{"id":108,"date":"2011-09-30T18:14:06","date_gmt":"2011-09-30T18:14:06","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=108"},"modified":"2011-09-30T18:14:07","modified_gmt":"2011-09-30T18:14:07","slug":"rolul-intrebarii-in-devenirea-elevului-sau-despre-lectura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/rolul-intrebarii-in-devenirea-elevului-sau-despre-lectura","title":{"rendered":"Rolul \u00eentreb\u0103rii \u00een devenirea elevului (sau Despre lectur\u0103)"},"content":{"rendered":"<p>Lectura este un obiectiv fundamental ce se reg\u0103se\u015fte \u00een toate programele \u015fcolare. Stimularea pl\u0103cerii de a citi, utilizarea corect\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u015fi formarea deprinderilor de judecat\u0103 estetic\u0103 trebuie s\u0103 orienteze, de la \u00eenceput, activitatea didactic\u0103. Astfel, \u00eentreb\u0103rile pot fi stimulate \u015fi, mai \u00eent\u00e2i, induse elevilor no\u015ftri, care trebuie \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i astfel s\u0103 se raporteze la lume.\u00a0Cunoa\u015fterea de sine \u015fi formarea imaginii de sine sunt activit\u0103\u0163i foarte complexe, iar lectura poate le\u00a0influen\u0163a\u00a0\u00een mod fundamental, dezvolt\u00e2nd elevilor \u015fi o viziune despre lume, pe coordonatele <em>eul real, eul viitor, eul ideal<\/em>.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>Ce este lectura? Iat\u0103 o \u00eentrebarea la care putem r\u0103spunde, fiecare dintre noi, cu u\u015furin\u0163\u0103, fie c\u0103 d\u0103m o defini\u0163ie simpl\u0103, imediat\u0103 (\u201eactul de a citi\u201d), fie c\u0103 studiem dic\u0163ionare, c\u0103r\u0163i de lingvistic\u0103, psihologie, teorie literar\u0103 etc. (\u201eansamblu activit\u0103\u0163ilor perceptive \u015fi cognitive viz\u00e2nd identificarea \u015fi comprehensiunea mesajelor transmise scriptic\u201d) .<\/p>\n<p>Cum convingem elevii s\u0103 citeasc\u0103? Iat\u0103 o \u00eentrebare la care nu a r\u0103spuns nimeni. Exist\u0103 foarte multe teorii care con\u0163in un posibil r\u0103spuns, \u00eens\u0103 (practic) nu ne ajut\u0103 cu nimic. Mi-am pus mereu aceast\u0103 \u00eentrebare \u00eenc\u0103 din clipa \u00een care am auzit, \u00eentr-un interviu la televizor, c\u0103 profesorul de rom\u00e2n\u0103 era desemnat primul vinovat pentru lipsa interesului elevilor de a citi. Eram \u00een primul an la catedr\u0103 \u015fi m\u0103 luptam, ca majoritatea profesorilor\u00a0 de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, s\u0103 \u00eei conving pe elevi de faptul c\u0103 lectura este unul dintre acele autentice acte de cultur\u0103 care ne\u00eenal\u0163\u0103 spiritual \u015fi ne ofer\u0103, \u00een acela\u015fi timp, o (alt\u0103) viziune asupra lumii. Iat\u0103 c\u0103 \u015fi dup\u0103 11 ani de predare problema r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi.<\/p>\n<p>La \u00eenceputul acestui an \u015fcolar\u00a0 am avut ideea unui chestionar (pe problematica lecturii) pe care l-am aplicat tuturor elevilor mei \u00een speran\u0163a unei mai bune cunoa\u015fterii a acestora. Dou\u0103 lucruri m-au frapat atunci c\u00e2nd am analizat rezultatele: mai mult de jum\u0103tate dintre elevi nu citiser\u0103 nici o carte \u00een ultimii doi ani, iar cei care citiser\u0103 au f\u0103cut-o dintr-o obliga\u0163ie \u015fcolar\u0103; a doua concluzie, paradoxal\u0103, era c\u0103 din 154 de elevi chestiona\u0163i:<\/p>\n<ul>\n<li>3 elevi (1,94%) considerau lectura o pierdere de timp;<\/li>\n<li>13 elevi (8,44%) considerau lectura doar o obliga\u0163ie \u015fcolar\u0103;<\/li>\n<li>63 elevi (40%) asociau lectura unui mijloc de \u00eembog\u0103\u0163ire a vocabularului;<\/li>\n<li>75 elevi (48,7%) asociau lectura unui mijloc de \u00eembog\u0103\u0163ire a cuno\u015ftin\u0163elor.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Spuneam c\u0103 aceast\u0103 concluzie este paradoxal\u0103 pentru c\u0103 nu m\u0103 a\u015fteptam ca ei s\u0103 fie, totusi, con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 actul lecturii \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t o activitate cronofag\u0103, \u00eenseamn\u0103 cunoa\u015fterea de sine. \u00cens\u0103, toate aceste informa\u0163ii ram\u00e2n pe h\u00e2rtie pentru c\u0103 realitatea \u015fcolii m\u0103 contrazice din nou. Ei nu (mai) citesc pentru c\u0103 refuz\u0103 orice efort fizic \u015fi intelectual; pentru c\u0103 accept\u0103 informa\u0163iile deja procesat\u0103; pentru c\u0103 refuz\u0103 orice implicare cultural\u0103 (cititul, vizitarea unor muzee, vizionarea unor piese de teatru etc.); pentru c\u0103 \u00ee\u015fi alimenteaz\u0103 numai stomacul, uit\u00e2nd c\u0103 \u015fi spiritul este \u00eenfometat (Nicolae Manolescu consider\u0103 lectura un aliment pentru foamea spiritului). Dac\u0103 noi, profesorii, nu vom reu\u015fi s\u0103 stimul\u0103m elevul \u00een deprinderea lecturii ca proces creativ, dar \u015fi recreativ, atunci vom avea a face cu o mas\u0103 de oligrofeni virtuali. Prelu\u0103m aici terminologia lui George C\u0103linescu, oligrofen av\u00e2nd ca etimologie cuvintele grece\u015fti oligos (\u201epu\u0163in\u201d) \u015fi phrein (\u201esuflet, spirit\u201d). Iat\u0103 c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 dimensiunea gastronomic\u0103 (lectura = foame a spiritului) ,avem \u015fi una psihiatric\u0103 (\u201eoligofren virtual\u201d). Astfel, celui care nu cite\u015fte \u00eei lipse\u015fte latura spiritual\u0103, i\u015fi cultiv\u0103 numai acele \u00eendeletniciri facile \u015fi neacreative.<\/p>\n<p>Prin lectur\u0103 elevul are acces la o lume nou\u0103, \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, stimulativ\u0103, provocatoare. Accesul este asigurat, de fapt, prin deprinderea elevului de a (-\u015fi) pune \u00eentreb\u0103ri la care a\u015fteapt\u0103 r\u0103spunsuri. Dintre toate tipurile de \u00eentreb\u0103ri cea mai interesant\u0103 este \u00eentrebarea, mai exact acel tip de interoga\u0163ie asupra eului lectorului, asupra posibilit\u0103\u0163ilor intelectuale \u015fi fizice, asupra statutului \u015fi rolului s\u0103u social, asupra creativit\u0103\u0163ii sale, asupra rela\u0163iilor cu ceilal\u0163i etc. Lectura este, deci, mai mult dec\u00e2t citire, este decodificare nu numai a textului propriu-zis, dar \u015fi a eului profund al lectorului.