Via\u021ba \u00een \u0219coal\u0103 \u00eenseamn\u0103 provocare. \u00cen fiecare zi, descoperi lucruri noi \u0219i te confrun\u021bi cu diverse conflicte, mai mult sau mai pu\u021bin care depind de tine. Elevii vin cu problemele si vulnerabilit\u0103\u021bile lor, p\u0103rin\u021bii, de cele mai multe ori, apeleaz\u0103 la tine ca la un specialist care are cheia rezolv\u0103rii tuturor problemelor, iar cadrele didactice se raporteaz\u0103 la profesorul consilier ca la un specialist care \u201eia ap\u0103rarea\u201d elevilor de\u0219i comportamentul lor nu este unul dezirabil. De fapt, \u00eenc\u0103 nu am sc\u0103pat complet de concep\u021bia c\u0103 elevul trebuie s\u0103 fie obedient. Sunt un profesor care le cere colegilor cadre didactice s\u0103 fie creativi \u00een predare, indiferent de materie. Prin acest articol doresc s\u0103 contribui la dezvoltarea domeniilor profesionale \u00een care lucrez, asisten\u021ba social\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, \u00een care integrez, zic eu cu succes, art-terapia. <\/p>\n
\u201eS\u0103 te alegi cu ceva din art\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar s\u0103 \u00eenve\u021bi ceva despre ea, \u00eenseamn\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021bi ceva despre tine \u00eensu\u021bi.\u201d – Alain de Botton<\/p><\/blockquote>\n
Arta \u00eenseamn\u0103 exprimarea frumosului, din perspectiva unui artist, dar art-terapia este vindecarea cu ajutorul artei. C\u00e2nd ne g\u00e2ndim la art\u0103, ne g\u00e2ndim la cei care exprim\u0103 arta, arti\u0219tii. Dar \u00een art-terapie, nu este nevoie s\u0103 fii artist pentru a-\u021bi exprima emo\u021biile \u0219i a trece printr-un proces de rezilien\u021b\u0103, \u00een care culorile, muzica, pove\u0219tile, jocul vor face parte din tine \u0219i te vor ajuta s\u0103 devii ceea ce e\u0219ti sau chiar mai bun.<\/p>\n
Pentru c\u0103 mai sus l-am citat pe Alain de Botton, \u00een continuare doresc s\u0103 expun ceea ce el spunea despre art\u0103 \u0219i adic\u0103 func\u021biile artei (Botton, Armstrong, pp.8-56):
\nReamintirea<\/em>: \u201eArta reprezint\u0103 un mod de a conserva experien\u021bele, pentru care exist\u0103 o mul\u021bime de exemple deopotriv\u0103 efemere \u0219i frumoase, \u0219i avem nevoie de ajutor pentru a le putea st\u0103p\u00e2ni.\u201d(Botton, Armstrong, p.11).
\nSperan\u021ba<\/em>: \u201eBuna dispozi\u021bie este o realizare, iar speran\u021ba ceva ce merit\u0103 s\u0103rb\u0103torit. Dac\u0103 optimismul este important, acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 multe dintre consecin\u021bele lui sunt determinate\u00a0 de gradul in care \u00eel adopt\u0103m \u00een \u00eendeplinirea unei sarcini. Este un ingredient esen\u021bial al succesului\u201d (Botton, Armstrong, p.13).
\nSuferin\u021ba<\/em>: \u201eUnul din lucrurile nea\u0219teptat de importante pe care arta le poate oferi este cum s\u0103 suferim cu succes\u201d (Botton, Armstrong, p.24).
\nReechilibrare<\/em>: \u201eIdeea c\u0103 arta are un rol de reechilibrare emo\u021bional\u0103 promite s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentreb\u0103rii iritante referitoare la motivul pentru care oamenii difer\u0103 at\u00e2t de mult \u00een privin\u021ba gustului estetic\u201d (Botton, Armstrong, p.30).
\n\u00cen\u021belegerea de sine<\/em>: \u201eArta consolideaz\u0103 cunoa\u0219terea de sine \u0219i este un mod excelent de a comunica \u0219i celorla\u021bi rezultatele acestei autoexplor\u0103ri\u201d(Botton, Armstrong, p.40).
