Dintotdeauna, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul a reprezentat un domeniu pe care lumea a \u00eencercat s\u0103 \u00eel schimbe. Paradigmele schimb\u0103rilor nu au fost u\u0219oare (uneori au fost imposibile), din cauza cutumelor societ\u0103\u021bilor care erau deja \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u0219i incapabile s\u0103 fie uitate sau schimbate. Evolu\u021bia societ\u0103\u021bii a determinat \u0219i o evolu\u021bie a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului. Cum s-a realizat aceasta? Prin eliberarea oamenilor de ideologiile rudimentare, ineficiente, precare ce nu \u0219i-au mai g\u0103sit locul \u0219i rostul \u00een via\u021ba omului. Pilonii schimb\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului sunt: \u0219tiin\u021ba, tehnologia \u0219i industrializarea. <\/p>\n
\u00cenainte de Revolu\u021bia Industrial\u0103, foarte pu\u021bini oameni aveau acces la vreo form\u0103 de educa\u021bie. Biserica era cea care oferea, \u00een Europa Medieval\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt celor dornici s\u0103 se instruiasc\u0103, prin ceea ce se numea la acea vreme \u0219coala gramatical\u0103. Aceste tipuri de \u0219coli s-au n\u0103scut cu mult \u00eenainte, chiar din Grecia Antic\u0103. Denumirea latineasc\u0103 schola grammatica<\/em> era cunoscut\u0103 cu 200 de ani \u00eenainte, consider\u00e2ndu-se c\u0103 \u00eenc\u0103 din perioada Sf. Augustin (587) aceste tipuri de \u0219coli existau pe l\u00e2ng\u0103 anumite biserici. Literalmente, la \u00eenceput, \u00een\u00a0 aceste \u0219coli se preda doar gramatica limbii latine. Av\u00e2nd \u0219i alte denumiri ( \u00een timp), cum ar fi gramarye<\/em> sau glomerye<\/em>, aceste institu\u021bii erau privite cu fascina\u021bie de to\u021bi cei care nu aveau parte de educa\u021bie. Se credea c\u0103 \u00een ele se pred\u0103 un soi de magie, semnifica\u021bie care a supravie\u021buit ast\u0103zi \u00een termenul glamour<\/em>.<\/p>\n Bazele \u00eentemeierii acestor \u0219coli le-au reprezentat pilonii religio\u0219i. Multe dinte aceste \u0219coli au luat na\u0219tere \u00een cadrul unor parohii, al unor colegii parohiale sau chiar pe l\u00e2ng\u0103 m\u00e2n\u0103stiri. Scopul acestora era s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 tineri pentru via\u021ba de biseric\u0103, \u00eens\u0103 mul\u021bi dintre \u00eenv\u0103\u021b\u0103cei s-au \u00eendreptat \u0219i spre alte domenii. \u00cen acele vremuri, biserica nu deschidea o poart\u0103 doar spre cunoa\u0219terea strict\u0103 a domeniului religios, ci deschidea por\u021bi spre alte profesii ale vremii, cum ar fi cea de avocat, profesii \u00een domeniul diploma\u021biei, al politicii, al serviciului civil \u0219i chiar spre medicin\u0103.<\/p>\n Trebuie s\u0103 amintim c\u0103 \u00een \u0219colile antice \u0219i medievale, se predau dou\u0103 discipline: literatura \u0219i gramatica limbii latine\/ grece\u0219ti. De ce? Scopul studierii acestor discipline era acela de a-i ajuta pe tineri s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103 a vremii, \u00een diploma\u021bie sau \u00een serviciul public al vremii.\u00a0 A\u0219a cum engleza este, actualmente, limba interna\u021bional\u0103 a lumii, latina era considerat\u0103, \u00een acea perioad\u0103, limba interna\u021bional\u0103 a bisericii, deoarece t\u00e2n\u0103rul care \u00ee\u0219i dorea s\u0103 fie instruit, alegea s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 vorbeasc\u0103 fluent limba latin\u0103.