Cu to\u021bii ne-am \u00eentrebat, la un moment dat: de ce \u00eenv\u0103\u021b\u0103m anumite lucruri de care nu ne vom folosi niciodat\u0103, sau foarte rar, pe parcursul vie\u021bii!? \u00cen calitate de cadru didactic, de multe ori, am fost \u00eentrebat\u0103 de c\u0103tre elevi \u201eDe ce trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m at\u00e2tea obiecte, doar d\u0103m examen numai la rom\u00e2n\u0103 \u0219i matematic\u0103?\u201d La \u00eenceput, nu am avut tendin\u021ba s\u0103 le dau dreptate, \u00eens\u0103 cu timpul am \u00een\u021beles c\u0103 nu mul\u021bimea obiectelor de studiat \u00eei nemul\u021bume\u0219te, ci pentru c\u0103 nu li se explic\u0103 de ce, \u00een ce situa\u021bii vor avea nevoie de cuno\u0219tin\u021bele dob\u00e2ndite la desen, muzic\u0103, educa\u021bie tehnologic\u0103, limba francez\u0103, fizic\u0103, matematic\u0103 etc. <\/p>\n
\u201eCultivarea min\u021bii este tot at\u00e2t de important\u0103 ca m\u00e2ncarea pentru trup.\u201d (Cicero)
\n\u201eCopiii t\u0103i au nevoie mai mult dec\u00e2t orice s\u0103-i iube\u0219ti pentru ceea ce sunt, nu s\u0103-\u021bi consumi tot timpul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i corectezi.\u201d (Bill Ayers)
\n\u201eF\u0103r\u0103 \u0219coal\u0103 s\u0103 nu a\u0219tepte nimeni nici p\u0103rin\u021bi buni, nici fii buni, \u0219i prin urmare, nici stat bine organizat \u0219i bine c\u00e2rmuit \u0219i p\u0103storit.\u201d (Ion Heliade R\u0103dulescu)
\n\u201eCel ce le d\u0103 lec\u021bii copiilor, \u00eenva\u021b\u0103 mai mult dec\u00e2t ei.\u201d (proverb)
\n\u201eCe este un copil? Este o nou\u0103 \u00eencercare de a perfec\u021biona omul cinstit, adic\u0103 de a face pe om divinitate.\u201d (George Bernard Shaw)
\n\u201eCel mai puternic factor educa\u021bional este conversa\u021bia din casa unui copil.\u201d (William Temple)
\n\u201e90 % din educa\u021bie este \u00ceNCURAJARE!\u201d (Anatole France)<\/p>\n
\u00cen discu\u021biile cu elevii, ace\u0219tia au mai spus c\u0103 sunt obiecte de studiu la care le este greu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, s\u0103 memoreze. Auzind aceste argumente, m-am decis s\u0103 citesc articole \u0219i c\u0103r\u021bi \u00een care sunt prezentate noi metode de \u00eenv\u0103\u021bare. Dup\u0103 studierea acestora, am ajuns la concluzia c\u0103 este necesar ca elevii, copiii \u00een general, s\u0103 fie mai \u00eent\u00e2i ajuta\u021bi \u201es\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 \u00eenve\u021be\u201d!<\/p>\n
Ce model de sistem educa\u021bional alegem din mul\u021bimea de modele la nivel mondial sau na\u021bional?<\/em> Teama de a nu fi considera\u021bi anacronici a determinat alegerea, uneori, a unor metode care nu au dat rezultatele a\u0219teptate. S-au imitat metode de predare-\u00eenv\u0103\u021bare din diferite sisteme de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, care nu s-au adaptat caracterului \u0219i necesit\u0103\u021bilor elevilor rom\u00e2ni. Specificul na\u021bional rom\u00e2nesc nu este apropiat de cel german, englez etc. Ce vrem? S\u0103 fim \u201ecum ne este felul\u201d sau s\u0103 fim \u201ela mod\u0103\u201d? Odat\u0103 aflat r\u0103spunsul la aceast\u0103 dilem\u0103, ne putem apuca de lucru serios.<\/p>\n Prima \u00eentrebare: C\u00e2nd \u00eencepe educarea \u0219i tehnica \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii copiilor?