\nCre\u0219terea<\/em>: \u201eMaturitatea \u00eenseamn\u0103 capacitatea de a folosi mecanismele psihologice de ap\u0103rare pe care le posed\u0103m pentru a face fa\u021b\u0103 lucrurilor care anterior ne-au scos de pe drumul pe care mergeam \u00een fa\u021b\u0103\u201d (Botton, Armstrong, p.52).
\nAprecierea<\/em>: \u201eArta este una dintre resursele care ne pot ajuta ajuta s\u0103 reevalu\u0103m ceea ce este valoros, invit\u00e2ndu-ne s\u0103 rezist\u0103m obi\u0219nuin\u021bei \u0219i s\u0103 recalibr\u0103m ceea ce admir\u0103m sau iubim\u201d(Botton, Armstrong, p.53).<\/p>\nOdat\u0103 descoperite aceste func\u021bii, ne va fi foarte u\u0219or s\u0103 integr\u0103m art-terapia \u00een procesul de consiliere. \u00cei oferi elevului\/ profesorului\/ p\u0103rintelui \u0219ansa de \u0219ti cine este el \u0219i \u00eel aju\u021bi \u00een procesul de rezilien\u021b\u0103. Copii sunt cei mai receptivi la art\u0103 \u0219i cei mai creativi, at\u00e2t \u00een via\u021ba de zi cu zi, c\u00e2t \u0219i \u00een rezolvarea problemelor.<\/p>\n
Creativitatea<\/strong><\/p>\n
Creativitate este un fenomen uman, iar profesioni\u0219tii zilelor noastre din diferite domenii sunt interesa\u021bi de acest fenomen. Este important s\u0103 eviden\u021biem poten\u021bialul creativ al fiec\u0103rei persoane, iar prin tratarea diferen\u021biat\u0103 a fiec\u0103rei persoane, \u00een func\u021bie de poten\u021bialul s\u0103u creativ, contribuim la rezilien\u021ba asistat\u0103 a educabililor vulnerabili.<\/p>\n
\u201eS\u0103 fii creativ \u00eenseamn\u0103 s\u0103 une\u0219ti punctele \u00een moduri \u00een care nu au mai fost conectate \u00eenainte. Sunt posibilit\u0103\u021bi noi, infinite, un num\u0103r incalculabil de poten\u021biale combina\u021bii. Unele dintre ele sunt deschiz\u0103toare de drumuri<\/em>\u201d (Wahl, p.173).<\/p>\n
\u00cen copil\u0103rie, creativitatea este mult mai eviden\u021biat\u0103, iar prin introducerea art-terapiei \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i a artei \u00een general, sus\u021bine elevul \u00een procesul creativ. Materiile predate \u00eentr-un mod c\u00e2t mai creativ \u0219i c\u00e2t mai pl\u0103cut elevilor, \u00eei ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 utilitatea ei de zi cu zi. \u00cen anii \u201880, Gardner lanseaz\u0103 teoria inteligen\u021belor multiple, inteligen\u021be care ofer\u0103 premise pentru educa\u021bie centrat\u0103 pe elev. Odat\u0103 cu descoperirea lor, \u00eencepe procesul de educa\u021bie centrat pe elev, proces ce-l ajut\u0103 pe elev s\u0103-\u0219i dezvolte creativitatea \u0219i s\u0103-\u0219i descopere ariile de interes \u0219i s\u0103 evolueze con\u0219tient.<\/p>\n
Procesul creator, dup\u0103 cum bine \u0219tim, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een trei etape: incuba\u021bia, iluminarea \u0219i produsul finit. Oamenii, \u00een general c\u00e2nd aud de creativitate, se g\u00e2ndesc doar la arti\u0219ti \u0219i arte, de aceea doresc s\u0103 prezint c\u00e2teva idei preconcepute privind creativitatea<\/strong> (B\u0103ban, pp. 194-195):
\n\u201eIdeile creative sunt \u00een exclusivitate produsele inspira\u021biei iluminatorii – ideile creatoare sunt rezultatul unui efort sus\u021binut\u201d.