<\/p>\n Trebuie men\u021bionat faptul c\u0103 aceste \u0219coli au fost foarte selective dintotdeauna, folosind modalit\u0103\u021bi de testare a viitorilor elevi foarte diferite. \u00cens\u0103 odat\u0103 cu aprofundarea scepticismului fa\u021b\u0103 de dogmele religioase, \u00eencep\u00e2nd cu secolele al XV-lea \u0219i al XVI-lea, asocia\u021bii nonreligioase \u0219i-au \u00eenfiin\u021bat propriile \u0219coli, cu scopuri proprii.<\/p>\n \u00cen \u0219colile gramaticale, programa \u0219colar\u0103 se paza pe studierea a \u0219apte discipline clasice: retorica, dialectica, logica formal\u0103, aritmetic\u0103, geometrie, muzic\u0103, astronomie. Aceste discipline clasice au reprezentat mul\u021bi ani ideea de individ educat \u0219i orice tendin\u021b\u0103 de a reforma acest sistem a e\u0219uat. \u00cen perioada Rena\u0219terii, mul\u021bi profesori au \u00eencercat s\u0103 rup\u0103 lan\u021bul acestei programe ce cuprindea discipline clasice, prin introducerea unor discipline noi sau prin aplicarea unor metode de studiu centrate pe elev. \u00cen cartea sa \u201eO lume ie\u0219it\u0103 din min\u021bi\u201d, Ken Robinson aminte\u0219te c\u0103 Richard Mulcaster, primul director al Merchant\u00a0 Tailors School, \u00eentre anii 1561-1586, a \u00eencercat s\u0103 introduc\u0103 predarea limbii engleze \u00een \u0219colile gramaticale, sus\u021bin\u00e2nd necesitatea unor reglement\u0103ri \u00een gramatic\u0103 \u0219i ortografie, dar s-a lovit de reticen\u021ba deciden\u021bilor vremii.\u00a0 Acesta a reu\u0219it, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 includ\u0103 \u00een programa \u0219colar\u0103 discipline ca arta dramatic\u0103, muzic\u0103 \u0219i dram\u0103, dansul, desenul \u0219i sportul de tot felul (lupte, handbal, fotbal etc). Francis Bacon\u00a0 (1561-1626) a reu\u0219it s\u0103 introduc\u0103 \u00een programa \u0219colar\u0103 limbile moderne \u0219i istoria \u0219i, cel mai important, \u0219tiin\u021ba. Trebuie men\u021bionat faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, sistemul educa\u021bional a f\u0103cut progrese mici \u00een ceea ce prive\u0219te aria de discipline noi \u00een programa \u0219colar\u0103.\u00a0 \u00cen aceea\u0219i carte, Ken Robinson\u00a0 transcrie o m\u0103rturie a lui Charles Darwin, fost elev al \u0219colii Shrewsbury: \u201eNimic nu ar fi putut s\u0103 fie mai r\u0103u pentru mintea mea dec\u00e2t aceast\u0103 \u0219coal\u0103,\u00een care nu se preda nimci altceva dec\u00e2t disciplinele clasice, cu excep\u021bia c\u00e2torva resturi de geografie \u0219i istorie antic\u0103. \u0218aoala, ca mijloc de educa\u021bie, a fost pentru mine o pagin\u0103 goal\u0103.Niciodat\u0103 \u00een via\u0219\u0103 nu a m fost capabil s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b o limb\u0103 str\u0103in\u0103…Singura pl\u0103cere pe care am primit-o\u00a0 de la asemenea studii ( clasice) a venit din partea unor ode ale lui Hora\u021biu, pe care l-am admirat foarte mult.<\/em>\u201d Aceste r\u00e2nduri sunt reflect\u0103 imaginea pe care aceste \u0219coli gramticale o avea \u00een r\u00e2ndul elevilor.