2na nevoile, iar uneori are ac\u0163iuni bru\u015fte \u015fi f\u0103r\u0103 premeditare. De cele mai multe ori r\u0103spunde \u00eenainte ca \u00eentrebarea s\u0103-i fie adresat\u0103, \u00eentrerupe \u015fi \u00eei deranjeaz\u0103 pe al\u0163ii provoc\u00e2nd probleme \u00een clas\u0103 sau \u00een grupul de copii \u00een timpul pauzelor sau la orele de sport c\u00e2nd trage de ei, le vorbe\u0219te obscen, repet\u00e2nd continuu acelea\u0219i formul\u0103ri.<\/p>\n<p>\u00ce\u015fi deranjeaz\u0103 colegul de banc\u0103, \u00eei ia rechizitele, atinge lucruri pe care nu ar trebui s\u0103 le ating\u0103. \u00cen pauz\u0103 merge pe la mesele colegilor, schimb\u0103 de la unii la al\u021bii rechizitele, le distruge, m\u00e2zg\u0103le\u0219te caietele, le\u00a0 r\u0103stoarn\u0103 pe jos. Datorit\u0103 impulsivit\u0103\u021bii, produce mereu accidente de tipul: se ciocne\u015fte cu al\u0163ii, \u00eempinge, love\u0219te etc. \u00cen clas\u0103 \u00eei este dificil s\u0103 stea lini\u015ftit. Se ridic\u0103 frecvent din banc\u0103 \u00een timpul orei, alunec\u0103 de pe scaun sau at\u00e2rn\u0103 pe marginea lui, se joac\u0103 cu alte obiecte, \u00ee\u015fi mi\u015fc\u0103 picioarele aproape tot timpul c\u00e2t st\u0103 pe scaun, are \u0219i alte ticuri motorii. Deseori se ca\u021b\u0103r\u0103 sau alearg\u0103 atunci c\u00e2nd acest lucru nu este permis (la ora de educa\u021bie fizic\u0103 alearg\u0103 c\u00e2nd copiii se aliniaz\u0103, urc\u0103 pe spaliere c\u00e2nd colegii lucreaz\u0103 la saltea, arunc\u0103 dup\u0103 ace\u0219tia cu diverse obiecte).<\/p>\n<p>\u00cen privin\u021ba sarcinilor \u015fcolare, acest copil nu reu\u015fe\u015fte niciodat\u0103 s\u0103 le duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit. Acest lucru se poate observa mai ales \u00een activit\u0103\u0163ile care reclam\u0103 efort intelectual. Problemele apar \u00een general \u00een activit\u0103\u0163ile impuse de al\u0163ii, comparativ cu cele pe care le alege singur. El oscilez\u0103 frecvent \u00eentre activit\u0103\u0163i, pierz\u00e2ndu-\u015fi repede interesul fa\u0163\u0103 de activitatea \u00een desf\u0103\u015furare \u015fi dedic\u00e2ndu-se alteia. Face deseori gre\u015feli de neaten\u0163ie chiar \u015fi \u00een realizarea celor mai u\u015foare teme de lucru. Munca lui este dezordonat\u0103 \u015fi superficial\u0103. Este deseori distras de stimuli externi marginali.<\/p>\n<p>Din punct de vedere al motricit\u0103\u0163ii putem spune c\u0103 motricitatea grosier\u0103 este relativ bine dezvoltat\u0103, \u00eens\u0103 motricitatea fin\u0103 este foarte slab dezvoltat\u0103 raportat la ceilal\u0163i copii din clas\u0103. Nu are formate deprinderile motorii cele mai simple (de exemplu: \u00eembr\u0103carea hainei, \u00eenchiderea fermoarului, legarea \u0219ireturilor etc.).<\/p>\n<p>Limbajul este mai s\u0103rac, se exprim\u0103 uneori greoi, nu are \u00eentotdeauna o coeren\u021b\u0103 verbal\u0103. Comunic\u0103 destul de greu cu ceilal\u0163i copii, de multe ori ceilal\u021bi copii evit\u00e2ndu-l. Prezint\u0103 o u\u015foar\u0103 \u00eent\u00e2rziere \u00een dezvoltarea cognitiv\u0103. Toate acestea au dus la achizi\u0163ii \u015fcolare sc\u0103zute.<\/p>\n<p>Ini\u021bial, mama a avut o perioad\u0103 de negare, aproape un an \u0219colar (clasa I), nu a acceptat c\u0103 b\u0103iatul are o problem\u0103 de comportament, nu a colaborat cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul clasei, nici cu psihologul \u0219colii, ar\u0103t\u00e2ndu-\u0219i \u00een permanen\u021b\u0103 nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de m\u0103surile luate pe parcursul activit\u0103\u021bii \u0219colare. Abia \u00een timpul clasei a II-a copilul a fost diagnosticat cu ADHD \u0219i TOURETTE, fiind inclus \u00eentr-un program special de tratament medicamentos \u015fi interven\u0163ie psihologic\u0103, dup\u0103 ce a acceptat s\u0103 consulte \u0219i al\u021bi psihoterapeu\u021bi. Mama a recunoscut \u00een cele din urm\u0103 c\u0103 este violent \u00een vorbire \u0219i comportament, chiar \u0219i acas\u0103. Situa\u021bia nu s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit foarte mult nici \u00een urma tratamentului, uneori \u00eentrerupt sau schimbat din cauza unor deregl\u0103ri interne ap\u0103rute. La \u015fcoal\u0103 a participat la un proiect al \u015fcolii de terapie prin joc, realizat \u00een colaborare cu psihologul.<\/p>\n<p>Analiza datelor \u015fi stabilirea ipotezelor: Diagnosticarea copilului cu ADHD \u0219i TOURETTE a clarificat foarte multe aspecte ale comportamentului \u015fcolar al lui B.A. Copilul are \u00eent\u00e2rzieri \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, dar, cu un program clar de activit\u0103\u0163i cu jocuri didactice \u015fi cu foarte mult\u0103 r\u0103bdare din partea mamei \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarei, se va reu\u015fi un progres care s\u0103-i dea \u00eencredere \u00een propria persoan\u0103.<\/p>\n<p><strong>IV. Solu\u021bii<\/strong><\/p>\n<p>1. STABILIREA ECHIPEI CARE PARTICIP\u0102 LA SOLU\u0162IONAREA PROBLEMEI<br \/>\n\u2022 Consilierul \u015fcolar<br \/>\n\u2022 \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul itinerant<br \/>\n\u2022 Logopedul<br \/>\n\u2022 \u00cenv\u0103\u0163\u0103toarea clasei<\/p>\n<p>2. STABILIREA OBIECTIVELOR<\/p>\n<p>A. Obiective pe termen lung:<\/p>\n<p>\u2022 Diminuarea comportamentului hiperchinetic \u015fi impulsiv \u00een timpul orelor \u015fi \u00een familie;<br \/>\n\u2022 \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea capacit\u0103\u0163ii de concentrare \u015fi a vigilen\u0163ei;<br \/>\n\u2022 Formarea unor deprinderi motorii elementare;<br \/>\n\u2022 Stimularea limbajului, dezvoltarea exprim\u0103rii orale;<br \/>\n\u2022 \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea productivit\u0103\u0163ii \u015fi a performan\u0163elor \u015fcolare;<br \/>\n\u2022 \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor sociale, accepatrea lui de c\u0103tre colegii de clas\u0103;<br \/>\n\u2022 \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea interac\u0163iunii \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare-elev \u00een timpul orelor.<\/p>\n<p>B. Obiective pe termen scurt:<\/p>\n<p>\u2022 S\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in\u0103 aten\u0163ia concetrat\u0103 pentru mai mult timp;<br \/>\n\u2022 S\u0103 poat\u0103 rezolva sarcinile trasate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare, finaliz\u00e2ndu-le;<br \/>\n\u2022 S\u0103 respecte \u201eRegulile clasei\u201d;<br \/>\n\u2022 S\u0103 \u00eentrebe \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri;<br \/>\n\u2022 S\u0103 ia parte la activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een grup;<br \/>\n\u2022 S\u0103 participe la discu\u0163ii \u00een mici grupuri informale;<br \/>\n\u2022 S\u0103 respecte \u201eRegulile familiei\u201d;<br \/>\n\u2022 S\u0103 scad\u0103 num\u0103rul comportamentelor impulsive la \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00een familie.