<\/p>\n<p>\u00centreb\u0103rile provocate de text dezvolt\u0103 cunoa\u015fterea de sine \u015fi auto-reflexia. Pentru c\u0103 acest tip de cunoa\u015ftere nu este un proces care se \u00eencheie odat\u0103 cu adolescen\u0163a sau tinere\u0163ea, nici lectura nu trebuie asociat\u0103 doar unui ciclu \u015fcolar (gimnaziu, liceu, facultate etc.), ci trebuie s\u0103 fie continu\u0103. Confruntarea cu diverse evenimente sau experien\u0163e scripturale poate scoate la iveal\u0103 multiple aspecte ale personalit\u0103\u0163ii lectorului: \u201eCunoa\u015ftere de sine este un proces cognitiv, afectiv \u015fi motiva\u0163ional individual, dar suport\u0103 influen\u0163e puternice de mediu\u201d .<\/p>\n<p>Imaginea de sine (provocat\u0103, \u00een cazul nostru, de lectur\u0103) reprezint\u0103, astfel, o reflectare mental\u0103 (\u00een imagini) a propriei persoane. Altfel spus, imaginea de sine este r\u0103spunsul la ego-\u00eenreb\u0103rile \u201ecine sunt eu?\u201d, \u201ece pot s\u0103 fac?\u201d \u015fi \u201ecum m\u0103 raportez la lume?\u201d.<\/p>\n<p>Cunoa\u015fterea de sine \u015fi formarea imaginii de sine sunt activit\u0103\u0163i foarte complexe \u015fi implic\u0103 mai multe coordonate, conform Adrianei Baban:<\/p>\n<ul>\n<li>EUL REAL<\/li>\n<li>EUL VIITOR<\/li>\n<li>EUL IDEAL<\/li>\n<\/ul>\n<p>Lectura poate influen\u0163a \u00een mod fundamental perceperea acestora deoarece ne form\u0103m nu numai o imagine de sine, ci, prin aceasta, \u015fi o viziune despre lume (Weltanschaunng).<\/p>\n<p>Eul real este rezultatul imediat al experien\u0163elor sociale \u015fi culturale pe care le-am tr\u0103it. Prin \u00eentreb\u0103ri putem sonda toate componentele acestui eu:1.eul fizic poate fi analizat prin juste \u00eentreb\u0103ri asupra corporalit\u0103\u0163ii \u015fi putem determina, fundamental, gradul \u00een care te sim\u0163i comfortabil cu tine \u00eensu\u0163i pentru c\u0103 \u0163i-ai acceptat \u015fi defectele. Putem ajusta printr-o analiz\u0103 realist\u0103 \u015fi dezinhibat\u0103 diferen\u0163a dintre imaginea ideal\u0103 a Eului corporal \u015fi Eul fizic concret, altfel vom fi mereu nemul\u0163umi\u015fi, furio\u015fi \u015fi izola\u0163i; 2.eul cognitiv se refer\u0103 la modul \u00een care sinele recepteaz\u0103 \u015fi proceseaz\u0103 informa\u0163iile despre sine \u015fi lume. \u00cen acest sens lectura poate actualiza evalu\u0103rile pozitive despre sine. \u00cen func\u0163ie de tipul de lector (analitic si sintetic), \u00eentreb\u0103rile pot provoca atribuiri interne pentru evenimentele negative (prin autoculpabilizare permanent\u0103) \u015fi atribuiri externe pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i imaginea de sine pozitiv\u0103; 3.eul emo\u0163ional\u00a0 are capacitatea de sintez\u0103 a sentimentelor \u015fi emo\u0163iilor fa\u0163\u0103 de sine \u015fi lume. Unii elevi nu \u00ee\u015fi pot dezv\u0103lui sinele dec\u00e2t unor persoane apropieate sau nu se pot dezv\u0103lui dec\u00e2t sie\u015fi. Lectura devine astfel un act de maxim\u0103 intimitate emo\u0163ional\u0103 c\u00e2nd te po\u0163i reg\u0103\u015fi suflete\u015fte \u00een experien\u0163ele unui personaj. Aceste experien\u0163e provoac\u0103 r\u0103spunsurile la \u00eentreb\u0103rile specifice v\u00e2rstei. Autodezv\u0103luirea, prin empatie scriptural\u0103, este mai u\u015foar\u0103 \u015fi perceput\u0103 ca natural\u0103. De fapt, \u00een procesul lecturii eul emo\u0163ional este cel mai important deoarece ne putem \u00een\u0163elege \u015fi accepta individualitatea f\u0103r\u0103 s\u0103 ne fie team\u0103 de ridicol sau de expunerea sl\u0103biciunilor. \u00centreb\u0103rile (\u201ece simt?