De\u0219i matematica este o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103, iar efortul depus de c\u0103tre copii \u00een \u00eensu\u0219irea ei este mai mare comparativ cu celelalte discipline, se poate asigura farmec \u0219i pl\u0103cere \u00een \u00eenv\u0103\u021barea ei prin intermediul jocurilor. <\/p>\n
\u00cenainte de a deveni adult, omul parcurge dezvoltarea sa bio-psiho-socio-cultural\u0103, \u00een mai multe stadii ale vie\u021bii. Concep\u021bia actual\u0103 despre copil se situeaz\u0103 pe pozi\u021biile psihologiei genetice func\u021bionale. \u00cen\u021beles ca o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 \u00een devenire, copilul va fi studiat \u0219i tratat la modul individualizat pe parcursul v\u00e2rstelor pre\u0219colare – mic\u0103, mijlocie, mare – v\u00e2rste c\u00e2nd au loc schimb\u0103ri evolutive sub influen\u021ba mediului institu\u021bionalizat din gr\u0103dini\u021b\u0103. Copil\u0103ria, conceput\u0103 ca o perioad\u0103 cu particularit\u0103\u021bi proprii, este fundamental\u0103 pentru orice sistem de educa\u021bie. Aceste particularit\u0103\u021bi trebuie cunoscute, identificate \u0219i descoperite pentru c\u0103 ele sunt de fiecare dat\u0103 altele, inedite \u00een ipostazele devenirii copilului. Perioada pre\u0219colar\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin cele mai profunde, durabile \u0219i productive \u00eensu\u0219iri psihice ale individualit\u0103\u021bii copilului. Este perioada unei intense receptivit\u0103\u021bi, sensibilit\u0103\u021bi \u0219i flexibilit\u0103\u021bi psihice divergente. De aceea educatoare trebuie s\u0103 exerseze \u0219i s\u0103 fructifice poten\u021bialul creativ al pre\u0219colarului, s\u0103-i dezvolte ml\u0103di\u021bele eului cognitiv, afectiv, ac\u021bional, s\u0103-i modeleze personalitatea \u00een devenire. Nu este exagerat s\u0103 spunem c\u0103 v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103 este una dintre cele mai importante perioade psiho-genetice, datorit\u0103 proceselor remarcabile ce se ating \u00een toate planurile \u0219i \u00een special, \u00een sfera sentimentelor \u0219i a personalit\u0103\u021bii copilului. Pe deoparte pre\u0219colarul, se reintegreaz\u0103 \u00een structura familiei, el recep\u021bioneaz\u0103 influen\u021bele venite nu doar din partea celor care-i satisfac trebuin\u021bele, ci \u0219i din partea altor membrii ai familiei. \u00cen gr\u0103dini\u021b\u0103 i se pun \u00een fa\u021b\u0103 numeroase cerin\u021be noi, pre\u0219colarul devine obiectul unei variate influen\u021be \u0219i mai complexe \u0219i mai bine organizate, toate acestea creeaz\u0103 condi\u021bii favorizante pentru noi achizi\u021bii \u0219i progrese \u00een sfera cognitiv\u0103, afectiv\u0103 \u0219i psiho-motric\u0103 a copiilor. Dezvoltarea psihic\u0103 a copilului este condi\u021bionat\u0103 de mai mul\u021bi factori; sub influen\u021ba jocului \u0219i a altor activit\u0103\u021bi desf\u0103\u0219urate \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103 sub \u00eendrumarea educatoarei, copilul dob\u00e2nde\u0219te noi particularit\u0103\u021bi psihice. Experien\u021ba lui cognitiv\u0103 se \u00eembog\u0103\u021be\u0219te, sfera reprezent\u0103rilor se extinde, func\u021bia reglatoare a sistemului se intensific\u0103 la v\u00e2rsta de 5 ani. Acum se dezvolt\u0103 opera\u021biile g\u00e2ndirii intuitiv-concrete, apar forme ale tr\u0103irilor emo\u021bionale mai complexe, se contureaz\u0103 noi dorin\u021be, interese \u0219i n\u0103zuin\u021be.<\/p>\n
Toate aceste schimb\u0103ri nu se produc uniform, ci prezint\u0103 unele particularit\u0103\u021bi specifice v\u00e2rstei, astfel: Pre\u0219colarii de 3-4 ani ofer\u0103 un tablou al comportamentelor oarecum asem\u0103n\u0103tor cu acela al copiilor de v\u00e2rste antepre\u0219colar\u0103. La v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103 mic\u0103, jocurile copiilor constau \u00een repetarea stereotip\u0103 a activit\u0103\u021bilor simple, predomin\u00e2nd elementul imitativ, con\u021binutul lor fiind destul de s\u0103rac. Procesele de cunoa\u0219tere: percep\u021bia, memoria, g\u00e2ndirea, limbajul, imagina\u021bia se dezvolt\u0103 \u00een situa\u021bii concrete \u0219i \u00een contextul ac\u021biunilor practice, astfel copilul:<\/p>\n