<\/p>\n<p><strong>V. Monitorizare<\/strong><\/p>\n<p>Strategia de interven\u0163ie:<\/p>\n<ul>\n<li>Copilul \u00ee\u015fi continu\u0103 tratamentul medicamentos \u015fi \u015fedin\u0163ele de lucru cu psihologul;<\/li>\n<li>\u00cenv\u0103\u0163\u0103toarea planific\u0103 activit\u0103\u0163i suplimentare de recuperare cu B.A., bazate pe jocuri didactice, materiale atractive;<\/li>\n<li>Copilul este \u00eencurajat, l\u0103udat \u015fi recompensat des pentru realiz\u0103rile sale;<\/li>\n<li>Copilul este \u00eencurajat s\u0103 solicite explica\u0163ii suplimentare \u015fi ajutor atunci c\u00e2nd nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 rezolve o sarcin\u0103, dec\u00e2t s\u0103 o abandoneze;<\/li>\n<li>Copilului i se explic\u0103 simplu \u015fi clar ce este important \u015fi ce nu este;<\/li>\n<li>Copilului i se explic\u0103 clar \u0219i repetat sarcinile \u0219colare;<\/li>\n<li>B.A. este integrat \u00eentr-un subgrup al clasei care-l sprijin\u0103 moral \u015fi \u00een timpul activit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are;<\/li>\n<li>Elevul particip\u0103 la un alt proiect al \u015fcolii \u00een colaborare cu psihologul, de terapie prin teatru \u015fi joc, cu participare individual\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Metode:<br \/>\n\u2022 Observa\u0163ia copilului;<br \/>\n\u2022 Analiza cazului;<br \/>\n\u2022 Jocul de rol;<br \/>\n\u2022 Jocul de mas\u0103 \u015fi cu reguli;<br \/>\n\u2022 Pove\u015ftile terapeutice;<\/p>\n<p>PLAN DE INTERVEN\u0162IE PERSONALIZAT: Programul de interven\u0163ie personalizat are la baz\u0103 metode \u015fi strategii centrate pe copil, \u00een func\u0163ie de particularit\u0103\u0163ile lui, pentru a crea un mediu care s\u0103 favorizeze \u015fi s\u0103 sprijine \u00eenv\u0103\u0163area, integrarea elevului \u0219i evitarea marginaliz\u0103rii lui, dar \u015fi centrate pe familie, prin intermediul acestor demersuri dorindu-se modificarea acelor condi\u0163ii familiale care men\u0163in simptomatologia copilului.<\/p>\n<p>Terapia cognitiv-comportamental\u0103 : Scopul acesteia a fost diminuarea tulbur\u0103rilor de comportament ale copilului prin demersuri care includ al\u0103turi de terapia medicamentoas\u0103 specific\u0103 tulbur\u0103rilor hiperchinetice \u015fi metode de auto-educa\u0163ie, interven\u0163ii prin joc, precum \u015fi demersuri de management al comportamentului \u015fi metode de \u00eent\u0103rire operant\u0103.<\/p>\n<p>Obiectivul central al demersurilor de auto-educare este \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea capacit\u0103\u0163ilor de autoreglare \u015fi a strategiilor reflexive de rezolvare de probleme. Terapia trebuie s\u0103 ajute copilul s\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in\u0103 aten\u0163ia concentrat\u0103, s\u0103 \u00ee\u015fi controleze mai bine impulsurile \u015fi s\u0103 elaboreze planuri de ac\u0163iune, pentru a rezolva mai bine sarcinile.<\/p>\n<p>Tehnicile de management al comportamentului sunt centrate pe respectarea anumitor reguli \u015fi pe oferirea de recompense. Astfel, au fost discutate cu copiii \u201eRegulile clasei\u201d, stabilind cu to\u0163ii, anumite reguli de comportament pentru anumite situa\u0163ii, urm\u00e2nd ca ei s\u0103 se observe \u015fi s\u0103 se monitorizeze. Dac\u0103 regulile erau respectate elevul B.A. era recompensat prin laud\u0103, \u00eencurajare, dar \u015fi prin oferirea de puncte, \u00eent\u0103rindu-se \u00een acest fel comportamentele pozitive.<\/p>\n<p>Am recurs la terapia prin joc. Am utilizat diferite jocuri \u015fi activit\u0103\u0163i, de diferite grade de familiaritate, \u015fi diferit structurate prin care am urm\u0103rit \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea intensit\u0103\u0163ii \u015fi duratei jocurilor \u015fi activit\u0103\u0163ilor. Am \u00eenceput cu jocuri \u015fi activit\u0103\u0163i simple, insist\u00e2nd pe regulile jocului \u015fi pe finalitatea lui, asigur\u00e2ndu-m\u0103 c\u0103 jocul ales poate fi dus la bun sf\u00e2r\u015fit de B.A., dup\u0103 care am crescut gradual complexitatea lui, cresc\u00e2nd astfel gradual implicarea copilului \u00een sarcin\u0103 \u015fi prelungind durata concentr\u0103rii aten\u0163iei \u00een sarcin\u0103. Dintre activit\u0103\u0163ile derulate amintim: jocuri de rol, materiale de construc\u0163ii, jocuri de mas\u0103 \u015fi cu reguli, jocuri didactice pe calculator, materiale de pictat \u015fi de\u00a0confec\u0163ionat. Nu uit\u0103m nici de metodele de \u00eent\u0103rire: \u00eent\u0103rirea social\u0103 a fiec\u0103rei activit\u0103\u0163i de joc \u015fi \u00eent\u0103rirea prin oferire de puncte.