Reforma curricular\u0103 adoptat\u0103 \u00een 2017 a marcat trecerea de la curriculumul bazat pe con\u021binuturi la cel bazat pe competen\u021be. Aceasta reprezint\u0103 o necesitate \u00een contextul dezvolt\u0103rii accentuate a tehnologiei, \u0219i a societ\u0103\u021bii \u00een general. Dinamica schimb\u0103rilor impune o mare flexibilitate, adaptabilitate \u0219i creativitate a absolven\u021bilor care se angajeaz\u0103 \u00een c\u00e2mpul muncii. Trebuie s\u0103 dea dovad\u0103 de g\u00e2ndire critic\u0103, de capacitatea de a lua decizii \u0219i de a-\u0219i asuma decizii. Aceast\u0103 schimbare de abordare trebuie \u00een\u021beleas\u0103 la nivelul cadrelor didactice, pentru a implementa cu succes noile programe. Etapele proiect\u0103rii didactice trebuie s\u0103 reflecte centrarea pe competen\u021be a \u00eentregului act educa\u021bional.
\n\u00cen articol, se propune o activitate de \u00eenv\u0103\u021bare la matematic\u0103 \u0219i succesiunea etapelor proiect\u0103rii \u00een varianta tradi\u021bional\u0103 \u0219i \u00een varianta modern\u0103. <\/p>\n
Odat\u0103 cu apari\u021bia noului curriculum pentru ciclul gimnazial, \u00een anul 2017, s-a propus o schimbare fundamental\u0103 \u00een abordarea demersului didactic: trecerea de la curriculumul bazat pe con\u021binuturi la cel bazat pe competen\u021be. Necesitatea acestei schimb\u0103ri deriv\u0103 din evolu\u021bia la nivel global a tehnologiei, a economiei, a societ\u0103\u021bii. Scopul instruirii nu (mai) este acela de a facilita doar acumularea de informa\u021bii, lucru pe care \u00een era internetului, \u00eel poate realiza oricine printr-o simpl\u0103 c\u0103utare. Scopul este acela ca, la finalul unui ciclu de \u00eenv\u0103\u021bare, absolventul s\u0103 de\u021bin\u0103 competen\u021bele necesare care sa-i permit\u0103 continuarea parcursului \u0219colar\/ profesional \u00een condi\u021bii optime. Cuno\u0219tin\u021bele sunt necesare, dar nu asigur\u0103 prin ele \u00eensele capacitatea de utilizare a lor \u00een diferite contexte. Pentru aceasta este nevoie de mai mult, \u0219i anume de competen\u021be, corelate cu profilul de formare al absolventului.<\/p>\n
\u00cen epoca industrializ\u0103rii, pia\u021ba muncii avea nevoie de lucr\u0103tori care s\u0103 execute munci de rutin\u0103, repetitive, \u00een limitele unor sarcini de serviciu restr\u00e2nse. Nu era neap\u0103rat nevoie de persoane adaptabile, cu ini\u021biativ\u0103, cu g\u00e2ndire critic\u0103, ci mai mult de executan\u021bi. Dezvoltarea extraordinar\u0103 a tehnologiei \u0219i evolu\u021biile de pe pia\u021ba muncii au impus schimbarea viziunii despre rolul \u0219i finalitatea educa\u021biei. Pentru a avea succes \u00een carier\u0103, un absolvent trebuie s\u0103 dovedeasc\u0103 pricepere, s\u0103 de\u021bin\u0103 cuno\u0219tin\u021be solide, s\u0103 posede abilit\u0103\u021bi, capacitate de adaptare la contexte diferite, s\u0103 aib\u0103 curajul de a lua decizii, s\u0103 manifeste creativitate \u0219i ingeniozitate, etc.<\/p>\n
\u00cen acest context, dezvoltarea de competen\u021be este esen\u021bial\u0103. Mai mult, nu se mai vorbe\u0219te doar de competen\u021be \u00een cadrul unei singure discipline, ci chiar de competen\u021be transcurriculare.\u00a0Av\u00e2nd \u00een vedere aceste deziderate, este foarte important ca fiecare cadru didactic s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een ce const\u0103 diferen\u021ba de abordare \u0219i \u00een al doilea r\u00e2nd, cum se realizeaz\u0103 practic un demers didactic adecvat.<\/p>\n
Simplific\u00e2nd lucrurile, am putea spune c\u0103 \u00een cazul curriculumului bazat pe con\u021binuturi, accentul c\u0103dea pe proiectarea activit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare pornind de la con\u021binuturile care urmau a fi acoperite. Un curriculum bazat pe competen\u021be, nu presupune renun\u021barea la con\u021binuturile obligatorii dar aduce \u00een prim plan competen\u021bele. Proiectarea activit\u0103\u021bilor didactice se face pornind de la competen\u021bele care se doresc a fi create sau dezvoltate prin predarea unui con\u021binut. Asta oblig\u0103 la o g\u00e2ndire mai riguroas\u0103 a strategiilor de predare, a metodelor \u0219i a mijloacelor care vor fi utilizate.<\/p>\n
