No\u021biunea de competen\u021b\u0103 a invadat discursul pedagogic contemporan. O g\u0103sim \u00een lucr\u0103rile cercet\u0103torilor, \u00een vocabularul profesorilor \u0219i \u00een textele institu\u021bionale elaborate de oficialit\u0103\u021bi \u0219i concretizate prin ordine formale oficiale adresate profesorilor. \u00cens\u0103 ea a ap\u0103rut mai \u00eent\u00e2i \u00een limbajul lumii \u00eentreprinderilor \u0219i al muncii \u0219i a p\u0103truns \u00een lumea \u0219colii prin intermediul form\u0103rii profesionale ini\u021biale \u0219i continue. <\/p>\n
O astfel de varietate de \u00eentrebuin\u021b\u0103ri era de a\u0219teptat, \u00eens\u0103 a dus la o instabilitate a no\u021biunii \u0219i la o multitudine de sensuri mai mult sau mai pu\u021bin explicite. De asemenea, exist\u0103 numeroase diferen\u021be \u00een utilizarea no\u021biunii de competen\u021b\u0103, \u00een cadrul fiec\u0103rei ramifica\u021bii ale sale. Aceste diferen\u021be nu pun barier\u0103 \u0219i unor elemente comune ale no\u021biunii, astfel c\u0103 putem aduce \u00een vedere faptul c\u0103 observ\u0103m dificult\u0103\u021bi proprii unei asemenea no\u021biuni imediat ce o folosim \u00een spa\u021biul \u0219colar. Diferen\u021ba care separ\u0103 folosirea no\u021biunii \u00een mediul muncii de cea din mediul \u0219colar, ar fi faptul c\u0103 \u00een mediul muncii, al\u0103turi de calificare, se caut\u0103 \u0219i calit\u0103\u021bi unice pe care le poate avea un individ. Acest ansamblu de capacit\u0103\u021bi unice individuale poart\u0103 numele de \u201ecompeten\u021be\u201d. Aici, competen\u021ba este perceput\u0103 ca fiind faptul de \u201ea \u0219ti s\u0103 faci fa\u021b\u0103 unei situa\u021bii profesionale complexe\u201d (Le Boterf), ceea ce ne arat\u0103 c\u0103 preg\u0103tirea are nevoie \u0219i de experien\u021b\u0103.<\/p>\n
Acestea fiind spuse, modul \u00een care se folose\u0219te no\u021biunea de competen\u021b\u0103 \u00een mediul \u0219colar face s\u0103 i se atribuie caracteristici net diferite. \u00cen \u0219coal\u0103, care este un loc de \u00eenv\u0103\u021bare, nu c\u0103ut\u0103m persoane competente, ci afl\u0103m cum \u0219i ce le poate face competente. Vom avea deci tendin\u021ba de a stabili o list\u0103 de competen\u021be care vrem s\u0103 fie dob\u00e2ndite \u0219i s\u0103 le definim prin formul\u0103ri standard. Competen\u021bele \u00een \u0219coal\u0103 cap\u0103t\u0103 forma unor proceduri standardizate (mai mult sau mai pu\u021bin) \u0219i stereotipe; exemplu: \u201ea \u0219ti s\u0103 faci o adunare\u201d, \u201ea \u0219ti s\u0103 scrii o carte po\u0219tal\u0103\u201d, \u201ea \u0219ti s\u0103 descoperi imagini auditive dintr-un text\u201d. Totu\u0219i r\u0103m\u00e2n \u0219i \u00een \u0219coal\u0103 urme din originea no\u021biunii din mediul muncii: o competen\u021b\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u0219i capacitatea personal\u0103 de a se adapta la o situa\u021bie nou\u0103.<\/p>\n
Din aceast\u0103 concep\u021bie legat\u0103 de competen\u021be putem distinge anumite caracteristici generale:<\/p>\n
a) Un punct esen\u021bial este adaptabilitatea: este considerat un adev\u0103rat competent cel care, \u00eentr-un domeniu dat, se poate confrunta eficient cu o situa\u021bie neprev\u0103zut\u0103.<\/p>\n
b) O competen\u021b\u0103 este \u00eentotdeauna unic\u0103 \u0219i este specific\u0103 numai unui individ. (…)<\/p>\n