<\/p>\n<p>Dezvoltarea abilit\u0103\u0163ilor de comunicare \u015fi rela\u0163ionare: Scopul acestei ac\u0163iuni este \u015fi activizarea vocabularului pe baza experien\u0163elor imediate, cu cuvinte care denumesc fenomene observate, cunoscute, \u00eensu\u015firi caracteristice, ac\u0163iuni, pozi\u0163ii spa\u0163iale, rela\u0163ii interpersonale, unele tr\u0103iri afective, descrieri<\/p>\n<p>Obiectivele ac\u0163iunii sunt conturate \u021bin\u00e2nd cont de particularit\u0103\u0163ile individuale \u015fi de v\u00e2rst\u0103 ale lui B.A.:<br \/>\n\u2022 s\u0103 transmit\u0103 un mesaj simplu \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are;<br \/>\n\u2022 s\u0103 primeasc\u0103 mesaje, s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 ac\u0163iuni simple;<br \/>\n\u2022 s\u0103 r\u0103spund\u0103 adecvat ( verbal sau comportamental) la ceea ce i se cere;<\/p>\n<p>Aceast\u0103 activitate este reluat\u0103 de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are la clas\u0103. Se va apela frecvent \u00een\u00a0 cadrul lec\u0163iei la activit\u0103\u0163i cu sarcina: \u201cPoveste\u015fte ce vezi \u00een imagini\u201d. Pentru a-l include \u00een activitate, acesta va fi solicitat s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri cu grad mic de dificultate.\u00a0 Pentru fiecare r\u0103spuns este recompensat verbal iar atunci c\u00e2nd este ajutat i se ofer\u0103 un stimul pozitiv &#8211; prin atitudinea pozitiv\u0103 \u015fi mijlocit\u0103 de diverse situa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi socializare din grup\u0103.<\/p>\n<p>Consilierea familiei (Programul p\u0103rinte-copil): Scopul programului p\u0103rinte-copil este acela de a induce modific\u0103ri \u00een interac\u0163iunile p\u0103rinte-copil, acestea constituind o premis\u0103 a reducerii problemelor comportamentale ale copilului \u00een familie.<\/p>\n<p>Punctele centrale ale programului sunt modul \u00een care caracteristicile copilului, cele ale p\u0103rin\u0163ilor \u015fi problemele familiale influen\u0163eaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>comportamentul copilului,<\/li>\n<li>percep\u0163ia comportamentului copilului de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i \u015fi<\/li>\n<li>reac\u0163iile p\u0103rin\u0163ilor la comportamentul copilului.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Reducerea tensiunilor \u00een familie poate avea o importan\u0163\u0103 major\u0103 \u00een diminuarea problemelor comportamentale ale copilului, de aceea ele au fost discutate \u00een cadrul programului p\u0103rinte-copil.<\/p>\n<p>Etapele terapeutice ale programului p\u0103rinte-copil au urm\u0103rit:<\/p>\n<ul>\n<li>\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iei p\u0103rinte-copil;<\/li>\n<li>modificarea comportamentului impulsiv \u00een situa\u0163ii bine definite prin utilizarea consecvent\u0103 a unor tehnici pedagogice \u015fi terapeutice;<\/li>\n<li>utilizarea de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i a \u00eent\u0103ririlor comportamentelor dezirabile;<\/li>\n<li>folosirea unor \u00eent\u0103riri verbale specifice (lauda sau dezaprobarea);<\/li>\n<li>recurgerea la \u00eent\u0103riri consistente;<\/li>\n<li>utilizarea \u00een prim\u0103 faz\u0103 a metodelor de recompensare \u015fi abia apoi a tehnicilor de pedepsire;<\/li>\n<li>acordarea unei