<\/em><\/p>\n R\u0103spuns: imediat ce mama simte existen\u021ba copilului: \u00eel m\u00e2ng\u00e2ie, \u00eei vorbe\u0219te despre el, despre ce se vede \u00een camer\u0103\/ \u00een parc\/ pe strad\u0103\/ \u00een magazine, \u00eei c\u00e2nt\u0103 (chiar \u00een limbi str\u0103ine), p\u0103rin\u021bii vor fi uimi\u021bi c\u00e2nd copilul \u00eencepe s\u0103 le vorbeasc\u0103 folosind un num\u0103r mare de cuvinte.<\/p>\n A doua \u00eentrebare: Ce trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be copilul p\u00e2n\u0103 la 3 ani?<\/em><\/p>\n R\u0103spuns: S\u0103 vorbeasc\u0103 corect, s\u0103 observe orice lucru sau vietate, s\u0103 le descrie folosind substantive, adjective (f\u0103r\u0103 explica\u021bii teoretice de gramatic\u0103), s\u0103 salute, s\u0103 respecte regulile jocurilor (cu tematici: casa, camera, strada, gr\u0103dini\u021ba, obiecte de \u00eembr\u0103c\u0103minte, m\u00e2ncare etc.).<\/p>\n A treia \u00eentrebare: Ce stil de \u00eenv\u0103\u021bare are copilul? De ce este important s\u0103 \u0219tim?<\/em><\/p>\n R\u0103spuns: P\u00e2n\u0103 la 3 ani putem identifica stilul propriu de \u00eenv\u0103\u021bare. De mult timp se\u00a0 aplic\u0103 chestionare pentru a afla care este stilul de \u00eenv\u0103\u021bare, doar c\u0103 nu se poate\/ nu se \u00eencearc\u0103 punerea \u00een practic\u0103. Dup\u0103 testare, din p\u0103cate, nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic! Dintre cei 30 de copii, 12 au stil predominant auditiv, 6 tactil, 7 verbal, 3 vizual, 2 interactiv.<\/p>\n Oric\u00e2t de bun este un profesor, cum ar putea preda a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 to\u021bi copiii? Fiecare elev are personalitatea sa!<\/em><\/p>\n R\u0103spuns: Repartizarea \u00een colectivele de elevi trebuie s\u0103 se fac\u0103 \u021bin\u00e2nd cont de stilurile de \u00eenv\u0103\u021bare. Cei 30 de elevi ar trebui s\u0103 aib\u0103 acela\u0219i stil de \u00eenv\u0103\u021bare ca al cadrului didactic. Toate cadrele didactice care\u00a0 predau\u00a0 la clas\u0103 s\u0103 apar\u021bin\u0103 acelora\u0219i stiluri de predare-\u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n Aceast\u0103 regul\u0103 ar trebui respectat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een clasa a VI-a, dup\u0103 care elevii se pot integra \u00een colective mixte. Joaca \u00een pauze nu \u021bine cont de stilurile de \u00eenv\u0103\u021bare!<\/p>\n Pentru copiii cu CES, \u00eemi pare r\u0103u, nu se aplic\u0103 principiul \u201e\u00eenva\u021b\u0103 dup\u0103 posibilit\u0103\u021bi\u201d. El este \u00eenso\u021bit de profesorul de sprijin, care \u00eel ajut\u0103 s\u0103 scrie, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce scrie, uneori r\u0103spunde la c\u00e2te o \u00eentrebare. Profesorul care pred\u0103 clasei, se uit\u0103 spre el pentru a observa dac\u0103 \u00een\u021belege. Este foarte pu\u021bin! Cadrul didactic aplic\u0103 hot\u0103r\u00e2rea mamei din povestirea \u201ePuiul\u201d de Br\u0103tescu-Voine\u0219ti. Nu se pot \u201eneglija\u201d 29 de elevi venind \u00een sprijinul unuia singur. Ar fi mai eficient ca predarea-evaluarea copiilor cu CES s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre profesorul de sprijin, care s\u0103 mai explice \u00eenc\u0103 o dat\u0103 ceea ce s-a predat, s\u0103 r\u0103spund\u0103 la nedumeririle elevului, asta \u00eenseamn\u0103 sprijin, nicidecum discriminare! Copilul cu CES trebuie integrat \u00een colectivul de elevi pentru a socializa, a se bucura de aten\u021bia colegilor. Pentru el e nevoie de mai mult timp \u0219i r\u0103bdare!