Totu\u0219i la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 socializarea afectiv\u0103 se produce destul de intens, ata\u0219amentul emo\u021bional fa\u021b\u0103 de al\u021bii, mila, simpatia, compasiunea (fa\u021b\u0103 de adul\u021bi, fa\u021b\u0103 de personajele din povesti, fa\u021b\u0103 de animale) sunt tot at\u00e2tea reac\u021bii afective complexe pe care le tr\u0103iesc cei mai mul\u021bi dintre pre\u0219colarii mici<\/p>\n
Activitatea psiho-motric\u0103 urmeaz\u0103 suita dezvolt\u0103rii mi\u0219c\u0103rilor organizate la nivelul unor ac\u021biuni simple. Activitatea \u00eenceput\u0103 \u00ee\u0219i schimb\u0103 adesea cursul, se \u00eentrerupe sau r\u0103m\u00e2ne nefinalizat\u0103.<\/p>\n
V\u00e2rsta de 5-6 ani marcheaz\u0103 o nou\u0103 dezvoltare psihic\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te procesele de cunoa\u0219tere, percep\u021bie, \u00eencep s\u0103 se constituie unele imagini minatele. Copilul este \u00een stare s\u0103 deta\u0219eze un obiect din grupul altor obiecte, s\u0103 descompun\u0103 elementele obiectului \u0219i pe baza lor s\u0103 recompun\u0103 obiectul \u00een \u00eentregime, respect\u00e2nd raporturile dintre p\u00e2r\u021bi, intervenind nota definitorie a memoriei \u0219i reproducerii involuntare.<\/p>\n
Saltul calitativ ce se produce \u00een evolu\u021bia proceselor cognitive se explic\u0103 prin evolu\u021bia vorbirii copilului, proces care atinge nivelul de dezvoltare a limbajului interior. Copilul, \u00een aceast\u0103 faz\u0103, este capabil s\u0103 realizeze opera\u021bii \u00een plan mintal (cazul activit\u0103\u021bilor matematice, al numera\u021biei \u0219i al opera\u021biilor matematice \u00een limitele conceptului de num\u0103r).\u00a0Dezvoltarea g\u00e2ndirii pre\u0219colarului se poate ridica p\u00e2n\u0103 la nivelul de operare cu mul\u021bimi elementare.<\/p>\n
Pronun\u021bia copilului prinde contur, vocabularul devine mai bogat, respect\u00e2nd regulile gramaticale, limbajul devine un instrument de comunicare \u0219i de exprimare a impresiilor tr\u0103ite, a g\u00e2ndurilor \u0219i emo\u021biilor, a dorin\u021belor \u0219i intereselor sale.<\/p>\n
V\u00e2rsta de 6-7 ani, caracteristic\u0103 acestei perioade este atrac\u021bia pe care copilul o resimte pentru \u0219coal\u0103. Pre\u0219colarul a atins nivelul cerut de maturizare psihologic\u0103, pentru a realiza cu succes o nou\u0103 form\u0103 de activitate, anume \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura. Capacitatea de a \u00eenv\u0103\u021ba presupune posibilitatea de a reface drumul unei ac\u021biuni, de a te \u00eentoarce la drumul ini\u021bial, f\u0103c\u00e2nd compara\u021bie cu finalitatea ac\u021biunii.<\/p>\n
Din cele de mai sus se poate desprinde concluzia c\u0103 preg\u0103tirea pentru \u0219coal\u0103 \u00eenseamn\u0103 asigurarea dezvolt\u0103rii multilaterale a copilului pe parcursul perioadei pre\u0219colare. Realizarea acestei dezvolt\u0103ri \u00een formele ei concrete, pune educatoarea \u00een fa\u021ba unor probleme-cheie a c\u0103ror solu\u021bionare cere s\u0103 se \u0219tie:<\/p>\n
Preg\u0103tirea pre\u0219colarilor pentru \u00eensu\u0219irea conceptului de num\u0103r<\/strong><\/p>\n Datele psihologice asupra dezvolt\u0103rii copilului \u00een perioada pre\u0219colar\u0103 din \u021bara noastr\u0103 (\u0219i nu numai) arat\u0103 c\u0103, \u00eenainte de a se forma la copii no\u021biunea de num\u0103r, se parcurg c\u00e2teva etape, timp \u00een care au loc o serie de procese psihice care le asigur\u0103 maturizarea, \u00een\u021belegerea con\u0219tient\u0103 a num\u0103rului \u0219i num\u0103ratului. Piaget, J. arat\u0103 c\u0103 \u00eentre 3-7 ani copiii pre\u0219colari trebuie s\u0103-\u0219i dezvolte capacit\u0103\u021bi de cunoa\u0219tere \u00een direc\u021bia \u00een\u021belegerii \u201eunivaria\u021biei cantit\u0103\u021bii\u201d, indiferent de locul s\u0103u, de pozi\u021bia pe care ar ocupa-o \u00een spa\u021biu