aten\u0163ii deosebite la posibilele reac\u0163ii fa\u0163\u0103 de comportamentele indezirabile (nu cert\u0103m copilul, nu stabilim reguli dac\u0103 nu reu\u015fim s\u0103 ob\u0163inem cooperarea lui);<\/li>\n<li>observarea calit\u0103\u0163ilor copilului;<\/li>\n<li>stabilirea de comun acord a Regulilor familiei;<\/li>\n<li>formularea cerin\u0163elor \u00eentr-un mod eficient;<\/li>\n<li>utilizarea Planului de puncte atunci c\u00e2ng lauda nu este suficient\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>S-au stabilit \u0219edin\u021be de consiliere (cu consilierul \u0219colar) at\u00e2t a elevului c\u00e2t \u0219i a mamei. B.A. merge la cabinet \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar mama ia leg\u0103tura cu consilierul \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea cel pu\u021bin o dat\u0103 pe lun\u0103. Consilierul i-a stabilit un program zilnic obligatoriu pe care trebuie s\u0103-l respecte, iar mama are obliga\u021bia s\u0103 supravegheze respectarea programului.<\/p>\n<p>Acomodarea \u00een clas\u0103 (are o mare influen\u021b\u0103 \u00een managementul comportamentului \u0219i ameliorarea rezultatelor \u0219colare). B.A. a fost a\u0219ezat \u00een prima banc\u0103 pe r\u00e2ndul de la u\u0219\u0103 (nu cel de la fereastr\u0103 care i-ar distrage aten\u021bia), iar coleg\u0103 de banc\u0103 este o feti\u021b\u0103 care manifest\u0103 constant un comportament model at\u00e2t \u00een clas\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een alte activit\u0103\u021bi. Banca se afl\u0103 \u00een apropierea catedrei.<\/p>\n<p>\u00cen acela\u0219i timp am realizat c\u00e2t mai multe activit\u0103\u021bi pe grupe \u2013 acest lucru duc\u00e2nd la construirea unor rela\u021bii pozitive \u00eentre elevi. Colegii din grup\u0103 colaboreaz\u0103, B.A. sim\u021bindu-se util \u0219i c\u0103p\u0103t\u00e2nd \u00eencredere \u00een sine.<\/p>\n<p>Atunci c\u00e2nd se preg\u0103te\u0219te pentru or\u0103 urm\u0103resc s\u0103 scoat\u0103 pe banc\u0103 doar materialele necesare. De c\u00e2te ori a fost posibil am \u00eencercat s\u0103 ignor mi\u0219carea permanent\u0103 (jocul cu un pix, cu linia, penarul, c\u0103utarea diferitelor obiecte \u00een geant\u0103 sau \u00een banc\u0103) \u0219i i-am dat posibilitatea s\u0103 se mi\u0219te cu un anumit sens: <em>\u201dVrei s\u0103-mi aduci cartea de pe catedr\u0103?\u201d, \u201dVrei s\u0103 \u0219tergi tabla?\u201d, \u201dVrei s\u0103 \u00eempar\u021bi fi\u0219ele?\u201d, \u201dVrei s\u0103 str\u00e2ngi caietele?\u201d<\/em>.<\/p>\n<p>Are un spa\u021biu \u00een clas\u0103 unde se retrage pentru o scurt\u0103 relaxare, av\u00e2nd voie s\u0103 desf\u0103\u0219oare acolo o activitate agreat\u0103 de el.<\/p>\n<p>A fost realizat\u0103 o fi\u0219\u0103 de evaluare a comportamentului \u00een clas\u0103. Fi\u0219a a fost prezentat\u0103 lui B.A. c\u00e2t \u0219i mamei. La sf\u00e2r\u0219itul fiec\u0103rei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s-a realizat un total al punctelor, iar \u00een func\u021bie de puncte s-a determinat dac\u0103 se pot aplica stimulente sau sanc\u021biuni (unele stimulente s-au acordat cu ajutorul financiar al p\u0103rin\u021bilor, ex. i s-a cump\u0103rat o carte preferat\u0103, a fost l\u0103sat \u00een excursie).<\/p>\n<p>Regulile clasei au fost reformulate mult mai scurte \u0219i mai clare.\u00a0Temele pentru acas\u0103 au fost date diferen\u021biat.<\/p>\n<p>Pentru fiecare \u201ereu\u0219it\u0103\u201d s-au acordat diferite stimulente: \u201dPauz\u0103 suplimentar\u0103\u201d \u2013 dac\u0103 a realizat singur\u0103 o sarcin\u0103; \u201dJocuri \u00een clas\u0103\u201d \u2013 este l\u0103sat s\u0103 conduc\u0103 diferite jocuri; \u201dCreionul special\u201d \u2013 atunci c\u00e2nd la sf\u00e2r\u0219itul unei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a avut punctaj maxim la fi\u0219a de evaluare a comportamentului.