\n\u201eCreativitatea solicit\u0103 un nivel ridicat al inteligen\u021bei – inteligen\u021ba \u0219i creativitatea sunt fenomene independente\u201d.
\n\u201eRandamentul \u0219colar reprezint\u0103 principalul indicator al creativit\u0103\u021bii la elevi – imagine \u0219ablon a elevului care red\u0103 fidel manualul, av\u00e2nd note maxime la toate materiile; \u00een consecin\u021b\u0103, este pu\u021bin probabil ca elevii cu note foarte mari s\u0103 fie \u0219i creativi\u201d.
\n\u201eCreativitatea este o capacitate psihic\u0103 emogen\u0103 \u0219i unitar\u0103 – creativitatea exist\u0103 doar \u00een forme specifice: creativitatea \u0219tiin\u021bific\u0103, creativitatea tehnic\u0103, creativitatea social\u0103 etc\u201d.
\n\u201eCreativitatea cunoa\u0219te o evolu\u021bie continu\u0103 – exist\u0103 \u00een via\u021ba unui individ perioade de creativitate maxim\u0103, dup\u0103 cum exist\u0103 \u0219i perioade de eficien\u021b\u0103 creativ\u0103 mai modest\u0103\u201d.
\n\u201eCreativitatea, similar inteligen\u021bei, este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 nemodificabil\u0103 \u00een timp, consistent\u0103 de la o situa\u021bie la alta – cercet\u0103rile ne semnaleaz\u0103, \u00eens\u0103, faptul c\u0103 experien\u021bele, precum \u0219i evenimentele survenite \u00een mediul de via\u021b\u0103 al persoanei \u00eei afecteaz\u0103 comportamentul creativ\u201d.<\/p>\nA asista elevul\/ profesorul\/ p\u0103rintele \u00een procesul de rezilien\u021b\u0103, propun\u00e2nd mecanisme de coping<\/em>, \u00eel ajut\u0103 s\u0103-\u0219i dezvolte poten\u021bialul creativ din via\u021ba de zi cu zi. Poten\u021bialul creativ este \u00een to\u021bi, doar c\u0103 trebuie s\u0103-l descoperim \u0219i s\u0103 profit\u0103m de el la maxim.<\/p>\n
Culorile<\/strong><\/p>\n
Culorile fac parte din via\u021ba noastr\u0103. Emo\u021biile noastre sunt de cele mai multe ori p\u0103tate, desenate, colorate, pictate de culoare. \u00cen via\u021ba de zi cu zi, problemele, tr\u0103irile, vulnerabilit\u0103\u021bile ne duc \u00eenspre st\u0103ri anxioase sau poate chiar depresive, nevoia de a reda emo\u021bia tr\u0103it\u0103 prin culoare este un act creator eliberator.<\/p>\n
Cromoterapia<\/em> face parte din acele terapii de medicina alternativ\u0103, dar ea poate fi folosit\u0103 cu succes \u0219i \u00een sala de clas\u0103 \u0219i \u00een via\u021ba de zi cu zi.\u00a0Voi enumera semnifica\u021bia \u0219i beneficiile culorilor asupra noastr\u0103, din punct de vedere holistic – fizic, psihic \u0219i social.<\/p>\n
\n
- Ro\u0219u: culoarea s\u00e2ngelui, ro\u0219u este o culoare vibrant\u0103, excitant\u0103 care poate scoate o persoan\u0103 din carapacea sa prin energiile care le eman\u0103; ro\u0219ul este asociat cu furia; \u201ero\u0219ul \u00eent\u0103re\u0219te energia fizic\u0103 \u0219i voin\u021ba individului\u201d ( Andrews, p.24); ro\u0219ul simbolizeaz\u0103 \u201eputerea ac\u021biunii, victoria \u0219i via\u021ba\u201d (Pan, p. 19); ro\u0219ul este asociat \u0219i cu furia, violen\u021ba.<\/li>\n
- Portocaliu\/ oranj: culoarea optimismului \u0219i a bucuriei, ea ne dezv\u0103luie echilibrul interior \u0219i acel \u201ejoi de vivre<\/em>\u201d al unei persoane; portocaliul este \u0219i culoarea optimismului, dar \u00een sens opus este asociat \u0219i cu enervarea \u0219i tulburarea.<\/li>\n
