Teoria inteligen\u021belor multiple este un concept elaborat de Howard Gardner \u00een 1983 \u0219i sus\u021bine existen\u021ba, la nivelul fiec\u0103rui individ, a unui set de opt inteligen\u021be, care descriu mult mai bine capacitatea cognitiv\u0103 a omului printr-un set de abilit\u0103\u021bi, talente, deprinderi mentale. To\u021bi indivizii normali posed\u0103 fiecare dintre aceste inteligen\u021be \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103. Ceea ce \u00eei diferen\u021biaz\u0103 este gradul lor de dezvoltare \u0219i natura unic\u0103 a combin\u0103rii lor.
\nArticolul eviden\u021biaz\u0103 nevoia adapt\u0103rii procesului de predare \u00een func\u021bie de capacitatea, talentul \u0219i abilit\u0103\u021bile elevilor \u00een urma identific\u0103rii inteligen\u021belor tari, cum le-a numit renumitul Horward Gardner. \u00cen acest context, se pune accentul pe creativitatea \u0219i dorin\u021ba cadrului didactic de a realiza lec\u021bii interdisciplinare, interactive \u0219i atractive pentru fiecare elev stimul\u00e2ndu-i astfel poten\u021bialul la maxim. <\/p>\n
Teoria inteligen\u021belor multiple este un concept, un model educa\u021bional de succes \u00een numeroase \u0219coli ale lumii. Pe l\u00e2ng\u0103 importan\u021ba valoroas\u0103 pe care o are \u00een cercetare cel mai important aspect consider c\u0103 \u00eel are \u00een practica educa\u021bional\u0103 \u0219colar\u0103. De peste 25 ani apar tot mai multe c\u0103r\u021bi \u0219i articole care dezbat aceast\u0103 teorie dar sunt \u0219i o mul\u021bime de \u0219coli care au implementat principiile TIM \u0219i care func\u021bioneaz\u0103 bine \u0219i creeaz\u0103 mediul armonios necesar dezvolt\u0103rii copiilor.<\/p>\n
Scopul fiec\u0103rei institu\u021bii \u0219colare \u0219i al fiec\u0103rui profesor educator ar trebui s\u0103 fie urm\u0103torul: \u201eFiecare copil ar trebui s\u0103 fie capabil s\u0103 se dezvolte la maximum de capacitate \u00een conformitate cu poten\u021bialul propriu\u201d.<\/p>\n
Exist\u0103 mai multe concep\u021bii referitoare la inteligen\u021b\u0103, dintre care amintesc: concep\u021bia tradi\u021bional\u0103 despre inteligen\u021b\u0103: inteligen\u021ba este o capacitate cognitiv\u0103 uniform\u0103 cu care oamenii se nasc \u0219i care poate fi m\u0103surat\u0103 cu ajutorul testelor \u0219i concep\u021bia lui Howard Gardner: inteligen\u021ba este abilitatea de a crea un produs nou sau de a rezolva probleme \u00eentr-un context cultural anume; este un set de deprinderi ale unui individ care fac posibil\u0103 rezolvarea unor situa\u021bii diverse din via\u021b\u0103; este un poten\u021bial biopsihologic de a g\u0103si \u0219i a crea solu\u021bii la diferite probleme \u0219i care conduc la ob\u021binerea de noi cuno\u0219tin\u021be (Gardner, 1993). \u00cen lucrarea Frames of Mind<\/em> (1983), H. Gardner a eviden\u021biat faptul c\u0103 exist\u0103 trei conota\u021bii ale termenului de inteligen\u021b\u0103:<\/p>\n Gardner a izolat urm\u0103toarele \u00abinteligen\u021be\u00bb, caracteriz\u00e2ndu-le astfel: Aplicarea teoriei inteligen\u0163elor multiple presupune urm\u0103toarele principii educa\u0163ionale: subiec\u0163ii care \u00eenva\u0163\u0103 trebuie \u00eencuraja\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 