\u00cen mediul \u0219colar, de cele mai multe ori, au loc agresiuni \u00eentre elevi. Nu sunt normale, pentru c\u0103 ele afecteaz\u0103 dezvoltarea holistic\u0103 a elevului. Fiecare om\/ elev este unic \u0219i vine cu un bagaj de unicitate care \u00eel define\u0219te ca persoan\u0103, dar de cele mai multe ori unicitatea fiec\u0103rei persoane poate leza integritatea noastr\u0103. <\/p>\n
\u201eBully \u00eenseamn\u0103 brutal, agresiv. Ori de c\u00e2te ori un coleg agreseaz\u0103, umile\u0219te, discrimineaz\u0103 sau eticheteaz\u0103 al\u021bi colegi, comite fenomenul bullying, devine agresor, controlor \u0219i chiar c\u0103l\u0103u emo\u021bional. Copiilor \u0219i adolescen\u021bilor le place mult s\u0103 se joace, s\u0103 glumeasc\u0103. Unele glume sunt s\u0103n\u0103toase, stimuleaz\u0103 creativitatea \u0219i veselia. Altele \u00eens\u0103 r\u0103nesc profund componenta emo\u021bional\u0103 \u0219i genereaz\u0103 traume ale personalit\u0103\u021bii.\u201d (Cury, A., 2011, p. 103)<\/p>\n
Elevul victim\u0103<\/strong><\/p>\n Din experien\u021ba proprie, elevii, victimele bullyingului sunt acei elevi supu\u0219i stereotipiilor \u0219i prejudec\u0103\u021bilor. \u00cen mediul educa\u021bional, \u00een special \u00een sala de clas\u0103, au loc acele prejudec\u0103\u021bi \u0219i stereotipii – tocilari (elevul care \u00eenva\u021b\u0103 bine \u0219i are rezultate bune la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103), sifonarul (cel care \u00ee\u0219i pune punctul de vedere), \u0219efu’ (nu mi\u0219c\u0103 nimic f\u0103r\u0103 el), frumoasa\/ prin\u021besa (fata pe care \u0219i-o doresc colegii s\u0103 le fie iubit\u0103).<\/p>\n Victimele, de cele mai multe ori, sunt elevii cu aptitudini sociale mai slab dezvoltate, \u00een acest mod ei devenind vulnerabili. De fapt, p\u0103rerea mea este c\u0103 avem dou\u0103 tipuri de \u201evictime\u201d – cei care sunt agresa\u021bi \u0219i cei care agreseaz\u0103. Vulnerabilitatea reprezint\u0103 starea de poten\u021bialitate, de nemanifestare \u00een prezent a unor factori care pot \u00eens\u0103 conduce \u00een viitor la marginalizare, defavorizare sau alte fenomene conexe, o hart\u0103 mental\u0103 a unor interpret\u0103ri neadecvate \u00een raport cu realitatea sau cu poten\u021bialul persoanei (Cojocaru, \u0218., 2005, 30).<\/p>\n La fel ca \u0219i Auggie (August Pullman), care suferea de o deformare congenital\u0103, personajul din filmul Wonder (Minunea) \u0219i care urma s\u0103 frecventeze cursurile unei \u0219coli de mas\u0103 din USA, a\u0219tepta s\u0103 vina Haloweenul pentru a purta to\u021bi m\u0103\u0219ti, iar el s\u0103 se simt\u0103 bine. De fapt, realitatea noi nu o putem ascunde, oric\u00e2t de mult ne-am dori lucrul acesta. Auggie, din punct de vedere al achizi\u021biilor, func\u021biona normal, doar aspectul lui fizic, \u00eei f\u0103cea pe cei din jur s\u0103-l molesteze emo\u021bional \u0219i s\u0103 devina victima bullyingului. Vulnerabilitatea, fiec\u0103rei persoane \u00een parte aflata \u00een anumite raporturi cu realitatea exterioar\u0103, cu unele contexte sociale ale ac\u021biunii individuale, \u0219i pot fi un rezultat al unor interpret\u0103rilor personale date de aceste contexte (Cojocaru, \u0218., 2005, p.30). Auggie, prin simplul fapt c\u0103 urma \u0219coala de mas\u0103, dorea s\u0103 mearg\u0103 la cursuri cu masca pentru ca cei din jurul lui, colegii, s\u0103 nu-l \u00eentrebe dac\u0103 e contagios ceea ce are el.