elementele care o compune, ca \u0219i acord\u0103rii importan\u021bei acestora dup\u0103 m\u0103rimea \u00een \u0219ir cresc\u0103tor \u0219i descresc\u0103tor. Piaget, J. sus\u021bine s\u0103 nu se impun\u0103 reguli \u00eenainte s\u0103 fie \u00een\u021belese \u0219i accesibile experien\u021bei copilului. \u201eC\u00e2nd adultul \u00eencearc\u0103 s\u0103 for\u021beze \u00eensu\u0219irea de c\u0103tre copii a no\u021biunilor matematice \u00eenainte de vreme, ei le \u00eenva\u021b\u0103 sub aspect verbal, adev\u0103rata lor \u00een\u021belegere vine atunci c\u00e2nd copilul a atins dezvoltarea intelectual\u0103 corespunz\u0103toare.<\/em>\u201d (Revista \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului Pre\u0219colar, Nr. 3-4\/1993, pag. 9).<\/p>\n Ideea preg\u0103tirii minu\u021bioase a copilului pentru \u00eensu\u0219irea num\u0103rului \u0219i num\u0103ratului, este sus\u021binut\u0103 \u0219i de Popescu-Neveanu, P. \u0219i Begot, M. care afirm\u0103 c\u0103 \u201e\u00eenainte de predarea num\u0103rului care trebuie \u00een\u021beles ca o \u00eensu\u0219ire de grup \u0219i nu ca o \u00eensu\u0219ire a obiectului num\u0103rat, trebuie s\u0103 fie operarea cu mul\u021bimi de obiecte distincte sau semen separate fundamentale fiind opera\u021biile de clasificare \u0219i scriere\u201d. (Popescu-Neveanu, P. Begot, M., 1970, pag. 170).<\/p>\n Scopul activit\u0103\u021bii de ini\u021biere a copilului \u00een matematic\u0103, \u00een perioada pre\u0219colar\u0103, nu este acela de a \u00eenv\u0103\u021ba sistematic ni\u0219te concepte, ci, \u00een primul r\u00e2nd, de a-i exersa intelectul, procesele de cunoa\u0219tere, de a-l face apt s\u0103 descopere rela\u021bii abstracte sub aspectul concret al situa\u021biilor \u00eent\u00e2lnite \u00een activitatea obi\u0219nuit\u0103.<\/p>\n \u00cen gr\u0103dini\u021b\u0103, copiii nu dob\u00e2ndesc cuno\u0219tin\u021be matematice de baz\u0103 (num\u0103r, num\u0103rare, calcul), ci se preg\u0103tesc pentru a \u00een\u021belege mai u\u0219or aceste no\u021biuni. Copilul pre\u0219colar formeaz\u0103 mul\u021bimi de obiecte, stabile\u0219te rela\u021bii \u00eentre ele, efectueaz\u0103 diverse opera\u021bii din care rezult\u0103 noi mul\u021bimi \u0219i propriet\u0103\u021bi caracteristice, acestea constituind componente ale form\u0103rii no\u021biunii de num\u0103r natural pe baza mul\u021bimilor.<\/p>\n Piaget a demonstrat prin experimentele sale c\u0103 la baza conceptului de num\u0103r stau opera\u021biile de ordonare \u0219i de clasificare. Clasificarea obiectelor \u00een grupe omogene \u0219i neomogene, compararea grupelor de obiecte, stabilirea coresponden\u021belor \u0219i deosebirilor, permit s\u0103 se ajung\u0103 la conceptul de num\u0103r conform normelor pe care le relev\u0103 teoria mul\u021bimii.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De\u0219i matematica este o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103, iar efortul depus de c\u0103tre copii \u00een \u00eensu\u0219irea ei este mai mare comparativ cu celelalte discipline, se poate asigura farmec \u0219i pl\u0103cere \u00een \u00eenv\u0103\u021barea ei prin intermediul jocurilor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[781,798,775],"tags":[1473],"class_list":["post-11130","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-didactica-matematicii","category-invatamant-prescolar","category-psihologia-educatiei","tag-cristina-huza"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11130"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11130\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11175,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11130\/revisions\/11175"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11130"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11130"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nButunoi, E. , (1998), Matematica pentru cei mici, Pite\u0219ti, Editura Carniris, Pite\u0219ti.
\nP\u1eb7dureanu, V. , (coord. ), (1999), Activit\u1eb7ti matematice \u00een \u00eenv\u1eb7\u021b\u1eb7m\u00e2ntul pre\u0219colar, Editura Polirom, Ia\u0219i.<\/p>\n