utilizeze \u00een \u00eenv\u0103\u0163are inteligen\u0163ele cele mai potrivite structurii lor; activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are s\u0103 fie proiectate \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 implice diferite tipuri de inteligen\u0163\u0103; evaluare \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii trebuie s\u0103 m\u0103soare multiple forme ale inteligen\u0163ei (M. Boco\u015f, 2013)<\/p>\n \u00cen Mintea uman\u0103: cinci ipostaze pentru viitor<\/em>, Gardner \u00eencearc\u0103 s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 o confuzie previzibil\u0103 \u00eentre teoria inteligen\u021belor multiple \u0219i cele cinci min\u021bi (mintea disciplinat\u0103, mintea sintetic\u0103, mintea creatoare, mintea respectuoas\u0103 \u0219i mintea etic\u0103). Ele nu reprezint\u0103 capacit\u0103\u0163i de procesare distincte, ci trebuie mai degrab\u0103 g\u00e2ndite ca utiliz\u0103ri largi ale min\u0163ii pe care le putem cultiva la \u015fcoal\u0103, \u00een cadrul profesiei sau la locul de munc\u0103. (Gardner, 2007).<\/p>\n Pedagogia TIM implic\u0103 faptul c\u0103 profesorii pot s\u0103 faciliteze \u00eenv\u0103\u0163area \u00een mod diferit \u0219i pot structura activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een jurul perspectivei multiple de rezolvare a unei probleme prin folosirea diferitelor tipuri de inteligen\u0163e.<\/p>\n \u00cen cadrul orelor de biologie, se pot folosi frecvent principiile acestei teorii, iar rezultatele ob\u021binute \u0219i informa\u021biile dob\u00e2ndite de elevi sunt mult mai bune. Teoria inteligen\u021belor multiple este un instrument eficient pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea motiva\u021biei, a rezultatelor \u0219colare, a g\u00e2ndirii critice \u0219i sistemice dar \u0219i pentru dezvoltarea creativit\u0103\u021bii \u0219i a stimei de sine.<\/p>\n Unitatea de \u00eenv\u0103\u021bare: Grupe de vie\u021buitoare \u2013 regnul animal Tipuri de inteligen\u021be exersate \u0219i sarcini specifice de lucru pentru elevi:<\/p>\n Verbal-lingvistic\u0103:<\/em> Logico-matematic\u0103:<\/em> Corporal-kinestezic\u0103:<\/em> Vizual-spa\u0163ial\u0103:<\/em> Muzical-ritmic\u0103:<\/em> Inter-personal\u0103:<\/em> Intra-personal\u0103:<\/em> Naturalist\u0103:<\/em> Unitatea de \u00eenv\u0103\u0163are: Ecosisteme<\/strong> Tipuri de inteligen\u021be exersate \u0219i sarcini specifice de lucru pentru elevi:<\/p>\n Verbal-lingvistic\u0103:<\/em> Logico-matematic\u0103:<\/em> Corporal-kinestezic\u0103:<\/em> Vizual-spa\u0163ial\u0103:<\/em> Muzical-ritmic\u0103:<\/em> Inter-personal\u0103:<\/em> Intra-personal\u0103:<\/em> Naturalist\u0103:<\/em> Lec\u021biile interdisciplinare se pot crea prin activitate pe grupe \u00een func\u021bie de profilul inteligen\u021belor fiind analizate teme din perspective diferite. Profesorul trebuie s\u0103 fie atent \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 sub observa\u021bie tipurile de activit\u0103\u021bi pe care le folose\u0219te la clas\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i analizeze constant modul de abordare al con\u021binutului din perspectiva num\u0103rului \u0219i tipului de inteligen\u021be pe care le activeaz\u0103 \u00eentr-un anumit interval de timp.