\u00cen ultimii ani, mass-media, educatorii \u0219i p\u0103rin\u021bii, dar \u0219i comunitatea de cercetare au fost preocupa\u021bi de o form\u0103 relativ nou\u0103 de agresiune printre elevi \u0219i tineri, denumit\u0103 generic cyberbullying. Cyberbullyingul este un fenomen care ia amploare \u00een toat\u0103 lumea, direct propor\u021bional cu accesul la noile canale de comunicare. \u00cen linii mari, cyberbullyingul este definit ca h\u0103r\u021buirea efectuat\u0103 prin mijloace electronice, cum ar fi telefoanele mobile sau pe internet. Tabloul general creat \u00een mass-media \u0219i adesea de c\u0103tre cercet\u0103torii fenomenului este c\u0103 cyberbullyingul este foarte frecvent, c\u0103 a crescut dramatic de-a lungul timpului \u0219i c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 form\u0103 de agresiune a creat multe victime \u0219i agresori noi, pe l\u00e2ng\u0103 agresorii \u0219i victimele implica\u021bi \u00een \u201etradi\u021bionala\u201d intimidare \u2013 bullying. \u00cen plus, adesea se argumenteaz\u0103 sau se las\u0103 de \u00een\u021beles c\u0103 cyberbullyingul este dificil de descoperit \u0219i contracarat printre adolescen\u021bi, cre\u00e2nd un sentiment de neputin\u021b\u0103 care afecteaz\u0103 dramatic imaginea de sine a adolescen\u021bilor. Un nou fenomen, ce poart\u0103 denumirea de \u201er\u0103zbunarea tocilarilor\u201d aduce \u00een aten\u021bie inversarea de roluri: victimele din offline (cei cu competen\u021be digitale avansate \u2013 \u201etech savvy victims\u201d) devin agresori \u00een mediul online. <\/p>\n
Exist\u0103 deja studii despre h\u0103r\u021buirea cibernetic\u0103 (de ex, Mora-Merchan&Jager, 2010; Smith&Slonje, 2010; Tokunaga, 2010), \u00eens\u0103 \u0219i zona online se dezvolt\u0103 foarte rapid, odat\u0103 cu noile tehnologii \u0219i descoperiri \u00een domeniu, dar \u0219i cu extinderea re\u021belelor sociale. Studiile din ultimii ani fac referire mai ales la\u00a0 cyberbullyingul \u00een r\u00e2ndul tinerilor.<\/p>\n
De asemenea, o mare parte din literatura de specialitate (de\u0219i nu toat\u0103) provine dintr-o perspectiv\u0103 psihologic\u0103 \u0219i s-a construit pe o tradi\u021bie de 30 de ani de cercetare a ceea ce se nume\u0219te h\u0103r\u021buire tradi\u021bional\u0103 (bullying) sau h\u0103r\u021buire offline \u0219i include at\u00e2t defini\u021bii timpurii ale h\u0103r\u021buirii cibernetice (cyberbullying), dar \u0219i tipurile de subiecte urm\u0103rite (cum ar fi caracteristicile agresorilor \u0219i ale victimelor). Cu toate acestea, zona aceasta de cercetare (a cyberbullyingului) prezint\u0103 c\u00e2teva provoc\u0103ri \u0219i, de asemenea, oportunit\u0103\u021bi pentru cercetare.<\/p>\n
Bullying-ul este, \u00een general, v\u0103zut ca un comportament inten\u021bionat de a r\u0103ni pe cel\u0103lalt, \u00een mod repetat, \u00een cazul \u00een care este dificil pentru victim\u0103 s\u0103 se apere singur\u0103 (Olweus, 1999); se bazeaz\u0103 pe un dezechilibru de putere \u0219i poate fi definit ca un abuz sistematic de putere (Rigby, 2002; Smith&Sharp, 1994). Bullyngul tradi\u021bional este, prin urmare un act de violen\u021b\u0103 inten\u021bionat\u0103 \u0219i repetat\u0103 de un t\u00e2n\u0103r de-a lungul timpului, asupra unei persoane mai mici sau de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103. Violen\u021ba manifestat\u0103 este de trei feluri: fizic\u0103 (palme, pumni, \u0219uturi, b\u0103t\u0103i etc), violen\u021ba verbal\u0103 (insulte, atribuirea de porecle ofensatoare) \u0219i violen\u021b\u0103 rela\u021bional\u0103 (caracterizat\u0103 prin excluderea din grupuri sau prin r\u0103sp\u00e2ndirea de b\u00eerfe \u0219i zvonuri). Prin extinderea defini\u021biei bullyingului tradi\u021bional, cyberbullyingul este definit ca\u00a0 \u201eun act de agresiune sau comportament care este efectuat prin mijloace electronice de c\u0103tre un individ sau un grup, \u00een mod repetat \u0219i \u00een timp, asupra unei victime care nu se poate ap\u0103ra cu u\u0219urin\u021b\u0103.