- Galben: culoarea sentimentului reu\u0219itei \u0219i a st\u0103rii de bine este un excelent antidepresiv; influen\u021beaz\u0103 calit\u0103\u021bile mentale, \u00een \u201efuga\u201d noastr\u0103 prin via\u021b\u0103; c\u00e2nd spuneam la ore elevilor \u201egalben\u201d, ei \u00eemi spuneau gelozie – \u00een popor, culoarea galben\u0103 este asociat\u0103 geloziei, invidiei.<\/li>\n
- Verde: armonie \u0219i echilibru; natura este verde \u0219i rena\u0219terea ei, an de an, ne d\u0103 posibilitatea de a evolua sustenabil; \u00een sens opus, verdele poate fi asociat cu jena, st\u00e2njeneala, confuzia.<\/li>\n
- Albastru: de cele mai multe ori c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la albastru, mintea noastr\u0103 se g\u00e2nde\u0219te la infinit; calmul este reprezentat de aceast\u0103 culoare, dar opusul acestora este triste\u021bea; albastrul \u00eenchis este asociat cu triste\u021bea, tulburarea.<\/li>\n
- Indigo\/ violet sunt culori magice care ne ofer\u0103 puterea de a trece peste problemele vie\u021bii de zi cu zi; la polul opus, indigo\/ violet este asociat cu frica.<\/li>\n<\/ul>\n
Dup\u0103 cum vedem, fiecare culoare reprezint\u0103 o emo\u021bie, at\u00e2t pozitiv\u0103, c\u00e2t \u0219i negativ\u0103. De obicei, evit sistemele duale – bun\/ r\u0103u, frumos\/ ur\u00e2t, fericit\/ trist, pozitiv\/ negativ – dar, elevii trebuie s\u0103 disting\u0103 \u0219i s\u0103 recunoasc\u0103 c\u00e2nd sentimentele, emo\u021biile lor \u00eei ajut\u0103 sau nu. Emo\u021biile \u0219i tr\u0103irile noastre, influen\u021beaz\u0103 temperamentul \u0219i comportamentul, fiind con\u0219tient de toate acestea de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, determin\u0103m copii s\u0103 gestioneze aceste emo\u021bii \u00een beneficiul lor.<\/p>\n
\u00cen practica de zi cu zi, instrumentele mele de lucru, de asociere a emo\u021biilor \u0219i culoare sunt c\u0103r\u021bi cu \u0219i despre pove\u0219ti pove\u0219ti: Ziua \u00een care creioanele au plecat creioanele colorate<\/em> – Drew Daywalt, Oliver Jeffers; De ce este om\u0103tul alb<\/em> – Heinz Janisch, Silke Leffler; Minunata roat\u0103 a culorilor<\/em> – Charles Ghigna, Ag Jatwoska; Cartea emo\u021biilor mele<\/em> – Stephanie Couturier, Maureen Poignonec; Monstrul culorilor<\/em> – Anna Llenas; Cutia mea cu emo\u021bii<\/em> – Sthepanie Couturier, Melanie Combes; The Unworry Book<\/em> – Alice James.<\/p>\n
Toate aceste instrumente mi-au fost de foarte mare ajutor, at\u00e2t \u00een \u0219coala fat\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, dar \u0219i \u00een \u0219coala online. \u00cen practica mea, nu doar elevii sunt beneficiarii muncii mele, ci \u0219i cadrele didactice. Desigur, fiind adul\u021bi, le-am propus mai mult un joc de imagina\u021bie \u0219i identificare a emo\u021biilor, fiind reticen\u021bi la a colora ceea ce sim\u021bim.<\/p>\n
Muzica<\/strong><\/p>\n
\u00cen practica mea pedagogic\u0103, de mai bine de un an de zile folosesc muzica clasic\u0103 \u00een sala de clas\u0103. Fac apel cel mai des la Mozart (sau efectul Mozart), iar efectul este c\u0103 elevii au o stare de calm (chiar somnolen\u021b\u0103), dar \u00een acest mod eu reu\u0219esc s\u0103-i lini\u0219tesc \u0219i s\u0103 le captez aten\u021bia f\u0103r\u0103 ca ei s\u0103 fie distra\u0219i de elemente perturbatorii exterioare.<\/p>\n