<\/p>\n<p>REALIZAREA EVALU\u0102RILOR: Pentru cunoa\u0219terea obiectiv\u0103 a profilului psihologic al copilului \u015fi mai ales pentru adoptarea unor m\u0103suri pedagogice adecvate particularit\u0103\u0163ilor\u00a0individuale s-au folosit un set de probe psihologice care au permis identificarea unor particularit\u0103\u0163i ale dezvolt\u0103rii.<\/p>\n<p>Probe utilizate: teste pentru stabilirea nivelului de dezvoltare intelectual\u0103 (Testul Raven Color \u015fi Binet-Simon), teste proiective de personalitate (Omule\u0163ul \u015fi Familia mea) \u015fi un chestionar pentru evaluarea tulbur\u0103rilor hiperchinetice completat de p\u0103rin\u0163i \u00eempreun\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea.<\/p>\n<p>Rezultate: \u00cen urma celor aplicate, B.A. \u0219i-a schimbat comportamentul \u0219i atitudinea fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare:<br \/>\n&#8211; Ascult\u0103 pe colegii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul c\u00e2nd vorbesc, f\u0103r\u0103 a-i \u00eentrerupe;<br \/>\n&#8211; Se conformeaz\u0103 regulilor de grup;<br \/>\n&#8211; Respect\u0103 persoanele din grup, la \u015fcoal\u0103 \u015fi acas\u0103;<br \/>\n&#8211; Recompensele duc la cre\u015fterea stimei de sine;<br \/>\n&#8211; Con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 \u00eentrebarea adresat\u0103 frontal nu este numai pentru el.<br \/>\n&#8211; Nu se mai plimb\u0103 prin clas\u0103 c\u00e2nd nu trebuie;<br \/>\n&#8211; \u00cen pauz\u0103 comunic\u0103 cu colegii pe diferite teme (jocuri, c\u00e2ntece);<br \/>\n&#8211; \u00cen ora de educa\u021bie fizic\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 realizeze sarcinile profesorului;<br \/>\n&#8211; Temele sunt realizate mai responsabil;<br \/>\n&#8211; Chiar dac\u0103 nu realizeaz\u0103 toate sarcinile de lucru nu mai deranjeaz\u0103 \u00eentreaga clas\u0103;<br \/>\n&#8211; \u00cei face pl\u0103cere s\u0103 realizeze sarcinile \u00een activit\u0103\u021bile pe grupe;<br \/>\n&#8211; Este m\u00e2ndru de micile sale realizari \u015fi se bucur\u0103, chiar dac\u0103 pentru scurt timp, de activit\u0103\u0163ile pe care alt\u0103dat\u0103 le refuza;<br \/>\n&#8211; Este tot mai mult apreciat \u015fi \u00eencurajat de c\u0103tre colegi, care \u00eei tolereaz\u0103 mai mult \u201cie\u015firile\u201d comportamentale \u015fi \u00eel accept\u0103 a\u015fa cum este.<br \/>\n&#8211; Se face util \u00een clas\u0103 \u015fterg\u00e2nd tabla, \u00eemp\u0103r\u0163ind laptele \u015fi cornurile colegilor, fiind astfel mai mul\u0163umit de utilitatea sa.<br \/>\n&#8211; Are un tonus bun \u015fi \u00eei place s\u0103 constate c\u0103 \u015fi el stie tot at\u00e2t c\u00e2t \u015ftiu colegii, mai ales c\u00e2nd este \u015fi recompensat cu c\u00e2te o bomboan\u0103, juc\u0103rioar\u0103, puncte.<\/p>\n<p><strong>VI. Concluzii<\/strong><\/p>\n<p>Problemele de concentrare \u0219i men\u021binere a aten\u021biei determinate de ADHD impun o aten\u021bie constant\u0103 din partea unui cadru didactic asupra elevilor cu aceast\u0103 deficien\u021b\u0103. Este important s\u0103 existe un contact vizual c\u00e2t mai puternic pe parcursul unei ore, \u00een special \u00een cazurile \u00een care sunt elemente mai dificile. Sarcinile didactice trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai clar \u0219i concis formulate (litere mai mari, pagini mai pu\u021bin \u00eenc\u0103rcate), eventual \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een sub-sarcini.