\u201d, \u201ede ce simt a\u015fa?\u201d, \u201ede ce sunt diferit?\u201d, \u201ecum sunt de fapt?\u201d, \u201ece vreau?\u201d) stimuleaz\u0103 astfel \u015fi o inteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103; 4.eul social este acea parte a personalit\u0103\u0163ii pe care suntem dispu\u015fi s\u0103 o dezv\u0103luim. Astfel putem fi asocia\u0163i unui \u201ecactus\u201d (atunci c\u00e2nd m\u0103 simt \u00een siguran\u0163\u0103 doar dac\u0103 sunt ofensiv), unei \u201emimoze\u201d (sunt \u00een siguran\u0163\u0103 dac\u0103 sunt defensiv) sau unei plante care se dezvolt\u0103 \u00een func\u0163ie de lumea care m\u0103 \u00eenconjoar\u0103. Lectura este cea care poate mic\u015fora \u00e9cart-ul dintre eul emo\u0163ional \u015fi eul social d\u00e2nd astfel semnele unei maturit\u0103\u0163i evidente; 5.eul spiritual este format de valorile existen\u0163iale care le are lectorul. Eul spiritual \u015fi cel emo\u0163ional sunt interrela\u0163ionate \u015fi se pot dezv\u0103lui \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i prin lectur\u0103 sau prin valorile insuflate de textele citite. Spiritualitatea nu este dat\u0103 de cantitatea informa\u0163iilor, ci de calitatea lor \u015fi de modalitatea de integrare a lor \u00een propria personalitate. Ego-\u00eentreb\u0103rile trebuie s\u0103 capete r\u0103spunsuri care pot reface \u00een mare parte spiritualitatea lectorului.<\/p>\n<p>Eul viitor \u2013 care se poate dezv\u0103lui prin lectur\u0103 &#8211; include aspira\u0163iile, motiva\u0163iile \u015fi scopurile viitoare ale lectorului. Un viitor planificat poate fi \u015fi un factor motiva\u0163ional puternic. O persoan\u0103 optimist\u0103 \u00ee\u015fi va controla emo\u0163iile negative, concetr\u00e2ndu-se mai ales pe activit\u0103\u0163i dezinhibitorii. Aici intervine \u015fi \u015fcoala (educa\u0163ia), iar rolul profesorului trebuie s\u0103 se extind\u0103: trebuie s\u0103 fie prieten, partener al elevului. El trebuie s\u0103 perceap\u0103 lectura ca pe o activitate pozitiv\u0103, ca pe o pl\u0103cere \u015fi nu ca pe o obliga\u0163ie. Astfel, \u00eentr-un interviu, Nicolae Manolescu nu agrea lectura punitiv\u0103. Auzise \u00een metrou doi tineri discut\u00e2nd despre faptul c\u0103 unuol dintre ei renun\u0163ase la o activitate pl\u0103cut\u0103, pentru a citi Ion de Liviu Rebreanu, ceea ce \u00eei displ\u0103cea profund acelui elev. Criticul \u00eel \u00eentreab\u0103: \u201eDragul meu, tu nu vrei s\u0103 cite\u015fti romanul?\u201d, \u201eNu, veni rapid r\u0103spunsul\u201d, \u201eAtunci, nu citi. Te rog\u201d. Principiul lecturii de pl\u0103cere este foarte generos, numai c\u0103 \u00een practic\u0103 nu este \u00eentotdeauna eficient. Noi profesorii de rom\u00e2n\u0103 nu mai avem \u201eobiectul muncii\u201d dac\u0103 elevii no\u015ftri nu mai citesc. Un elev de-ai mei din clasa a X-a a citit, din obliga\u0163ie \u015fi f\u0103r\u0103 o pl\u0103cere deosebit\u0103, cu un efort colosal, Enigma Otiliei. Am r\u0103mas