c) E greu de \u0219tiut din ce este alc\u0103tuit\u0103 competen\u021ba unui individ.(…) O competen\u021b\u0103 nu \u201ese vede\u201d niciodat\u0103, se observ\u0103 numai efectele ei.<\/p>\n
d) accentul nu se pune at\u00e2t pe de\u021binerea de cuno\u0219tin\u021ba, pe arta de a \u0219ti s\u0103 faci, pe tehnici etc., c\u00e2t pe capacitatea de a le mobiliza \u0219i a le combina pentru a r\u0103spunde unei situa\u021bii mereu noi.[1]<\/p>\n
\u00centr-o pedagogie bazat\u0103 pe competen\u021be, problema esen\u021bial\u0103 este cum s\u0103-i faci pe elevi s\u0103 \u00eenve\u021be.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd ceri unui elev s\u0103 execute o opera\u021biune ca r\u0103spuns la o \u00eentrebare dat\u0103, acesta sigur va r\u0103spunde printr-o opera\u021biune pe care o cunoa\u0219te, astfel va \u0219ti s\u0103 execute opera\u021biuni pentru a efectua o \u00eenmul\u021bire sau pentru a face acordul \u00eentre subiect \u0219i predicat. A\u0219adar, trebuie s\u0103 observ\u0103m c\u0103 majoritatea competen\u021belor \u00eenv\u0103\u021bate la \u0219coal\u0103 constau \u00een opera\u021biuni mentale \u0219i nu se traduc \u00een comportamente observabile dec\u00e2t indirect. Deci, \u00eenv\u0103\u021barea unei competen\u021be reprezint\u0103 chiar procesul care leag\u0103 o opera\u021biune sau un ansamblu de opera\u021biuni de o situa\u021bie sau un tip de situa\u021bii, aceste opera\u021bii anun\u021b\u00e2ndu-se printr-un semnal cunoscut de subiect \u0219i care va juca rolul unui stimul.[2]<\/p>\n
Concluzion\u0103m faptul c\u0103 o competen\u021b\u0103 reprezint\u0103 capacitatea de a r\u0103spunde la ni\u0219te situa\u021bii complexe, nemai\u00eent\u00e2lnite printr-o combina\u021bie de proceduri cunoscute.<\/p>\n
Prezentarea unor defini\u021bii utilizate mai des \u00een diferite studii de specialitate este de bun augur, pentru a putea mai departe s\u0103 analiz\u0103m formarea competen\u021belor la \u0219colarii mici.<\/p>\n
\u00cen Curriculum Na\u021bional competen\u021ba este definit\u0103 ca \u201eun ansamblu\/ sistem integrat de cuno\u0219tin\u021be, capacit\u0103\u021bi, deprinderi \u0219i atitudini dob\u00e2ndite de elevi prin \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i mobilizate \u00een contexte \u0219tiin\u021bifice de realizare, adaptate v\u00e2rstei elevului \u0219i nivelului cognitiv al acestuia, \u00een vederea rezolv\u0103rii unor probleme cu care acesta se poate confrunta \u00een via\u021ba real\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n Programa \u0219colar\u0103 pentru clasele primare define\u0219te competen\u021bele astfel: \u201eansamblu structurate de cuno\u0219tin\u021be, abilit\u0103\u021bi \u0219i atitudini dezvoltate prin \u00eenv\u0103\u021bare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau unor probleme generale, \u00een diverse contexte particulare<\/em>\u201d. Pentru a fi \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 sau evaluat\u0103 competen\u021ba trebuie utilizat\u0103 \u00een situa\u021bii concrete unde elevul trebuie s\u0103 demonstreze \u00een practic\u0103 ceea ce a \u00eenv\u0103\u021bat. Situa\u021biile problem\u0103 au, \u00een abordarea competen\u021belor de baz\u0103, un rol esen\u021bial. Acestea ofer\u0103 elevului posibilitatea de a-\u0219i forma, dezvolta \u0219i evalua o competen\u021b\u0103. Fiecare situa\u021bie problem\u0103 este un prilej \u00een care elevul exerseaz\u0103 competen\u021ba respectiv\u0103. Aceste ocazii necesit\u0103 un grad \u00eenalt de complexitate \u0219i dificultate care, \u00eens\u0103, s\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 posibilit\u0103\u021bile elevului care se confrunt\u0103 cu situa\u021bia problem\u0103 respectiv\u0103, este de p\u0103rere V\u00eegotski.