<\/p>\n<p>Fiind vorba de managementul unor comportamente negative, \u00een cazul copiilor cu ADHD se recomand\u0103 \u00een primul r\u00e2nd empatia \u0219i \u00een\u021belegerea, nu etichetarea\/ blamarea autorului acestora. Pe c\u00e2t posibil aceste comportamente trebuie ignorate sau pre-\u00eent\u00e2mpinate \u00een timp ce progresele trebuie subliniate constant, recompensate activ. Sunt total nerecomandate pedepsele severe (vor genera reac\u021bii mai ostile) \u0219i mai ales pedepsele aplicate \u00eentregii clase (vor atrage resentimentul colegilor \u0219i vor distruge ini\u021biativele spontane de sprijin din partea acestora). Cadrul didactic trebuie s\u0103 fie consecvent dar \u0219i flexibil, aplic\u00e2nd regulamentele, atunci c\u00e2nd e cazul, nu numai \u00een litera ci \u0219i \u00een spiritul legii.<\/p>\n<p>Programul de interven\u0163ie personalizat presupune colaborarea \u00een echip\u0103, format\u0103 din invatatoare, invatator itinerant, psiholog, logoped, familie, to\u0163i cei implica\u0163i \u00een activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de A. pe parcursul unei zile pentru a forma un cerc de sus\u0163inere, echilibrare \u015fi integrare a lui B.A. \u00een comunitate.<\/p>\n<p>\u00cen urma interven\u0163iei educative, am reu\u015fit s\u0103 realiz\u0103m un progres favorabil prin ameliorarea tulbur\u0103rilor hiperchinetice \u015fi de aten\u0163ie. Activitatea noastr\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 s-a axat pe urm\u0103rirea evolu\u0163iei copilului implicat \u015fi pe crearea de prilejuri pentru a exersa suplimentar activit\u0103\u0163i necesare urm\u0103rind totodat\u0103 dezvoltarea \u00eencrederii \u00een for\u0163ele proprii. Acest fapt l-am realizat prin aplicarea unor metode \u015fi procedee eficiente pentru integrarea copilului \u00een colectivul clasei, rela\u0163ionarea sa cu ceilal\u0163i copii \u015fi cu adul\u0163ii, formarea deprinderilor comportamentale, motrice, socio-afective, practice.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\nBarcan, E., Buliba\u0219a, A., (coordonatori), Copilul cu devieri de la comportament, Editura Grafit, Bac\u0103u, 2005;<br \/>\nIucu, R., Managementul \u015fi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2006;<br \/>\nPopenici,\u0218., Fartu\u0219nic, C., T\u00e2rnoveanu, N., Managementul clasei pentru elevii cu ADHD, Editura Didactica Publishing House, Bucure\u0219ti, 2008;<br \/>\nPopescu-Neveanu, P., Dic\u021bionar de psihologie, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 1978.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Conflictele dintre elevi sunt destul de frecvente. Majoritatea au un caracter efemer, izbucnesc pe nea\u0219teptate \u0219i se sting tot a\u0219a de brusc precum au \u00eenceput. Trebuie f\u0103cut\u0103 deosebirea \u00eentre conflictele (ciocnirile) ocazionale, \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, care au o probabilitate sc\u0103zut\u0103 de a &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/comportamentul-hiperactiv-agent-provocator-de-conflicte-studiu\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1346,960,787],"tags":[1320],"class_list":["post-10593","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cerinte-educationale-speciale","category-educatie-incluziva","category-psihopedagogie-speciala","tag-aurica-marc"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10593","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10593"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10593\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10605,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10593\/revisions\/10605"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10593"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10593"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10593"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}