<\/p>\n Temele individuale pot fi realizate de fiecare elev din perspectiva inteligen\u021belor \u201etari\u201d pe care le posed\u0103 f\u0103r\u0103 a fi constr\u00e2ns de o tem\u0103 cu cerin\u021be rigide. \u00cen fond nu exist\u0103 o \u201ere\u021bet\u0103\u201d perfect\u0103 pentru aplicarea TIM, tot ce trebuie s\u0103 facem este s\u0103 d\u0103m dovad\u0103 de creativitate, implicare, imagina\u021bie pentru a aplica strategiile eficiente \u0219i potrivite profilului clasei \u0219i s\u0103 ne baz\u0103m pe instruirea diferen\u021biat\u0103.<\/p>\n O modalitate prin care putem aplica TIM la nivelul clasei de elevi din ciclul gimnazial este munca diferen\u021biat\u0103 pe grupe sau centre de interes av\u00e2nd aceea\u0219i tema dat\u0103, dar analizat\u0103 din perspective multiple.<\/p>\n \u00cen evaluarea elevilor ar trebui s\u0103 se m\u0103soare c\u00e2t mai multe forme ale inteligen\u021belor iar profesorul trebuie s\u0103 apeleze \u0219i la evaluarea pe baz\u0103 de proiect. Gardner eviden\u021biaz\u0103 meritele principale ale proiectelor: efort intelectual \u0219i motoriu constant, elevii ini\u021biaz\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 rela\u021bii interpersonale bazate pe comunicare \u0219i cooperare, dezvolt\u0103 motiva\u021bie intrinsec\u0103. \u00cen tot acest proces, profesorul r\u0103m\u00e2ne partener \u00een \u00eenv\u0103\u021bare, dar \u0219i ghid, consilier, \u00eendrum\u0103tor.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Teoria inteligen\u021belor multiple este un concept elaborat de Howard Gardner \u00een 1983 \u0219i sus\u021bine existen\u021ba, la nivelul fiec\u0103rui individ, a unui set de opt inteligen\u021be, care descriu mult mai bine capacitatea cognitiv\u0103 a omului printr-un set de abilit\u0103\u021bi, talente, deprinderi … Cite\u0219te continuarea \n
\n1. inteligen\u0163a verbal-lingvistic\u0103 \u2013 se refer\u0103 la cuvinte, limbaje, scris \u015fi vorbit;
\n2. inteligen\u0163a logico – matematic\u0103 \u2013 se refer\u0103 la g\u00e2ndirea inductiv\u0103 \u015fi deductiv\u0103, la
\nnumere \u015fi la modele abstracte;
\n3. inteligen\u0163a vizual\u0103 – spa\u0163ial\u0103 \u2013 capacitatea de a vizualiza, de a crea imagini mentale;
\n4. inteligen\u0163a corporal\u0103\/ kinestezic\u0103 \u2013 se refer\u0103 la mi\u015fc\u0103rile fizice \u015fi cunoa\u015fterea corpului; este coordonat\u0103 de cortexul motor, care coordoneaz\u0103 mi\u015fcarea corporal\u0103;
\n5. inteligen\u0163a muzical\u0103\/ ritmic\u0103 \u2013 se refer\u0103 la recunoa\u015fterea modelelor tonale, a sunetelor, a ritmurilor, a b\u0103t\u0103ilor;
\n6. inteligen\u0163a interpersonal\u0103 \u2013 se refer\u0103 la rela\u0163iile interpersonale \u015fi comunicare;
\n7. inteligen\u0163a intrapersonal\u0103 \u2013 se refer\u0103 la autoreflec\u0163ie, metacogni\u0163ie \u00een \u015ftiin\u0163\u0103;
\n8. inteligen\u0163a naturalist\u0103 \u2013 se refer\u0103 la capacitatea de a rezolva probleme \u015fi de a dezvolta produse cu ajutorul clasific\u0103rilor din natur\u0103 \u015fi a reprezent\u0103rilor din mediul \u00eenconjur\u0103tor (Gardner, 1983).<\/p>\n
\n<\/strong>Tema lec\u021biei: P\u0103s\u0103ri<\/b><\/p>\n
\nScrie\u021bi o scurt\u0103 compunere cu titlul: P\u0103s\u0103rile.