surprins\u0103 atunci c\u00e2nd mi-a m\u0103rturisit c\u0103 realmente i-a pl\u0103cut s\u0103 citeasc\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu eul viitor, lectura func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ca principiu organizator \u015fi ordonator. Lectura zilnic\u0103 a unui num\u0103r de pagini disciplineaz\u0103. Elevii mei de la o clas\u0103 a zecea se pl\u00e2ngeau c\u0103 nu au timp s\u0103 citeasc\u0103. Le-am demonstrat, relativ simplu, c\u0103 nu le lipse\u015fte timpul (aveau o lun\u0103 pentru a citi romanul Ion), ci organizarea. Am \u00eemp\u0103r\u0163it num\u0103rul de pagini (aproximativ 500) la num\u0103rul de zile (30) \u015fi am ob\u0163inut o lectur\u0103 zilnic\u0103 a 17 pagini. Unui lector mai lent i-ar fi trebuit aproximativ dou\u0103 ore pe zi. Dup\u0103 aceast\u0103 demonstra\u0163ie elevii au renun\u0163at la motiva\u0163ia timpului insuficient. A\u015fadar, lectura \u00eenseamn\u0103 \u015fi organizare, \u015fi ambi\u0163ia transform\u0103rii \u00eentr-un exerci\u0163iu intelectual veritabil zilnic.<\/p>\n<p>Lectura nu trebuie f\u0103cut\u0103 sub amenin\u0163are sau de frica unei note, pentru c\u0103 ea nu are o component\u0103 anxiogen\u0103: \u201eadultul \u00een rolul s\u0103u de educator poate opta \u00eentre a \u00eentre\u0163ine speran\u0163ele copiilor \u015fi tinerilor (prin evalu\u0103ri pozitive) sau ne\u00eencrederea (prin evalu\u0103ri negative), chiar dac\u0103 acestea sunt f\u0103cute \u00een scop de stimulare\u201d.<\/p>\n<p>Lectura trebuie educat\u0103 sau, mai exact, trebuie s\u0103 fie component\u0103 activ\u0103 a educa\u0163iei. Problema cititului este mai ales a elevilor care nu au fost educa\u0163i de p\u0103rin\u0163i \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, pentru c\u0103, poate, p\u0103rin\u0163ii au ignorat aceast\u0103 latur\u0103, pentru c\u0103 ei \u00eens\u0103\u015fi nu citesc, pentru c\u0103 nu s-au preocupat s\u0103 fac\u0103 un mic fond de carte copilului sau pentru c\u0103 ei \u00eens\u0103\u015fi au o atitudine negativ\u0103 fa\u0163\u0103 de lectur\u0103. Pentru a pre\u00eent\u00e2mpina aceast\u0103 problem\u0103 am dat dirigin\u0163ilor, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anului \u015fcolar, bibliografia necesar\u0103 \u015fi termenele limit\u0103 pentru a le comunica p\u0103rin\u0163ilor la prima \u015fedin\u0163\u0103 cu ace\u015ftia. Astfel, am fost, totu\u015fi, abordat\u0103 de un p\u0103rinte sup\u0103rat c\u0103 fiul s\u0103u luase not\u0103 mai mic\u0103. Mi-a m\u0103rturisit c\u0103 a mai discutat cu colegi de-ai s\u0103i care au copii la \u015fcoal\u0103 \u015fi c\u0103 \u201ela nici un liceu din Constan\u0163a nu se cer at\u00e2tea c\u0103r\u0163i de citit \u015fi, apoi, doamna profesoar\u0103 \u2013 spune \u015fmechere\u015fte \u2013 chiar crede\u0163i c\u0103 ei mai citesc?