S\u0103 lu\u0103m, de exemplu, o activitate de \u00eenv\u0103\u021bare la clasa a 7-a, disciplina Matematic\u0103, tema Teorema lui Pitagora.\u00a0Etapele proiect\u0103rii ar consta \u00een:<\/p>\n
1. Varianta tradi\u021bional\u0103<\/strong><\/p>\n – Ce con\u021binuturi vor fi predate? 2. Varianta modern\u0103<\/strong><\/p>\n – Ce competen\u021be se doresc a fi dezvoltate? Se observ\u0103 c\u0103, \u00een varianta modern\u0103, elevii dob\u00e2ndesc \u0219i competen\u021be specifice altor discipline.<\/p>\n Prin adoptarea curriculumului bazat pe competen\u021be, se creeaz\u0103 premisele necesare pentru a realiza un act educa\u021bional superior calitativ, orientat \u00eenspre satisfacerea nevoilor elevilor, \u0219i care s\u0103 le asigure un parcurs \u0219colar \u0219i profesional optim.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Reforma curricular\u0103 adoptat\u0103 \u00een 2017 a marcat trecerea de la curriculumul bazat pe con\u021binuturi la cel bazat pe competen\u021be. Aceasta reprezint\u0103 o necesitate \u00een contextul dezvolt\u0103rii accentuate a tehnologiei, \u0219i a societ\u0103\u021bii \u00een general. Dinamica schimb\u0103rilor impune o mare flexibilitate, … Cite\u0219te continuarea
\nEnun\u021bul teoremei, demonstra\u021bia, probleme de rezolvare a triunghiului dreptunghic;
\n– Care sunt activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare?
\nElevii scriu enun\u021bul \u0219i demonstra\u021bia \u00een caiet, rezolv\u0103 independent sau \u00een grup,
\nprobleme \u00een care se aplic\u0103 teorema lui Pitagora;
\n– Care sunt resursele necesare?
\nSe determin\u0103 resursele materiale, de timp necesare;
\n– Ce competen\u021be vor fi dezvoltate \u00een urma parcurgerii lec\u021biei?
\nRecunoa\u0219terea elementelor unui triunghi dreptunghic;
\nAplicarea Teoremei lui Pitagora, pentru a calcula elementele unui triunghi dreptunghic;
\nAnaliza unei situa\u021bii care necesit\u0103 folosirea teoremei lui Pitagora;
\n– Ce metode vor fi utilizate?
\nExplica\u021bia, exerci\u021biul, munca \u00een grup, munca independent\u0103;
\n– Cum se va face evaluarea?
\nPrin observare direct\u0103 \u0219i prin verificarea fi\u0219elor de lucru.<\/p>\n
\nRecunoa\u0219terea elementelor unui triunghi dreptunghic;
\nAplicarea Teoremei lui Pitagora, pentru a calcula elementele unui triunghi dreptunghic;
\nAnaliza unei situa\u021bii care necesit\u0103 folosirea teoremei lui Pitagora;
\nComunicare coerent\u0103 \u00een prezentarea unui con\u021binut;
\nUtilizarea aplica\u021biei … pentru rezolvarea de probleme cu teorema lui Pitagora;
\nColaborarea \u00een grup pentru rezolvarea problemelor;
\n– Ce con\u021binuturi vor fi predate?
\nEnun\u021bul teoremei, demonstra\u021bia, probleme de rezolvare a triunghiului dreptunghic,
\ninclusiv probleme practice;
\n– Care sunt activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare?
\nElevii preg\u0103tesc \u00een prealabil, \u0219i prezint\u0103 \u00een cadrul orei, prezent\u0103ri cu referiri la biografia lui Pitagora;
\nProfesorul prezint\u0103 un material video, despre teorem\u0103 apoi face demonstra\u021bia;
\nElevii rezolv\u0103 probleme cu ajutorul aplica\u021biei …
\n– Care sunt resursele necesare?
\nSe analizeaz\u0103 resursele necesare;
\n– Ce metode vor fi utilizate?
\nMunca \u00een grup, munca independent\u0103, explica\u021bia, problematizarea;
\n– Cum se va face evaluarea?
\nPrin observare direct\u0103, prin aprecieri verbale, Turul Galeriei, cu ajutorul aplica\u021biei utilizate la crearea testului.<\/p>\n
\nSuport de curs Modulul II – Aplicarea noului Curriculum na\u021bional pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul gimnazial. Disciplina de studiu Matematic\u0103 \u2013 curs CRED.
\nPrograma \u0219colar\u0103 pentru disciplina Matematic\u0103, clasele a V-a \u2013 a VIII-a, 2017.<\/p>\n