Augusto Cury, \u00een cartea P\u0103rin\u021bi str\u0103luci\u021bi, profesori fascinan\u021bi<\/em>, vorbe\u0219te despre SGA sau Sindromul G\u00e2ndirii Accelerate – succesiunea de imagini \u0219i sunete ce se deruleaz\u0103 cu repeziciune \u00een jurul nostru. Ca o metod\u0103 de \u201erevenire\u201d, el propune \u0218coala Visurilor Noastre – Proiectul \u0218coala Vie\u021bii, o suit\u0103 de tehnici menite s\u0103 con\u0219tientizeze cadrele didactice de importan\u021ba educa\u021biei, iar parte din proiect este introducerea muzicii ambientale \u00een sala de clas\u0103. \u201eObiectivele aceste tehnici: decelerarea\u00a0 g\u00e2ndirii, calmarea nelini\u0219tii, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea concentr\u0103rii, dezvoltarea pl\u0103cerii de a \u00eenv\u0103\u021b\u0103, educarea emo\u021biei\u201d (Cury, p.133).<\/p>\n
Lumea, \u00eenc\u0103 de la crea\u021bia ei – \u201cLa \u00eenceput era cuv\u00e2ntul\u201d (Ioan 1:1) – a fost dominat\u0103 de sunet. Prin sunet, descoperim lumea \u00eenconjur\u0103toare, dar ne poate \u0219i d\u0103una. \u201cJum\u0103tate dintre noi suntem conecta\u021bi la iPoduri (telefoane mobile), ad\u00e2nci\u021bi \u00een concerte alese de noi care dureaz\u0103 toat\u0103 ziua \u0219i acoper\u0103 practic mediul \u00eenconjur\u0103tor – iar pentru cei care au muzic\u0103 non-stop, inevitabil\u0103 \u0219i de multe ori la un volum asurzitor, \u00een restaurante, baruri, magazine \u0219i s\u0103li de fitness. Barajul acesta muzical ne solicit\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 sistemele auditive extrem de sensibile, iar supra\u00eenc\u0103rcarea lor duce la consecin\u021be grave. Una dintre consecin\u021be este frecven\u021ba tot mai mare a sc\u0103derii acuit\u0103\u021bii auditive chiar \u0219i printre tineri \u0219i mai ales printre muzicieni. O alta e omniprezen\u021ba melodiilor enervante care prind, a obsesiilor auditive care sosesc nechemate \u0219i pleac\u0103 doar c\u00e2nd vor – melodii obsesive care, de fapt, pot fi simple reclame pentru past\u0103 de din\u021bi, dar care din punct de vedere neurologic sunt de-a dreptul irezistibile\u201d (Sacks, p.62).<\/p>\n
\u201eE clar c\u0103 ritmurile melodiile \u0219i frecven\u021bele \u00eenalte \u0219i luminoase ale muzicii lui Mozart stimuleaz\u0103 \u0219i \u00eencarc\u0103 circuitele creative \u0219i motiva\u021bionale ale creierului. Dar poate c\u0103 cheia succesului creierului st\u0103 tocmai \u00een faptul c\u0103 \u00een muzica mozartian\u0103 i se pare pur \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, simplu. Mozart nu practic\u0103 \u00een muzica lui o \u021bes\u0103tur\u0103 greoaie si fulminant\u0103 a\u0219a cum face marele geniu matematic Bach. Nu provoac\u0103 emo\u021bii epice ca \u00eenvolburatul Beethoven. Crea\u021bia lui Mozart nu are simplitatea bagatelizant\u0103 a unei melodii tibetane, sau a unui c\u00e2nt gregorian, sau cea a imnurilor lui Shaker. Mozart nu m\u00e2ng\u00e2ie corpul a\u0219a cum o face un bun folclorist \u0219i nu-l arunc\u0103 \u00een mi\u0219c\u0103ri violente ca muzica rock. Este profund misterioas\u0103 \u0219i accesibil\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, este lipsit\u0103 de artificii \u0219i elemente banale\u201d (Campbell, p.27).<\/p>\n