\u201d (Smith et al., 2008). Multe dintre caracteristicile clasice ale bullyingului se reg\u0103sesc \u0219i la cyberbullying, dar exist\u0103 anumite diferen\u021be clare.<\/p>\n
De\u0219i defini\u021bia men\u021bionat\u0103 mai sus este destul de frecvent folosit\u0103 pentru cyberbullying, unele aspecte definitorii fac \u00eenc\u0103 obiectul dezbaterilor. Dou\u0103 criterii separ\u0103 \u00een mod special bullyingul de agresiunea general\u0103 (adic\u0103 inten\u021bia de provoca dauna). Acestea sunt aspectele repeti\u021biei \u0219i ale dezechilibrului de putere. Ambele pot fi considerate relativ clare pentru h\u0103r\u021buirea tradi\u021bional\u0103, dar av\u00e2nd mai multe dificult\u0103\u021bi \u00een aplicarea la cyberbullying. \u00cen primul r\u00e2nd, repe\u021bi\u021bia \u00een cadrul cyberbullyingului nu este at\u00e2t de semnificativ\u0103; un simplu act de h\u0103r\u021buire cibernetic\u0103, considerat un act de control ini\u021bial al agresorului, datorit\u0103 tehnologiei utilizate, este ca un \u201ebulg\u0103re u\u0219or de z\u0103pad\u0103\u201d, care, ulterior, se transform\u0103 \u00eentr-o \u201eavalan\u0219\u0103\u201d. Un exemplu este o imagine (fotografie) trimis\u0103 sau \u00eenc\u0103rcat\u0103 pe o re\u021bea social\u0103, care, \u00eentr-o etap\u0103 ulterioar\u0103, este distribuit\u0103 de c\u0103tre alte persoane (altele dec\u00e2t agresorul ini\u021bial). Astfel, un singur act al unui singur f\u0103ptuitor poate fi repetat de multe ori de c\u0103tre al\u021bii \u0219i experimentat de multe ori de c\u0103tre victim\u0103.<\/p>\n
\u00centrebarea fireasc\u0103\u00a0 este dac\u0103 poate fi considerat agresor cel care a ini\u021biat fapta, chiar dac\u0103 nu a repetat-o. Slonje \u0219i colab. (2012), interviev\u00e2nd ter\u021bii (elevii c\u0103rora li s-au trimis sau li s-au ar\u0103tat informa\u021bii) cu privire la ce au f\u0103cut cu materialul (imaginea) primit, au concluzionat c\u0103, de\u0219i majoritatea (72%) dintre ace\u0219tia nu a f\u0103cut nimic mai departe pentru a distribui materialul, un procent de 9% au trimis totu\u0219i materialul c\u0103tre al\u021bi prieteni, in timp de 6% au trimis materialul direct victimei cu scopul de a intimida. \u00centr-o not\u0103 pozitiv\u0103, 13% au declarat c\u0103 au trimis materialul victimei pentru a o ajuta.<\/p>\n
A doua problem\u0103 de defini\u021bie este cea a dezechilibrului de putere. Olweus (1993), f\u0103c\u00e2nd referire la conceptul de \u201edezechilibru de putere\u201d, a descris victima ca fiind \u201eslab\u0103\u201d, aceast\u0103 \u201esl\u0103biciune\u201d fiind \u00een\u021beleas\u0103 nu doar ca sl\u0103biciune fizic\u0103, ci \u0219i ca sl\u0103biciune psihologic\u0103. \u00cen plus ar putea fi vorba \u0219i de un dezechilibru de putere datorat minorit\u0103\u021bii numerice, ori popularit\u0103\u021bii sau respingerii \u00eentr-un grup de egali. Astfel de forme de dezechilibru de putere \u00een contextul h\u0103r\u021buirii cibernetice nu sunt at\u00e2t de clare.<\/p>\n
For\u021ba fizic\u0103 nu este necesar\u0103 pentru s\u0103v\u00e2r\u0219irea unui act de h\u0103r\u021buire cibernetic\u0103.
