Procesul de predare-\u00eenv\u0103\u021bare \u00een \u0219coal\u0103 poate fi considerat o comunicare, definit\u0103 \u00een termenii unei interac\u021biuni sociale. Idealul educativ al \u0219colii const\u0103 \u00een formarea personalit\u0103\u021bii cu spirit de ini\u021biativ\u0103, capabile de autodezvoltare, care s\u0103 posede un sistem de cuno\u0219tin\u021be \u0219i competen\u021be necesare pentru independen\u021b\u0103 de opinie \u0219i ac\u021biune. Prin racordarea la orient\u0103rile moderne \u00een materie de curriculum, noile programe abordeaz\u0103 complementar problematica limbajului \u0219i a comunic\u0103rii, deplas\u00e2nd accentul pe latura pragmatic\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii rom\u00e2ne. \u00cen activitatea didactic\u0103, m\u0103 preocup\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 at\u00e2t \u00eembog\u0103\u021birea cuno\u0219tin\u021belor elevilor, dezvoltarea lor intelectual\u0103, c\u00e2t \u0219i formarea unui vocabular activ, bogat \u0219i expresiv. Ca s\u0103 ob\u021binem o comunicare eficient\u0103, trebuie s\u0103 fie respectate anumite reguli din cultura comunic\u0103rii, pentru a provoca micul \u0219colar \u00een diverse activit\u0103\u021bi de comunicare \u0219i creativitate, a-i stimula interesul \u0219i ini\u021biativa, a-l ajuta s\u0103 se afirme, s\u0103 se manifeste, \u021bin\u00e2nd cont de ritmul de dezvoltare al fiec\u0103ruia. <\/p>\n
Profesorul este cel care poate experimenta metode diverse pentru a ajunge la sensibilitatea educabilului \u015fi astfel voca\u0163ia sa pedagogic\u0103 s\u0103 se realizeze. De aceea, sus\u0163in ideea lui Guy Palmade c\u0103 \u201epractic orice profesor trebuie s\u0103 fie pus \u00een situa\u0163ia de a experimenta… metode mai mult sau mai pu\u0163in diferite, pentru a descoperi formula care s\u0103-i permit\u0103 s\u0103-\u015fi realizeze op\u0163ional voca\u0163ia sa pedagogic\u0103.\u201d<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, am realizat o investiga\u021bie cu scopul a m\u0103sura progresul elevilor pe plan cognitiv, prin administrarea unor teste, precum \u0219i de a dezvolta capacitatea de feedback a elevilor. Obiectivele cercet\u0103rii au constat \u00een:<\/p>\n
Cercetarea s-a \u00eenscris \u00een limitele unui experiment psihopedagogic de tip formativ, care s-a derulat \u00een trei faze:
\n– Faza ini\u0163ial\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia s-a realizat o evaluare ini\u0163ial\u0103 a elevilor prin intermediul unor teste;
\n– Faza experimentului formativ, \u00een cadrul c\u0103reia s-au folosit o serie de metode tradi\u021bionale \u0219i moderne;
\n– Faza final\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia a avut loc evaluarea final\u0103 a elevilor prin aplicarea unor teste.<\/p>\n
Faza ini\u021bial\u0103 a experimentului.<\/b> \u00cen etapa ini\u021bial\u0103, cu caracter constatativ, am aplicat la \u00eenceputul anului \u015fcolar, la cele dou\u0103 clase teste ini\u0163iale, pentru a m\u0103sura nivelul de preg\u0103tire al elevilor \u00een momentul \u00eenceperii experimentului. Etapele specifice au fost: alc\u0103tuirea e\u0219antionului de con\u021binut; alc\u0103tuirea e\u0219antionului de elevi; alc\u0103tuirea unui interval metodologic; alc\u0103tuirea de perechi de clas\u0103, experimental\u0103 \u0219i de control. Alc\u0103tuirea e\u0219antionului de con\u021binut a \u021binut seama de urm\u0103toarele cerin\u021be: respectarea procesului didactic al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii rom\u00e2ne; respectarea viziunii comunicativ-pragmatice; interdependen\u021ba elementelor componente limbii; valorificarea poten\u021bialului creativ al elevilor. E\u0219antionul de elevi a fost alc\u0103tuit din 40 de elevi (19 fete, 21 b\u0103ie\u021bi). La una dintre cele dou\u0103 clase s-au utilizat metode tradi\u021bionale, iar la cealalt\u0103 s-a avut \u00een vedere aplicarea predominant\u0103 a unor metode moderne active.<\/p>\n
Faza experimentului formativ<\/strong>. La clasa experimental\u0103 s-a introdus ca variabil\u0103 strategii instructiv-educative moderne, bazate pe utilizarea unor metode \u0219i procedee active, dar \u0219i pe materiale didactice atractive \u0219i rela\u021bii de colaborare. \u00cenv\u0103\u021barea se realizeaz\u0103 prin intermediul organiz\u0103rii elevilor \u00een grupuri de c\u00e2te 6-7 elevi.