<\/p>\n X. Roegier sus\u021bine c\u0103 \u201eo competen\u021b\u0103 poate fi evaluat\u0103 \u00een 2-3 situa\u021bii sau chiar \u00eentr-una singur\u0103, cu condi\u021bia ca situa\u021biile \u00een care exerseaz\u0103 elevul \u0219i \u00een care este evaluat s\u01ce fie reprezentative pentru competen\u021ba respectiv\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n Particularit\u0103\u021bile psihologice ale \u0219colarului mic sunt destul de importante pentru formarea competen\u021belor cheie. Copii din clasele primare, de\u0219i r\u0103m\u00e2n lega\u021bi de concret \u0219i fac leg\u0103turi \u00eentre ac\u021biune \u0219i cuv\u00e2nt, \u00eencep s\u0103 fie st\u0103p\u00e2ni pe sine, s\u0103 \u00ee\u0219i ordoneze gesturile, s\u0103 se completeze mai mult, \u00ee\u0219i formeaz\u0103 priceperi \u0219i deprinderi pe care n-ar putea s\u0103 le dob\u00e2ndeasc\u0103 singuri. Prin trecerea \u00een mica \u0219colaritate, copiii \u00ee\u0219i schimb\u0103 statutul, devin elevi, mai importan\u021bi \u00een familie \u0219i \u00een grupul de copii. Prezentarea competen\u021belor cheie al\u0103turi de competen\u021bele specifice nivelului primar, sunt de nelipsit \u00een tratarea acestui subiect, ajung\u00e2nd s\u0103 ne d\u0103m seama mai bine ce competen\u021be trebuie s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 elevul de ciclul primar.<\/p>\n Legea educa\u021biei na\u021bionale nr.1 din 2011, prin art. 68, ne define\u0219te 8 competen\u021be cheie care determin\u0103 profilul de formare al elevului:<\/p>\n A\u0219adar, competen\u021bele specifice sunt grupate pe competen\u021be cheie, ca element de reper \u0219i influen\u021beaz\u0103 pozitiv procesul de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare. Programele \u0219colare au deja o structur\u0103 care permite realizarea acestui aspect, fiindc\u0103 la fiecare competen\u021b\u0103 avem cuno\u0219tin\u021be de predat, abilit\u0103\u021bile ce trebuie formate, nivelul de raportare pentru profesor \u0219i elev, atitudinile care trebuie s\u0103 se manifeste dar \u0219i un model de teme pentru o abordare integrat\u0103. Acestea ajut\u0103 cadrul didactic s\u0103-\u0219i organizeze procesul dar s\u0103 se \u0219i evalueze, observ\u00e2nd dac\u0103 a realizat toate segmentele.<\/p>\n Programele \u0219colare pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, structurate pe cicluri curriculare- ciclul achizi\u021biilor fundamentale(clasa preg\u0103titoare, clasa I \u0219i clasa a II-a) \u0219i ciclul de dezvoltare (clasele a III-a \u0219i a IV-a)- sunt concepute astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 ating\u0103 un nivel de performan\u021b\u0103 elementar \u00een formarea competen\u021belor cheie. Deci, elevii din ciclul primar trebuie ca p\u00e2n\u0103 la terminarea clasei a IV-a s\u0103-\u0219i formeze competen\u021bele vizate de programa \u0219colar\u0103, \u00een etapele sugerate de aceasta, prin studierea integrat\u0103 a disciplinelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt cuprinse \u00een planul cadru.<\/p>\n O scurt\u0103 prezentare a competen\u021belor generale \u0219i specifice ce trebuie formate la \u0219colarii mici \u00een cele dou\u0103 cicluri curriculare care cuprind mica \u0219colaritate sunt binevenite, mai ales pentru a observa gratuitatea form\u0103rii competen\u021belor la fiecare disciplin\u0103 \u00een parte.