<\/p>\n Dilemele tr\u0103ite de victimele bullyingului privind asumarea acestui statut au prezentat interes pentru cercet\u0103toarea danez\u0103 Dorte Marie Sondergaard (2015), care constat\u0103 c\u0103 exista totu\u0219i \u0219i victime ezitante chiar p\u00e2n\u0103 la extrema de a nu clasifica actul drept abuz. Posibilele explica\u021bii se extind de la faptul c\u0103 persoana consider\u0103 pozi\u021bionarea \u00een statutul de victim\u0103\u00a0 ca o amenin\u021bare \u0219i nu ca un suport, ca fiind nedemn\u0103, p\u00e2n\u0103 la transformarea acestei alegeri \u00eentr-o strategie de supravie\u021buire social\u0103 (Cramaruc, Mihaela-Nicoleta, 2016, 288).<\/p>\n Victima bullyingului \u00ee\u0219i accept\u0103 statutul de victim\u0103 atunci c\u00e2nd \u00een jurul s\u0103u nu se schimb\u0103 nimic, fenomenul se ascunde sub privirile adul\u021bilor care iau parte la actul educa\u021bional dintr-o \u0219coal\u0103.<\/p><\/blockquote>\n \u00cen \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103, cum afl\u0103m din media, ca acest fenomen este mu\u0219amalizat, de fapt afl\u0103m c\u0103 despre bullying se \u00eenva\u021b\u0103 la disciplinele socio-umane din trunchiul comun, iar p\u0103rin\u021bii cer suplimentarea consilierilor pe unitatea de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Dintr-un studiu efectuat de \u201c Salva\u021bi Copii\u201d, afl\u0103m c\u0103 70% din copii au fost victimele bullyingului \u00een spa\u021biul \u0219colar. Trista realitate este c\u0103 \u0219coala rom\u00e2neasca se bazeaz\u0103 pe competitivitate \u0219i nu pe formarea de aptitudini sociale. \u00cen acest \u201espa\u021biu\u201d, se dezvolt\u0103 victimele care \u00ee\u0219i accepta statutul de victim\u0103. O putem numi de doua ori victim\u0103, odat\u0103 a fenomenului de bullying \u0219i a doua oar\u0103 a mu\u0219amaliz\u0103rii sau a trat\u0103rii cu indiferen\u021b\u0103 a acestui fenomen, la nivel de \u0219coal\u0103, inspectorate \u0219i minister. De fapt, s-a dat o lege care interzice bullyingul \u00een spa\u021biul \u0219colar, dar \u00eenc\u0103 nu s-au aflat care vor fi consecin\u021bele celor care o \u201efolosesc\u201d \u00een continuare.<\/p>\n Sunt eviden\u021biate \u0219ase caracteristici ale pu\u0219tilor care sunt \u00een mod special vulnerabili la bullying (Whitson, S., 2017, p. 37):<\/p>\n Elevul agresor<\/strong><\/p>\n \u201eDup\u0103 ce Fernando a pus \u00eenc\u0103 o \u00eentrebare\u00a0 f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 aparent\u0103 a subiectului abordat, Alex n-a mai rezistat \u0219i a strigat din spatele clasei: Agresivitatea poate fi v\u0103zut\u0103 ca \u0219i comportamente, ca atac fizic sau verbal pentru a provoca tiranie, sau, pur \u0219i simplu, pentru a fi antagonist (Ani\u021bei, M., Chraif, M., Burt\u0103verde, V., Mih\u0103il\u0103, T., p. 347).