<\/p>\n Dup\u0103 identificarea stilului personal de \u00eenv\u0103\u021bare, c\u0103ut\u0103m r\u0103spunsul la \u00eentrebarea: Ce cuno\u0219tin\u021be trebuie s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 elevii pentru a se descurca \u00een via\u021b\u0103 (nu pentru a performa)?<\/em><\/p>\n R\u0103spuns: Cantitatea \u0219i dificultatea cuno\u0219tin\u021belor \u0219i deprinderilor dob\u00e2ndite trebuie adaptate v\u00e2rstei, de exemplu: cei mici au \u00eenv\u0103\u021bat comportamente s\u0103n\u0103toase precum salutul, sp\u0103latul pe m\u00e2ini, s\u0103 salute, s\u0103 m\u0103n\u00e2nce frumos \u00een lini\u0219te etc. Ceilal\u021bi , mai mari, trebuie s\u0103-\u0219i perfec\u021bioneze stilul de \u00eenv\u0103\u021bare, s\u0103 aleag\u0103 el (nu p\u0103rin\u021bii) limba str\u0103in\u0103 pe care s\u0103 o \u00eenve\u021be folosind tehnica stilului s\u0103u de \u00eenv\u0103\u021bare. Jocurile \u00een curtea \u0219colii trebuie s\u0103-i uneasc\u0103 pe to\u021bi copiii \u0219i nu trebuie s\u0103 fie obliga\u021bi s\u0103 se joace cu orice copil (nu este discriminare,\u00a0 este dreptul fiec\u0103ruia s\u0103 aleag\u0103.<\/p>\n Examenele, de toate felurile, ar trebui s\u0103 fie cu subiecte unice, maniera de rezolvare a subiectelor este cea caracteristic\u0103 stilului de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n \u00cen clasele a VII-a \u0219i a VIII-a, colectivele de elevi cu stiluri diferite de \u00eenv\u0103\u021bare se pot reorganiza pe alte criterii dec\u00e2t cel al stilurilor de \u00eenv\u0103\u021bare. Astfel, vor face un pas important integr\u0103rii \u00eentr-o lume mai aproape de realitate.<\/p>\n Pe scurt, mi-a\u0219 dori un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt care s\u0103 fie centrat mult mai mult pe elev ca fiin\u021b\u0103 \u00een formare, care are nevoie de \u00eendrumare, care necesit\u0103 tact pedagogic, r\u0103bdare \u0219i \u00eencurajare.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cu to\u021bii ne-am \u00eentrebat, la un moment dat: de ce \u00eenv\u0103\u021b\u0103m anumite lucruri de care nu ne vom folosi niciodat\u0103, sau foarte rar, pe parcursul vie\u021bii!? \u00cen calitate de cadru didactic, de multe ori, am fost \u00eentrebat\u0103 de c\u0103tre elevi … Cite\u0219te continuarea
\nProfesorul Louis John Gozolino spunea c\u0103 \u201eelevii sunt o colec\u021bie divers\u0103 de fiin\u021be umane vii, care respir\u0103, au personalitate \u0219i pove\u0219ti de via\u021b\u0103 complexe. Ei au nevoie de profesori dispu\u0219i \u00abs\u0103-\u0219i pun\u0103 umanitatea la b\u0103taie\u00bb\u201d. Cadrele didactice trebuie \u201es\u0103 \u00eenve\u021be lec\u021bia ata\u0219amentului, a d\u0103ruirii \u0219i pe cea a recuno\u0219tin\u021bei fa\u021b\u0103 de copii. De cadrele didactice depinde interesul sau dezinteresul copilului fa\u021b\u0103 de \u0219coal\u0103, \u00eencrederea sau ne\u00eencrederea \u00een rezultatele proprii, dorin\u021ba \u0219i for\u021ba de a fi din ce \u00een ce mai buni.\u201d<\/p>\n