<\/p>\n Presiunea schimb\u0103rii a avenit din alt\u0103 parte. Percep\u021bia oamenilor despre ideea de \u0219colarizare \u0219i despre schimbarea programei \u0219colilor gramaticale a fost remodelat\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103, de tehnologie \u0219i de cre\u0219terea rapid\u0103 a industrializ\u0103rii. S-au dezvoltat \u0219i teorii noi cu privire la natura inteligen\u021bei \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, odat\u0103 cu apari\u021bia noii \u0219tiin\u021be a psihologiei care anun\u021ba o alt\u0103 abordare a cultiv\u0103rii inteligen\u021bei. Datorit\u0103 acestor trei aspecte: \u0219tiin\u021b\u0103, tehnologie, industrializare, disciplinele clasice\u00a0 ajung s\u0103 dispar\u0103, iar \u00een locul lor, programa \u0219colar\u0103 va introduce altele, noi, care vor crea o nou\u0103 ierarhie, dominat\u0103 de limbile str\u0103ine, de matematic\u0103, de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnologie, \u00een timp ce artele \u0219i\u00a0 disciplinele umaniste ajung s\u0103 fie l\u0103sate \u00een urm\u0103.<\/p>\n Abia dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial apare Legea Educa\u021biei, v\u0103zut\u0103 ca o inginerie social\u0103 deliberat\u0103, menit\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor economice industriale postbelice. Aceast\u0103 lege a instituit trei tipuri de \u0219coli: gramaticale (preg\u0103teau viitorii medici, profesori, avoca\u021bi, func\u021bionari publici etc.), secundare moderne (destinate viitoarelor meserii ce impuneau munci fizice; programa \u0219colar\u0103 era totalmente opus\u0103 celei din \u0219colile gramaticale) \u0219i cea de-a treia categorie de \u0219coli erau cele tehnologice.<\/p>\n De atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00een pofida tuturor \u00eencerc\u0103rilor de a promova egalitatea \u00eentre cursurile academice \u0219i cele profesionale, a existat convingerea (unora) c\u0103 \u0219colile gramaticale au \u00eenc\u0103 un statut aparte, \u00eentruc\u00e2t, doar \u00een cadrul lor, elevii pot primi o educa\u021bie academic\u0103 superioar\u0103, bazat\u0103 pe rigoare, pe aprofundare temeinic\u0103 a materiilor, pe profesionalism \u0219i responsabilitate \u00een r\u00e2ndul \u00eenv\u0103\u021b\u0103ceilor.<\/p>\n La fel ca \u00eentrecut \u0219i azi unii dintre noi consider\u0103 c\u0103 a te ocupa de arte, \u00een loc de a scrie despre ele, nu face parte din concep\u021bia ra\u021bionalist\u0103 a inteligen\u021bei. Capacitate academic\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 (\u00een viziunea unora) s\u0103 joci \u00een piese de teatru, s\u0103 compui muzic\u0103, s\u0103 pictezi, s\u0103 scrii poezii\/ proz\u0103\/ piese de teatru etc.<\/p>\n \u00cen \u00eencheiere, revin la cuvintele lui Ken Robinson – ideile pe care le avem ne pot \u00eenrobi sau ne pot elibera. S\u0103 alegem eliberarea, ie\u0219ind din zona de confort ideologic, fiindc\u0103 doar a\u0219a vom putea face fa\u021b\u0103 tranzi\u021biei, la care cu to\u021bi asist\u0103m azi.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dintotdeauna, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul a reprezentat un domeniu pe care lumea a \u00eencercat s\u0103 \u00eel schimbe. Paradigmele schimb\u0103rilor nu au fost u\u0219oare (uneori au fost imposibile), din cauza cutumelor societ\u0103\u021bilor care erau deja \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u0219i incapabile s\u0103 fie uitate sau schimbate. Evolu\u021bia … Cite\u0219te continuarea
\nHattie, John (2014). \u00cenv\u0103\u021barea vizibil\u0103. Ghid pentru profesori. Bucure\u0219ti: Editura Trei.
\nRobinson, Ken (2011). O lume ie\u0219it\u0103 din min\u021bi. Bucure\u0219ti: Editura Publica.<\/p>\n