<\/p>\n \u00cen practica profesional\u0103, agresorii sau victimele-agresor sunt leza\u021bi, ciun\u021bi\u021bi din punct de vedere emo\u021bional. Elevii consilia\u021bi pe aceasta problem\u0103, le lipsea iubirea \u0219i \u00een\u021belegerea familiei, acel loc \u00een familie pe care un copil este necesar s\u0103-l ocupe \u00een familia lor, ne\u00een\u021bele\u0219i de fra\u021bii mai mari c\u0103 \u0219i ele are nevoie de ajutor, b\u0103ie\u021bilor le lipsea iubirea de tat\u0103, decesul unei persoane dragi iar toate aceste frustr\u0103ri personale sunt refulate prin aceste comportamente de popularitate, de superioritate. Prin actul social pe care \u00eel adopt\u0103, dore\u0219te s\u0103 fie primul m\u0103car \u00een acest plan, c\u0103 poate cineva \u00eei va auzi.<\/p>\n \u00cen Minunea (The Wonder<\/em>), elevul agresor era sus\u021binut de familie. Mama elevului agresor a modificat o poz\u0103 \u00een care bine\u00een\u021beles ap\u0103rea \u0219i Auggie, \u0219terg\u00e2ndu-l pe acesta din grupul clasei. Motivul mamei invocat la direc\u021biune a fost acela c\u0103 ce explica\u021bii\u00a0 va da prietenilor de familie c\u00e2nd \u00eel va vedea pe Auggie. Din p\u0103cate, de cele mai multe ori bullyingul are sus\u021binere din partea p\u0103rin\u021bilor. Copilul agresor este copil supus violen\u021belor domestice, violen\u021b\u0103 care are loc \u00een toate straturile socioeconomice, la toate rasele \u0219i etniile, \u00een cazul ambelor sexe \u0219i al tuturor religiilor (Whitson, S., 2017, p. 189).<\/p>\n – Cei slabi \u00eei \u0219i judec\u0103 \u0219i \u00eei exclud pe ceilal\u021bi pentru c\u0103 sunt diferi\u021bi, dar cei puternici \u00een\u021beleg \u0219i includ. Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii jignit? Trebuie s\u0103 ne \u00eenfuriem? S\u0103 fugim de problem\u0103? S\u0103 ne r\u0103zbun\u0103m? Sau s\u0103 facem rug\u0103ciunea \u00een\u021belep\u021bilor? […]<\/em> Ceea ce spune Augusto Cury m\u0103 duce cu g\u00e2ndul la un filmule\u021b pe care l-am vizionat acum ceva vreme, cu un b\u0103ie\u021bel, Lupi, care era foarte \u00eenc\u00e2ntat de juc\u0103ria sa Captain Canine<\/em>. \u00centr-o zi, Lupi se juca \u00een parc \u0219i apare Billy, un coleg de la gr\u0103dini\u021b\u0103. Billy era un bully-cel care agreseaz\u0103. Colegii lui Lupi \u00eel sf\u0103tuiau s\u0103 spun\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, c\u0103 Billy \u00eel nec\u0103je\u0219te mereu. Tot de la prietenii s\u0103i, el afl\u0103 c\u0103 fratele lui Billy, Bobby este \u201ethe worst bully\u201d din clas\u0103. Personajul \u0219i-a luat inima \u00een dinti \u0219i a dorit o confruntare fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu Billy, dar pe c\u00e2nd a ajuns \u00een parc a v\u0103zut c\u0103 \u0219i Billy este nec\u0103jit de fratele s\u0103u. Lupi a decis s\u0103 fie prietenul lui Billy.<\/p>\n Am relatat aceast\u0103 povestioar\u0103, pentru a releva c\u0103 de cele mai multe ori ei \u00een\u0219i\u0219i sunt victimele acestui fenomen bullying, care se pare c\u0103 a fost, este \u0219i va fi prezent \u00een \u0219colile \u0219i vie\u021bile noastre. Problema este c\u0103 fenomenul trebuie semnalat de cei care sunt agresa\u021bi. Trebuie sesizat, luate m\u0103suri, nu mu\u0219amalizat.