Pove\u0219tile<\/strong><\/p>\n
Cine nu a spus vreodat\u0103 o poveste \u00een via\u021ba lui? Sau cine nu a ascultat? La orice \u00eentrunire, oamenii povestesc: via\u021ba lor, p\u0103\u021baniile lor, despre copii, carier\u0103, etc. Astfel oamenii devin biblioteci vii<\/em>. Dar cum introducem \u00een consiliere? Oare cum devin ele un instrument \u00een rezilien\u021ba copilului?<\/p>\n
\u201eEste esen\u021bial pentru orice persoan\u0103 care lucreaz\u0103 sau locuie\u0219te \u00eempreun\u0103 cu copii s\u0103 devin\u0103 con\u0219tient\u0103 de valoarea pe care o au pove\u0219tile. Copii au nevoie de lucruri care s\u0103 \u00eei ajute s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u021ba lor: no\u021biuni de baz\u0103 cum ar fi fericirea \u0219i triste\u021bea, dificult\u0103\u021bile legate de implicarea \u00een rela\u021bia cu p\u0103rin\u021bii \u0219i profesorii, fra\u021bii \u0219i prietenii\u201d (Medlicott, p.12).<\/p>\n
Pove\u0219tile le folosesc cel mai bine \u00een consilierea grupului sau pe clas\u0103. At\u00e2t la gr\u0103dini\u021b\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt primar, gimnaziu, dar \u0219i liceu, pove\u0219tile prind \u0219i sunt un bun instrument de introducere al copilului\/ elevului, \u00een subiectul pe care dore\u0219ti s\u0103-l discu\u021bi.<\/p>\n
Arta de a spune pove\u0219ti le poate schimba copiilor\/ elevilor viziunea despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 o problem\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 via\u021ba, cu sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri. Majoritatea elevilor provin din medii \u0219i familii vulnerabile, defavorizate, iar o poveste potrivit\u0103 \u00eei poate face s\u0103 creasc\u0103 stima de sine, s\u0103 danseze pe ritmurile vie\u021bii \u0219i s\u0103 nu mai fie \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului. Bine\u00een\u021beles, dintr-o poveste nu se va face prim\u0103var\u0103, dar constant, ei, vor \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 asocieze o poveste cu tr\u0103irile lor.<\/p>\n
Pove\u0219tile sunt scrise \u00een momente de cump\u0103n\u0103 ale unui om. Creatorul de pove\u0219ti traverseaz\u0103 o perioad\u0103 mai fericit\u0103 sau nefericit\u0103 din via\u021ba sa, dar scrierea este un mod de rezilien\u021b\u0103 natural\u0103, care ne deta\u0219eaz\u0103 de problem\u0103 sau chiar ne vindec\u0103 de ea.<\/p>\n
Mandala<\/em> este un simbol religios hindus, reprezint\u0103 o succesiune de cercuri concentrice. Cercurile folosesc motive \u00eemp\u0103r\u021bite egal. Europenii o folosesc ca terapie de lini\u0219tire, ca un antistresor<\/em> la via\u021ba de zi cu zi.\u00a0Tehnica de mindfulness<\/em> (medita\u021bie con\u0219tient\u0103) folose\u0219te foarte mult mandala. Desigur este o tehnic\u0103 destul de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 aceea de a colora mandale, pe care copii\/ elevii, mari sau mici o \u0219tiu \u0219i \u00eenc\u0103 foarte bine.<\/p>\n