<\/p>\n Competen\u021bele de comunicare sunt cele care stau la baza form\u0103rii celorlalte competen\u021be \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, sunt dependente de acestea.<\/p>\n Competen\u021bele de comunicare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 se situeaz\u0103 \u00een lista competen\u021belor cheie care determin\u0103 profilul de formare al elevului, a\u0219a cum sunt enun\u021bate \u00een Legea Educa\u021biei din 2011 dar \u0219i \u00een Recomandarea cu privire la stabilirea competen\u021belor cheie pentru \u00eenv\u0103\u021barea de-a lungul vie\u021bii a Parlamentului European \u0219i Consiliului Uniunii Europene. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 sistemul educa\u021bional trebuie s\u0103 dezvolte elevului competen\u021bele cheie care s\u0103-l ajute atunci c\u00e2nd va fi adult \u00een via\u021ba social\u0103 pe care o va traversa, este necesar s\u0103 vizualiz\u0103m Comunicarea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 ca pe un pas \u00eenainte pentru dezvoltarea curriculum-ului, ca pe un avantaj de a forma un elev cu o minte deschis\u0103 spre alte sensuri ale disciplinei de studiu- un sens integrator, trans disciplinar.<\/p>\n La sf\u00e2r\u0219itul \u0219colarit\u0103\u021bii, urm\u0103toarele \u021binte reprezint\u0103 finalit\u0103\u021bile comunic\u0103rii \u00een limba rom\u00e2n\u0103:<\/p>\n Competen\u021bele generale vizate de programa \u0219colar\u0103 pentru disciplina Comunicare \u00een limba rom\u00e2n\u0103\/ Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 sunt acelea\u0219i pentru toate clasele primare:<\/p>\n Comunicarea elevilor are loc firesc \u00een clas\u0103 \u0219i devine, \u00een context \u0219colar, obiect al reflec\u021biei \u0219i al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. Din acest motiv competen\u021bele specifice reprezint\u0103 trepte \u00een structurarea comunic\u0103rii orale \u0219i scrise.<\/p>\n Formarea unor deprinderi de ascult\u0103tor activ este o component\u0103 important\u0103 de comunicare, a\u0219adar contextele create \u00een spa\u021biul \u0219colii trebuie s\u0103 fie autentice, adecvate v\u00e2rstei \u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 dorin\u021belor grupului de elevi(…). Producerea de texte orale sau scrise pune accent pe relevan\u021ba contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului copilului, inclusiv prin apelul la noile tehnologii.[3] Toate aceste competen\u021be prezentate \u00een programa \u0219colar\u0103 pentru clasele primare vor determina formarea la elevi de elemente de cunoa\u0219tere \u0219i proceduri, ce vor fi mobilizate \u00een cele din urm\u0103 \u00een situa\u021bii inedite \u0219i adesea complexe, prin ceea ce am prezentat mai sus, competen\u021be de gradul III sau competen\u021be complexe. O evaluare a competen\u021belor trebuie s\u0103 vizeze aprecierea de mobilizare a cuno\u0219tin\u021belor \u0219i tehnicilor de c\u0103tre elev, a\u0219a vom putea s\u0103 ne d\u0103m seama de \u00eensu\u0219irea competen\u021belor elevilor \u0219i de modul \u00een care vor utiliza cuno\u0219tin\u021bele \u0219i tehnicile pentru a rezolva o situa\u021bie complex\u0103.