<\/p>\n Rezilien\u021ba asistat\u0103 a celor implica\u021bi \u00een bullying, agresor-agresat<\/strong><\/p>\n \u00cen mediul \u0219colar rezilien\u021ba asistat\u0103, de cele mai multe ori are loc prin art-terapie sau cel pu\u021bin eu o folosesc cel mai des \u00een munca mea de consilier \u0219colar. Art-terapia stimuleaz\u0103 creativitatea, care joaca un rol important \u00een procesul de rezilien\u021b\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, art-terapia sus\u021bine mecanismele de adaptare \u0219i restabile\u0219te sentimentul de control asupra evenimentelor \u0219i stima de sine (Ionescu, \u0218., p.43)<\/p>\n Mandala<\/em>: indiferent de v\u00e2rst\u0103, copii sunt \u00eencuraja\u021bi s\u0103 coloreze mandale. Dup\u0103 terminarea mandalelor de colorat, sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 punctul de echilibru care este \u00een centrul mandalei. De fapt, mandala este un simbol religios hindus cu un punct de echilibru, mijlocul mandalei, dup\u0103 care se \u00eemparte \u00een mai multe segmente egale. Punctul este el\/ea, elevul, agresorul sau agresatul, centrul mandalei care \u00eel define\u0219te ca \u0219i persoana unic\u0103 iar segmentele egale sunt toate sentimentele, emo\u021biile, pozitive sau negative, a\u0219a cum ac\u021bion\u0103m, atitudini fa\u021b\u0103 de persoanele din jurul nostru etc. Scopul este s\u0103 descoperim c\u00e2t mai multe despre copil a\u0219a cum este el.<\/p>\n Lucruri bune despre mine<\/em>: pe o foaie alb\u0103 se reg\u0103sesc piese de puzzle mai multe piese de puzzle, iar elevii trebuie sa le umple cu \u00eenscrisuri, desene, culori pentru a \u00eenv\u0103\u021ba c\u0103 ei ca \u0219i persoane au \u0219i foarte multe plusuri, nu doar minusuri care de cele mai multe ori \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ac\u021bioneze spre comportamente antisociale.<\/p>\n Managementul furiei<\/em>: elevii sunt \u00eendemna\u021bi s\u0103 coloreze o coal\u0103 A4, \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een 8 p\u0103r\u021bi egale. La punctul 1 atunci c\u00e2nd se simt furio\u0219i ei pot face un sport, se pot plimba cu bicicleta sau pur \u0219i simplu s\u0103 ie\u0219i la aer. La punctul 2, elevii sunt \u00eendemna\u021bi s\u0103 vorbeasc\u0103 cu un adult de \u00eencredere. La punctul 3, s\u0103 descrie sentimentele lor. La punctul 4, c\u00e2nd te sim\u021bi agitat \u0219i furios, te opre\u0219ti inspiri \u0219i expiri de c\u00e2teva ori. La punctul 5, \u00een acele momente de furie \u00ee\u021bi imaginezi un loc minunat \u00een care \u021bi-ai dori s\u0103 fii. La 6, elevii sunt sf\u0103tui\u021bi sa asculte muzic\u0103. La 7, elevii sunt sf\u0103tui\u021bi s\u0103 bea apa rece sau s\u0103 se stropeasc\u0103 pe fa\u021b\u0103 cu apa rece iar la punctul 8, elevii sunt \u00eendemna\u021bi s\u0103-\u0219i spun\u0103 cu voce tare \u201eSunt calm \u0219i pot trece peste acest moment\u201d. Coala se va \u00eemp\u0103turi p\u00e2n\u0103 va rezulta un joc pentru degete.<\/p>\n La acestea, se adaug\u0103 vizionarea de filme pe aceasta tem\u0103<\/em>, precum \u0219i citirea de pove\u0219ti terapeutice<\/em>.<\/p>\n Un elev poate fi considerat rezilient daca p\u0103streaz\u0103 niveluri ridicate de motiva\u021bie pentru a reu\u0219i \u0219i dac\u0103 are rezultate \u0219colare bune, \u00een ciuda faptului c\u0103, din cauza evenimentelor \u0219i condi\u021biilor cu caracter stresant, este \u00een pericol s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultate \u0219colare proaste \u0219i, \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 abandoneze \u0219coala (Alva, 1991, apud Ionescu, \u0218., p 116).