C\u00e2nd am folosit pentru prima dat\u0103 mandala la o clas\u0103, le-am explicat copiilor \u0219i semnifica\u021bia ei: cum c\u0103 mijlocul \u00eei reprezint\u0103 pe ei, mai apoi familia, prietenii, \u0219coala etc. Mi-am dorit s\u0103 devin\u0103 con\u0219tien\u021bi de ceea ce fac. Unul dintre obiective a fost cre\u0219terea stimei de sine, iar la gimnaziu elevii se afl\u0103 \u00een faza de tranzi\u021bie de la copil\u0103rie la adolescent\u0103 \u0219i au nevoie \u00een spa\u021biul \u0219colar \u0219i de autocunoa\u0219tere \u0219i dezvoltare personal\u0103. Astfel spa\u021biul \u0219colar devine un \u201eeducator\u201d \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului: preg\u0103tind copii s\u0103 devin responsabil \u0219i asuma\u021bi, \u00een via\u021ba de viitor adult.<\/p>\n
Jocul<\/strong><\/p>\n
Copii \u00eenva\u021b\u0103 cel mai bine prin joc. Jocul, dar nu numai la v\u00e2rsta copil\u0103riei ci \u0219i \u00een adolescen\u021b\u0103, perioada adult\u0103 este un mijloc \u0219i o metod\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare. \u00cen \u0219coala online, le-am propus elevilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt primar, un joc despre emo\u021bii \u0219i culoare. Un joc pe care ei au fost invita\u021bi s\u0103-l deseneze, coloreze, scrie folosind materiale foarte simple.<\/p>\n
\u201eCopii \u0219i adul\u021bii ob\u021bin cuno\u0219tin\u021be prin jocul practic. Jocul \u00een sine este un cadru organizatoric pentru integrarea experien\u021belor educa\u021bionale specifice artelor, matematicii, \u0219tiin\u021bei, \u0219tiin\u021belor comunic\u0103rii \u0219i a studiilor sociale. Ca atare, el ofer\u0103 un mijloc natural de cercetare a lumii \u0219i ofer\u0103 o cunoa\u0219tere plin\u0103 de sens prin experien\u021ba direct\u0103. Ca \u0219i cale de \u00eenv\u0103\u021bare integrat\u0103, jocul deschide por\u021bile spre proiecte creative \u0219i care inspir\u0103, precum \u0219i spre \u00eenv\u0103\u021barea prin rezolvare de probleme pentru \u00eentregul ciclu educa\u021bional\u201d (Nell, Drew, p.29).<\/p>\n
Educa\u021bia centrat\u0103 pe elev \u0219i noile metode de predare integrativ-participative ofer\u0103 posibilitatea introducerii jocului \u00een procesul de predare evaluare.<\/p>\n
Jocul l-am folosit \u0219i \u00een interac\u021biunea cu p\u0103rin\u021bii, la \u0219edin\u021bele cu p\u0103rin\u021bii. La \u00eenceputul \u0219edin\u021bei, atmosfera s\u0103 fie mai relaxant\u0103, am introdus jocul. Le-am oferit p\u0103rin\u021bilor c\u00e2te o bucat\u0103 de h\u00e2rtie, s\u0103 scrie \u00eentr-un cuv\u00e2nt, problema care \u00eei fr\u0103m\u00e2nta \u00een ziua respectiv\u0103, dup\u0103 care o arunca la co\u0219ul de gunoi. Imediat dup\u0103 aceea le-am oferit carduri cu diferite desene care de mai de care mai colorate (cardurile fac parte din jocul de imagina\u021bie O mie \u0219i una de pove\u0219ti<\/em>, de Giulia Orrechia), iar ei au fost nevoi\u021bi s\u0103 coreleze emo\u021biile tr\u0103ite \u00een acel moment cu imaginea de pe cardul primit. Unii au fost receptivi, al\u021bii nu. Unii p\u0103rin\u021bi au privit-o ca pe o deta\u0219are, al\u021bii nu.<\/p>\n
Depinde foarte de personalitatea fiec\u0103ruia \u0219i de deschiderea fa\u021b\u0103 de nou.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\nBadstuber, Gudrun, 2007, Autodezvoltare prin art-terapie, \u00een Muntean, Ana, (coord.), Supervizarea: aspecte practice \u0219i tendin\u021be actuale, pp. 55-69, Polirom, Ia\u0219i.