\n\u00cen cyberbullying, ca forme ale dezechilibrului de putere, sunt demne de luat \u00een considerare: anonimatul \u0219i abili\u0103\u021bile tehnice\/ competen\u021bele digitale ale celor implica\u021bi. Vandebosch, H. & Van Cleemput, K. (2008) au sus\u021binut c\u0103 o cunoa\u0219tere bun\u0103 a TIC poate contribui la un dezechilibru de putere; ei au constatat c\u0103 elevii cu abilit\u0103\u021bi avansate \u00een utilizarea internetului sunt mai expu\u0219i la experien\u021be deviante \u00een mediul online. Agresorii din mediul online sunt, cel mai probabil, exper\u021bi \u00een internet. In timp ce unele acte de agresiune \u00een online (cum ar fi trimiterea unui mesaj text cu con\u021binut jignitor) sunt la \u00eendem\u00e2na oricui, alte tipuri de agresiune cibernetic\u0103 (cum ar fi, de exemplu, furtul de identitate pe un site web sau uzurparea identit\u0103\u021bii) necesit\u0103 ceva mai multe competen\u021be digitale.<\/p>\n
Vandebosch, H. & Van Cleemput, K. (2008) au sus\u021binut, de asemnea, c\u0103 anonimatul poate contribui la dezechilibrul de putere. Studiile (Slonje, R., & Smith, P. K., 2008) au ar\u0103tat c\u0103 adesea, \u00een online, victima nu \u0219tie cine o agreseaz\u0103, nu cunoa\u0219te identitatea real\u0103 a celui care \u00eenf\u0103ptuie\u0219te actul de h\u0103r\u021buire. E dificil s\u0103 r\u0103spunzi eficient dac\u0103 nu \u0219tii cine te agreseaz\u0103, dac\u0103 nu \u0219tii identitatea f\u0103ptuitorului. Atunci c\u00e2nd au fost ruga\u021bi s\u0103 spun\u0103 primele trei cuvinte care le vin \u00een minte c\u00e2nd aud de \u201ecyberbullying\u201d, participan\u021bii la studiu au indicat \u00een mod clar \u201eanonimatul\u201d. \u00cen schimb, dac\u0103 victima \u00eel cunoa\u0219te pe f\u0103ptuitor, revin \u00een joc criteriile conven\u021bionale (for\u021ba fizic\u0103\/psihic\u0103, popularitatea). Adic\u0103 o victim\u0103 s-ar putea s\u0103 aib\u0103 re\u021bineri \u00een a reac\u021biona \u00een fa\u021ba unui elev mai puternic sau mai popular care ar putea oric\u00e2nd s\u0103 se r\u0103zbune \u0219i offline.<\/p>\n
Un alt aspect diferit \u00een ceea ce prive\u0219te dezechilibrul de putere \u00een cyberbullying a fost sugerat de Dooley, Pyzalski \u0219i Cross (2009). Ace\u0219tia au ar\u0103tat c\u0103, din moment ce materialul exist\u0103 \u00een spa\u021biul online \u0219i este mai greu de eliminat sau de evitat, acest lucru poate face victima s\u0103 se simt\u0103 mai neputincioas\u0103.<\/p>\n
\u0218tirile despre tineri care au folosit internetul \u0219i re\u021belele sociale pentru a h\u0103r\u021bui sau insulta colegii de clas\u0103 au fost destul de frecvente \u00een ultimii ani. At\u00e2t mediul academic c\u00e2t \u0219i autorit\u0103\u021bile statului responsabile cu protec\u021bia copilului \u0219i protec\u021bia datelor cu caracter personal au \u00eencercat s\u0103 dezvolte programe \u0219i strategii de preven\u021bie a fenomenului cyberbullying.Cu toate acestea, cercet\u0103rile r\u0103m\u00e2n \u00een mare m\u0103sur\u0103 fragmentare cu privire la profilurile agresorilor \u0219i victimelor.<\/p>\n