<\/p>\n Niciodat\u0103 s\u0103 nu scoate\u021bi \u00een eviden\u021b\u0103 un defect fizic al unei persoane sau un comportament care vi se pare ciudat. Aprecia\u021bi calit\u0103\u021bile \u0219i respecta\u021bi diferen\u021bele. Nu atribui\u021bi niciodat\u0103 porecle care \u00eei umilesc pe oameni. Nici m\u0103car \u00een glum\u0103, nu copia\u021bi atitudinile din emisiunile de umor care \u00ee\u0219i bat joc de particularit\u0103\u021bile unor oameni care fac asisten\u021ba s\u0103 r\u00e2d\u0103. Cei care g\u00e2ndesc cu adev\u0103rat iubesc omenirea, se pot pune \u00een locul celorlal\u021bi \u0219i v\u0103d ceea ce al\u021bii nu v\u0103d<\/em> – Augusto Cury.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen mediul \u0219colar, de cele mai multe ori, au loc agresiuni \u00eentre elevi. Nu sunt normale, pentru c\u0103 ele afecteaz\u0103 dezvoltarea holistic\u0103 a elevului. Fiecare om\/ elev este unic \u0219i vine cu un bagaj de unicitate care \u00eel define\u0219te ca … Cite\u0219te continuarea \n
\nProstule! Mongoloidule! Treze\u0219te-te!<\/em>
\nTo\u021bi au izbucnit \u00een hohote de r\u00e2s. Alex era considerat liderul clasei, iar Fernando era r\u0103\u021bu\u0219ca cea ur\u00e2t\u0103. Umilit, i s-au umplut ochii de lacrimi \u0219i i s-a pus un nod \u00een g\u00e2t\u201d ( Cury, A., 2011, 102).<\/p>\n
\n– S-a sim\u021bit cineva de aici, umilit de vreun coleg?<\/em>
\nOric\u00e2t de incredibil ar p\u0103rea, peste 80% din elevii clasei au ridicat m\u00e2na. Alex \u0219i el se sim\u021bise umilit, \u00een primii ani de \u0219coal\u0103. Era foarte agitat \u0219i g\u0103l\u0103gios, nu avea o coordonare motorie prea bun\u0103 \u0219i se considera\u00a0 un sportiv slab. Agresivitatea lui constituia o proiec\u021bie a agresivit\u0103\u021bii cu care fusese tratat \u0219i care nu fusese rezolvat\u0103 niciodat\u0103. C\u00e2nd a reflectat asupra celor tr\u0103ite de el, a \u00een\u021beles( Cury, A, 2011, p. 106-107).<\/p>\n
\nAni\u021bei, M., Chraif, Mihaela, Burt\u0103verde, V., Mih\u0103il\u0103, T., 2016 Tratat de psihologia personalit\u0103\u021bii, Editura Trei, Bucure\u0219ti
\nCojocaru, \u0218, 2005, Metode apreciative \u00een asisten\u021b\u0103 social\u0103, Polirom, Ia\u0219i
\nCury, A., 2011, Copii str\u0103luci\u021bi, p\u0103rin\u021bi fascinan\u021bi, Editura For You, Bucure\u0219ti
\nP\u00e2ni\u0219oar\u0103, Georgeta, S\u0103l\u0103v\u0103stru, Dorina, Mitrofan, L., coord, 2016, Copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba, provoc\u0103ri actuale \u00een psihologia educa\u021biei \u0219i dezvolt\u0103rii, Polirom, Ia\u0219i
\nPotts, C., Potts, Suzanne, 2017, Asertivitatea, cum sa ram\u00e2i ferm indiferent de situa\u021bie, Editura Trei, Ia\u0219i
\nWhitson, Signe, 2017, Fenomenul Bullying, 8 strategii de a-i pune cap\u0103t, Herald, Bucure\u0219ti
\nwww.mediafax.ro\/social\/bullying-ul-un-fenomen-in-crestere-in-scoala-romaneasca-ne-crestem-copiii-cu-palma-la-fund-cu-etichete-puse-in-frunte-3-din-10-elevi-sunt-amenintati-cu-bataia-de-colegi-16760675<\/a>
\nyoutube.com\/watch?v=Ej1LIIN34SM<\/a>
\nwww.homestoriesatoz.com\/printables\/help-kids-manage-anger-free-printable-game.html<\/a><\/p>\n