<\/p>\n Concluzii<\/strong><\/p>\n E cunoscut faptul c\u0103 nu \u00eentotdeauna g\u0103sim cuvintele potrivite pentru a transmite celor de l\u00e2ng\u0103 noi adev\u0103rul, dar e foarte important ca elevii s\u0103 posede un minim de cuno\u0219tin\u021be, tehnici ori strategii pentru a se exprima fluent \u00een cadrul unei societ\u0103\u021bi care a devenit, \u00een mod clar, una a comunic\u0103rii. Studiul pe care l-am realizat\u00a0 a urm\u0103rit identificarea unor metode c\u00e2t mai eficiente \u00een predarea limbii \u0219i literaturii rom\u00e2ne pentru elevii de gimnaziu. Am abordat acest aspect din prisma folosirii metodelor tradi\u021bionale la una dintre clase, iar la clasa experimental\u0103, am folosit \u00een special metode activ-participative \u00een orele de literatur\u0103. Dup\u0103 aplicarea \u00eendelungat\u0103 a metodelor active s-a constatat un progres. Elevii au primit cu entuziasm modalit\u0103\u021bile prin care au devenit participan\u021bi activi \u00een cadrul lec\u021biilor \u0219i membrii unui grup, metodele moderne av\u00e2nd la baz\u0103 organizarea \u00een grupuri.<\/p>\n Ipoteza de lucru a fost confirmat\u0103 prin intermediul interpret\u0103rii \u0219i analizei atente a rezultatelor, astfel: prin folosirea preponderent\u0103 a metodelor activ-participative \u0219i a tehnicilor variate de lectur\u0103, procesul instructiv-educativ a fost \u00een mod clar optimizat \u0219i totodat\u0103 s-a observat o dezvoltare real\u0103 a personalit\u0103\u021bii elevilor privit\u0103 din puncte de vedere diferite. Sub aspect cognitiv: a fost \u00eembog\u0103\u021bit orizontul de cultur\u0103, mi\u0219c\u00e2ndu-i pe verticale temporale \u0219i orizontale spa\u021biale, prin prezentarea unor evenimente din univers, din comunitate uman\u0103 \u0219i a indivizilor. Sub aspect educativ, au primit multiple exemple de comportament moral superior. Sub aspect formativ, a fost dezvoltat\u0103 imagina\u021bia, g\u00e2ndirea \u0219i, \u00een special capacitatea de comunicare.<\/p>\n Trebuie precizat \u0219i modul de organizare al elevilor, \u00een prima clas\u0103 elevii au lucrat predominant individual, iar \u00een cealalt\u0103 clas\u0103, elevii au avut \u0219ansa unui dialog efectiv cu profesorul, iar \u00een ceea ce prive\u0219te rela\u021bia elev-elev s-a ajuns la cooperare \u0219i colaborare, exprim\u00e2ndu-\u0219i punctele de vedere proprii. Lucr\u00e2nd \u0219i colabor\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu colegii s\u0103i, elevul \u00ee\u0219i consolideaz\u0103 \u0219i sistematizeaz\u0103 cuno\u0219tin\u021bele cu u\u0219urin\u021b\u0103, devine un membru al unui grup care are de rezolvat o sarcin\u0103 de lucru \u00eentr-un timp dat \u0219i fiecare membru al grupului are o contribu\u021bie proprie la sarcina de lucru, devenind activ spre deosebire de implicarea din cadrul metodelor tradi\u021bionale \u00een care un elev este \u00eentrebat ceva, iar ceilal\u021bi \u00eel ascult\u0103.<\/p>\n S-a constatat \u00een urma experimentului c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea creativ\u0103 apare atunci c\u00e2nd elevii particip\u0103 activ la lec\u021bie, coopereaz\u0103, c\u0103ut\u00e2nd \u0219i aplic\u00e2nd elemente noi de cuno\u0219tin\u021be, capacit\u0103\u021bi \u0219i aptitudini prin intermediul metodelor moderne.<\/p>\n Solu\u021bia optim\u0103, din punctul meu de vedere, este reprezentat\u0103 de utilizarea metodelor tradi\u021bionale \u00eembinate armonios cu cele interactive, concomitent cu stabilirea clar\u0103 a competen\u021belor, precizarea prealabil\u0103 a rezultatelor a\u0219teptate ale activit\u0103\u021bilor, repartizarea elevilor \u00een grupuri eterogene, ca ei s\u0103 fie siguri astfel c\u0103 au \u0219anse egale de reu\u0219it\u0103, totodat\u0103 antrenarea elevilor \u00een sarcini de lucru ce presupun interdependen\u021ba pozitiv\u0103, ace\u0219tia accept\u00e2nd c\u0103 recompensele vor reveni echipei, \u0219i nu indivizilor \u0219i favorizarea accesului elevilor la informa\u021bii, precum \u0219i crearea posibilit\u0103\u021bilor de prelucrare a acestora.\u00a0 Dac\u0103 se folosesc metode active \u0219i interactive, ce sunt fixate pe elev, cu siguran\u021b\u0103, ace\u0219tia vor ob\u021bine rezultate \u0219colare mult mai bune dec\u00e2t ar putea ob\u021bine prin utilizarea exclusiv\u0103 a metodelor tradi\u021bionale.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Procesul de predare-\u00eenv\u0103\u021bare \u00een \u0219coal\u0103 poate fi considerat o comunicare, definit\u0103 \u00een termenii unei interac\u021biuni sociale. Idealul educativ al \u0219colii const\u0103 \u00een formarea personalit\u0103\u021bii cu spirit de ini\u021biativ\u0103, capabile de autodezvoltare, care s\u0103 posede un sistem de cuno\u0219tin\u021be \u0219i competen\u021be … Cite\u0219te continuarea
\n1. P\u00e2ni\u015foar\u0103, I. O. (2003). Comunicarea eficient\u0103. Metode de interac\u021biune educa\u021bional\u0103. Ia\u0219i: Editura Polirom.
\n2. Anghel, P. (2003). Stiluri \u015fi metode de comunicare. Bucure\u0219ti: Editura Aramis.<\/p>\n