Studiile existente nu ofer\u0103 o imagine clar\u0103 asupra diferen\u021belor de gen \u00een r\u00e2ndul agresorilor. De\u0219i Aricak \u0219i colab (2008), Li (2006) \u0219i Slonje&Smith (2007) au identificat mai mul\u021bi b\u0103ie\u021bi printre agresorii cibernetici, al\u021bii (Patchi&Hinduja, 2006; Smith \u0219i colab., 2008) nu au g\u0103sit diferen\u021ba de gen ca fiind semnificativ\u0103 \u00een cyberbullying. \u00centr-un studiu al lui Kowalski \u0219i Limber (2007), fetele care h\u0103r\u021buiau online erau mai multe dec\u00e2t b\u0103ie\u021bii. Faptul c\u0103 fetele, care sunt mai rar identificate ca agresoare \u00een cazul bullyingului tradi\u021bional, sunt mai multe ca b\u0103ie\u021bii \u00een cyberbullying, ar putea fi explicat prin caracterul ascuns \u0219i indirect al h\u0103r\u021buirii cibernetice (anonimatul) (Griffin \u0219i Gross, 2004; Stassen Berger, 2007).<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te v\u00e2rsta agresorilor, nu exist\u0103 un consens. Pe de o parte, unii autori au descoperit c\u0103 tinerii prezint\u0103 un risc crescut de cyberbullying \u00een compara\u021bie cu adolescen\u021bii mai tineri. (Raskauskas \u0219i Stoltz, 2007; Smith \u0219i colab., 2008). Pe de alt\u0103 parte, Patchin \u0219i Hindua (2006) nu au g\u0103sit vreo diferen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 de v\u00e2rst\u0103 pentru agresorii cibernetici. Totu\u0219i, \u00eentr-un studiu realizat de Williams \u0219i Guerra (2007) printre elevii de clasa a V-a, a VIII-a \u0219i a XI-a, s-a demonstrat c\u0103 h\u0103r\u021buirea pe internet a atins apogeul \u00een clasa a VIII-a (14 ani) \u0219i a sc\u0103zut spre clasa a XI-a (17 ani). Slonje \u0219i Smith (2007) au constatat, de asemenea, un nivel mai sc\u0103zut de h\u0103r\u021buire cibernetic\u0103 printre adolescen\u021bii de 15-18 ani dec\u00e2t printre cei de 12-15 ani.<\/p>\n
Caracteristicile psihosociale care au fost asociate cu profilul agresorilor cibernetici sunt: aprobarea moral\u0103 a agresiunii, interesul sc\u0103zut pentru \u0219coal\u0103, lipsa suportului emo\u021bional din partea apropia\u021bilor (William \u0219i Guerra, 2007), dar \u0219i rezultate \u0219colare sub medie (Li, 2007).<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te timpul de utilizare a internetului, s-a crezut ini\u021bial c\u0103 agresorii cibernetici sunt, \u00een general,\u00a0 tinerii care \u00ee\u0219i petrec foarte mult timp pe internet (Li, 2007; Smith et al., 2008, Ybarra, 2004) \u0219i folosesc chat-ul (programele de mesagerie instant) \u00een special.\u00a0 Cu toate acestea, Aricak et al (2008)\u00a0 au dovedit c\u0103 exist\u0103 o slab\u0103 corela\u021bie \u00eentre timpul petrecut pe internet \u0219i comportamentele de agresiune cibernetic\u0103. \u00cen studiul lui Ybarra \u0219i Mitchell (2004), agresorii cibernetici se auto-evalueaz\u0103 ca fiind \u201eexper\u021bi\u201d \u00een utilizarea tehnologiei digitale \u0219i\u00a0 raporteaz\u0103 niveluri mai sc\u0103zute de monitorizare parental\u0103.<\/p>\n