\u201d Am r\u0103spuns c\u0103 datoria mea este s\u0103 \u00eencerc \u015fi am plecat convins\u0103 de faptul c\u0103 acest p\u0103rinte arogant \u015fi furios poart\u0103 o mare parte din vina educa\u0163iei defectuoase a copilului s\u0103u. P\u0103rin\u0163ii trebuie, la r\u00e2ndul lor educa\u0163i \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, rela\u0163ia p\u0103rin\u0163i \u2013 diriginte \u2013 profesor (de rom\u00e2n\u0103) trebuie s\u0103 fie una special\u0103 \u015fi de comunicare pentru a reu\u015fi \u00een demersul nostru formativ \u2013 stimulativ. O pledoarie sentimental\u0103, dar sigur\u0103, despre rolul cititului \u015fi o bibliografie riguroas\u0103 pot face minuni. Poate c\u0103 lectura nu va deveni pentru to\u0163i o justificare existen\u0163ial\u0103, dar merit\u0103 s\u0103 \u00eencerc\u0103m.<\/p>\n<p>Eul viitor este cel care poate fi atins, pentru care merit\u0103 s\u0103 lupt\u0103m \u015fi s\u0103 ne mobiliz\u0103m. Rolul ego-\u00eentreb\u0103rilor este iar\u0103\u0219i important: \u201ece pot s\u0103 fac?\u201d, \u201ece voi deveni?\u201d, \u201ecu ce m\u0103 pot l\u0103uda?\u201d, \u201ece trebuie s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc?\u201d. Eul ideal este diferit de eul viitor, acesta din urm\u0103 fiind realizabil, dar \u00eel poate orienta (eul ideal \u02c3 eul viitor).<\/p>\n<p>Lectura devine un factor formator\u00a0 fundamental \u00een devenirea eului, \u00een formarea unei optimiste, pozitive imagini de sine; este \u015fi un factor educativ (rela\u0163ia p\u0103rin\u0163i \u2013 elev \u2013 profesor) \u015fi organizatoric.<\/p>\n<p>Lectura trebuie s\u0103 devin\u0103 component\u0103 natural\u0103 a existen\u0163ei zilnice.<\/p>\n<p>Lectura trebuie s\u0103 fie punctul de plecare \u00een procesul educativ (\u015fcolar) \u015fi nu trebuie uitat c\u0103 noi, profesorii, avem la \u015fcoal\u0103 un material uman deja format de p\u0103rin\u0163i; vina va fi, deci, egal \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103.<\/p>\n<p>Lectura este, de fapt, pentru profesor un obiectiv fundamental ce se reg\u0103se\u015fte \u00een toate programele \u015fcolare. Stimularea pl\u0103cerii de a citi, utilizarea corect\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u015fi formarea deprinderilor de judecat\u0103 estetic\u0103 trebuie s\u0103 ne orienteze, de la \u00eenceput, activitatea didactic\u0103. Astfel ego-\u00eentreb\u0103rile pot fi stimulate \u015fi, mai \u00eent\u00e2i, induse elevilor no\u015ftri care trebuie \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 se raporteze la lume.<\/p>\n<p>Cum \u00eei facem, totu\u015fi, pe elevi s\u0103 citeasc\u0103? Iat\u0103 o \u00eentrebare la care trebuie \u2013 cu to\u0163ii \u2013 s\u0103 r\u0103spundem.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lectura este un obiectiv fundamental ce se reg\u0103se\u015fte \u00een toate programele \u015fcolare. Stimularea pl\u0103cerii de a citi, utilizarea corect\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u015fi formarea deprinderilor de judecat\u0103 estetic\u0103 trebuie s\u0103 orienteze, de la \u00eenceput, activitatea didactic\u0103. Astfel, \u00eentreb\u0103rile pot fi &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/rolul-intrebarii-in-devenirea-elevului-sau-despre-lectura\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[20],"class_list":["post-108","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-roxana-albu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":110,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108\/revisions\/110"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}