<\/p>\n Evaluarea este privit\u0103 ca un act didactic complex, integrat \u00eentregului proces de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, care asigur\u0103 eviden\u021bierea calit\u0103\u021bii cuno\u0219tin\u021belor dob\u00e2ndite \u0219i valoarea (nivelul, performan\u021bele \u0219i eficien\u021ba) acestora la un moment dat, oferind solu\u021bii de perfec\u021bionare a actului de predare-\u00eenv\u0103\u021bare.[4] Evaluarea rezultatelor instruirii, a competen\u021belor de fapt, reprezint\u0103 o component\u0103 fundamental\u0103 a procesului educa\u021bional. Orice produs educa\u021bional, oric\u00e2t de bine s-ar fi produs, nu poate fi considerat ca eficient dec\u00e2t dac\u0103 este evaluat prin performan\u021bele sale. Rezultatele instruirii, stabilite prin evaluare, ne ofer\u0103 informa\u021bii despre procesul de instruire \u00een ansamblul s\u0103u \u0219i a unor elemente componente (metode, con\u021binuturi, mijloace etc.), dar \u0219i asupra modului de realizare al finalit\u0103\u021bilor (atingerea competen\u021belor asumate), decurg\u00e2nd de aici informa\u021bii valide asupra dificult\u0103\u021bii lor relative. Rezultatele au un rol de reglare pentru c\u0103, pe ele se bazeaz\u0103 procesul de regl\u0103ri ori retroac\u021biune a unor componente anterioare \u0219i se poate construi un \u201enou\u201d proces educa\u021bional care poate duce la o eficient\u0103 ridicat\u0103.<\/p>\n Competen\u021bele pot fi evaluate prin mai multe modalit\u0103\u021bi: test scris, oral, activit\u0103\u021bi practice, sisteme complementare. Programa \u0219colar\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt primar ne sugereaz\u0103 pentru evaluarea competen\u021belor ca aceasta s\u0103 se realizeze \u00een condi\u021biile \u00eembin\u0103rii exigen\u021belor presupuse de competen\u021be cu exigen\u021ba calificativelor. Trebuie s\u0103 predomine evaluarea continu\u0103, util\u0103 at\u00e2t stabilirii nivelului de dob\u00e2ndire a competen\u021belor de c\u0103tre elevi, c\u00e2t \u0219i regl\u0103rii procesului de instruire de c\u0103tre cadrele didactice. Evaluarea continu\u0103 are \u00een vedere segmentele reprezentative ale con\u021binuturilor \u0219i toate competen\u021bele specifice. Evaluarea sumativ\u0103 se poate realiza la sf\u00e2r\u0219itul fiec\u0103rei unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare. Evaluarea final\u0103 va trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere toate competen\u021bele specifice \u0219i elementele relevante ale con\u021binuturilor. (…)<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" No\u021biunea de competen\u021b\u0103 a invadat discursul pedagogic contemporan. O g\u0103sim \u00een lucr\u0103rile cercet\u0103torilor, \u00een vocabularul profesorilor \u0219i \u00een textele institu\u021bionale elaborate de oficialit\u0103\u021bi \u0219i concretizate prin ordine formale oficiale adresate profesorilor. \u00cens\u0103 ea a ap\u0103rut mai \u00eent\u00e2i \u00een limbajul lumii … Cite\u0219te continuarea \n
\n
\n
\n1. Anton, I., Herlo, D., Binchinciu, V., Uzuru, C., Curetean, A., (2006), O pedagogie pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, Editura Universit\u0103\u021bii Aurel Vlaicu, Arad;
\n2. B\u00e2rs\u0103nescu, \u0218t., (1946), Didactica, Editura Pygmalion, Ia\u0219i;
\n3. Programa \u0218colar\u0103 pentru clasele preg\u0103titoare, I \u0219i a II-a, M.E.N.,Bucure\u0219ti, 2013;
\n4. Programa \u0218colar\u0103 pentru clasele a III-a \u0219i a IV-a, M.E.N., Bucure\u0219ti, 2014;
\n5. Radu, I.T., (2000), Evaluarea \u00een procesul didactic, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti.<\/p>\n