\nB\u0103ban, Adriana, 2009, Consilierea educa\u021bional\u0103: ghid metodologic pentru orele de dirigen\u021bie \u0219i consiliere, ASCR, Cluj-Napoca.
\nBenestroff, Corinne, 2013, Scrisul \u0219i rezilien\u021ba, \u00een Ionescu, \u0218erban, (coord), Tratat de rezilien\u021b\u0103 asistat\u0103, pp.148-160, Trei, Bucure\u0219ti.
\nBurns, George W., 2011, 101 Pove\u0219ti vindec\u0103toare pentru copii \u0219i adolescen\u021bi: folosirea metaforelor \u00een terapie, Trei, Bucure\u0219ti.
\nCampbell, Don, 2012,\u00a0 Meloterapia sau Efectul Mozart, Sapientia, Ia\u0219i.
\nCojocaru, \u0218tefan, 2005, Vulnerabilitatea \u0219i tipuri de popula\u021bii vulnerabile, \u00een Cojocaru, \u0218tefan, Metode apreciative \u00een asisten\u021ba social\u0103: ancheta, supervizarea \u0219i managementul de caz, pp. 19-41, Polirom, Ia\u0219i.
\nCorneanu, Sorina, 2017, Ghid de dezvoltare emo\u021bionala: culegere de jocuri pentru educarea copilului prin exerci\u021bii de art\u0103 teatral\u0103, Rovimed Publishers, Bac\u0103u.
\nCorneanu, Sorina, 2019, Ghid practic de \u00een\u021belegere a emo\u021biilor prin art-terapie, Rovimed Publishers, Bac\u0103u.
\nCurry, Augusto, 2005, P\u0103rin\u021bi str\u0103luci\u021bi, profesori fascinan\u021bi, For You, Bucure\u0219ti.
\nFreeman, Jennifer, Epston, David, Lobovits, Dean, 2019, Terapia narativ\u0103 pentru copii \u0219i familie: abord\u0103ri ludice pentru probleme serioase, Editura Litera, Bucure\u0219ti.
\nGeldard, Kathryn, Geldard, David, Foo, Yin Rebecca, 2013, Consilierea copiilor, Polirom, Ia\u0219i.
\nIlie, Gina, 2017, Art-terapia\u00a0 \u0219i dezvoltarea personal\u0103 la adolescen\u021bi, S.P.E.R, Bucure\u0219ti.
\nMedlicott, Mary, 2019, Importan\u021ba pove\u0219tilor \u00een primii ani de via\u021b\u0103: cum s\u0103 le spui \u0219i s\u0103 le cite\u0219ti pove\u0219ti copiilor, Didactica Publishing House, Bucure\u0219ti.
\nOaklander, Virginia, 2015, Ferestre c\u0103tre copii no\u0219tri: Gestalt-terapie pentru copii \u0219i adolescen\u021bi, Herald, Bucure\u0219ti.
\nRubin, Aron Judith, (coord.) 2009, Art-terapia: teorie \u0219i tehnic\u0103, Trei, Bucure\u0219ti.
\nSacks, Oliver, 2017, Muzicofilia: povestiri despre muzic\u0103 \u0219i creier, Humanitas, Bucure\u0219ti.
\nSimu, Horia, 2013, Mandala: simbol \u0219i semnifica\u021bie, Herald, Bucure\u0219ti.
\nWahl, Erik, 2017, Nu g\u00e2ndi!: Redescoper\u0103-\u021bi geniul creator, ACT \u0219i Politon, Bucure\u0219ti.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Via\u021ba \u00een \u0219coal\u0103 \u00eenseamn\u0103 provocare. \u00cen fiecare zi, descoperi lucruri noi \u0219i te confrun\u021bi cu diverse conflicte, mai mult sau mai pu\u021bin care depind de tine. Elevii vin cu problemele si vulnerabilit\u0103\u021bile lor, p\u0103rin\u021bii, de cele mai multe ori, apeleaz\u0103 … Cite\u0219te continuarea