\u00cen cele din urm\u0103, pare s\u0103 existe o suprapunere puternic\u0103 \u00eentre agresori \u0219i victime (Li, 2007) \u0219i \u00eentre implicarea \u00een cyberbullying \u0219i bullyingul tradi\u021bional. Astfel, \u00een mediul online, agresorii sunt, uneori, victimele din offline, victimele bullyingului tradi\u021bional. Fenomenul poart\u0103 denumirea de \u201er\u0103zbunarea tocilarilor\u201d\u00a0 \u0219i aduce \u00een aten\u021bie exact aceast\u0103 inversare de roluri: victimele din offline (cei cu competen\u021be digitale avansate \u2013 \u201etech savvy victims\u201d) devin agresori \u00een mediul online.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n Aricak, T., S. Siyahhan, A. Uzunhasanoglu, S. Saribeyoglu, S. Ciplak, N. Yilmaz and C. Memmedov (2008) \u2018Cyberbullying among Turkish Adolescents\u2019, Cyberpsychology and Behavior 11(3): 253\u201361<\/p>\n Dooley, J. J., Pyzalski, J., & Cross, D. (2009). Cyberbullying versus face-to-face bullying: A theoretical and conceptual review. Zeitschrift f\u00fcr Psychologie\/Journal of Psychology, 217, 182\u2013188<\/p>\n Li, Q. (2006) \u2018Cyberbullying in Schools. A Research of Gender Differences\u2019, School Psychology International 27(2): 157\u201370.<\/p>\n Kowalski, R.M. and S.P. Limber (2007) \u2018Electronic Bullying among Middle School Students\u2019, Journal of Adolescent Health 41(6): S22\u201330.<\/p>\n Olweus, D. (1993). Bullying at school: What we know and what we can do. Oxford, UK and Cambridge, MA: Blackwell.<\/p>\n Patchin, J.W. and S. Hinduja (2006) \u2018Bullies Move Beyond the Schoolyard. A Preliminary Look at Cyberbullying\u2019, Youth Violence and Juvenile Justice 4(2): 148\u201369.<\/p>\n Slonje, R., Smith, P. K., & Frisen, A. (2012). Processes of cyberbullying, and feelings of remorse by bullies: A pilot study. European Journal of Developmental Psychology, 9, 244\u2013259<\/p>\n Smith, P. K., & Slonje, R. (2010). Cyberbullying: The nature and extent of a new kind of bullying in and out of school. In S. R. Jimerson, S. M. Swearer, & D. L. Espelage (Eds.), Handbook of bullying in schools: An international perspective (pp. 249\u2013262). New York: Routledge<\/p>\n Vandebosch, H., & Van Cleemput, K. (2008). Defining cyberbullying: A qualitative research into the perceptions of youngsters. CyberPsychology & Behavior, 11, 499\u2013503<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen ultimii ani, mass-media, educatorii \u0219i p\u0103rin\u021bii, dar \u0219i comunitatea de cercetare au fost preocupa\u021bi de o form\u0103 relativ nou\u0103 de agresiune printre elevi \u0219i tineri, denumit\u0103 generic cyberbullying. Cyberbullyingul este un fenomen care ia amploare \u00een toat\u0103 lumea, direct … Cite\u0219te continuarea