\nRealiza\u021bi un scurt comentariu al poeziei \u201eSomnoroase p\u0103s\u0103rele\u201d, de Mihai Eminescu.
\nC\u0103uta\u021bi ghicitori cu tema: P\u0103s\u0103ri.<\/p>\n
\nIdentifica\u021bi rolul p\u0103s\u0103rilor \u00eentr-un ecosistem.
\nAnaliza\u021bi diferen\u021bele structurale dintre p\u0103s\u0103rile r\u0103pitoare \u0219i p\u0103s\u0103rile \u00eenot\u0103toare.
\nCum men\u021bin r\u0103pitoarele nocturne echilibrul ecologic?
\nCare este leg\u0103tura dintre zbor \u0219i anvergura aripilor?
\nDe ce nu poate zbura stru\u021bul?<\/p>\n
\nMimeaz\u0103 comportamentul unor p\u0103s\u0103ri \u00een perioada de curtare a partenerei.
\nExprim\u0103 prin mi\u015fc\u0103ri diferitele moduri de locomo\u0163ie ale p\u0103s\u0103rilor.<\/p>\n
\nRealizeaz\u0103 un desen\u00a0 cu tema: P\u0103s\u0103ri.
\nRealiza\u021bi din materiale reciclabile o c\u0103su\u021b\u0103 pentru p\u0103s\u0103ri.<\/p>\n
\nImit\u0103 c\u00e2ntecul diferitelor p\u0103s\u0103ri identificate pe baza materialului audio.
\nC\u0103uta\u021bi c\u00e2ntece cu tema: P\u0103s\u0103rile.<\/p>\n
\nRealiza\u0163i, \u00een grup, un proiect cu tema \u201eSolu\u021bii pentru p\u0103s\u0103rile care\u00a0 ierneaz\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103\u201d.
\nScrie\u021bi scurte mesaje care s\u0103 fie afi\u0219ate \u00een spa\u021biile publice pentru protejarea \u0219i \u00eengrijirea p\u0103s\u0103rilor din localitate.<\/p>\n
\nCe reprezint\u0103 pentru tine imaginea unei p\u0103s\u0103ri r\u0103pitoare?
\nDe ce unele p\u0103s\u0103ri sunt considerate reprezentante ale r\u0103ului?
\nCare sunt p\u0103s\u0103rile reprezentante ale binelui \u0219i purit\u0103\u021bii? De ce?<\/p>\n
\n\u00cencadreaz\u0103 \u00een grupele potrivite p\u0103s\u0103rile din PPT, pe baza caracteristicilor structurale.
\nObserv\u0103 p\u0103s\u0103rile din materialul audio \u0219i scrie \u00een dreptul fiec\u0103reia denumirea corect\u0103.<\/p>\n
\nTema lec\u0163iei: Delta Dun\u0103rii<\/strong><\/p>\n
\nScrie un reportaj interesant despre Delta Dun\u0103rii pentru a atrage c\u00e2t mai mul\u021bi turi\u0219ti s\u0103 viziteze acest biom. D\u0103 un titlu atractiv reportajului.
\nArgumenta\u021bi afirma\u021bia – \u201eDelta Dun\u0103rii este paradisul P\u0103s\u0103rilor, un p\u0103m\u00e2nt mereu \u00een formare\u201d.<\/p>\n
\nRealizeaz\u0103 o hart\u0103 conceptual\u0103 cu principalele specii de animale din Delt\u0103.
\nAnticipeaz\u0103 ce se va \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 oamenii nu respect\u0103 principalele norme de protec\u021bie \u0219i conservarea mediului \u00een Delt\u0103.
\nAnticipeaz\u0103 consecin\u021bele \u00eenc\u0103lzirii globale \u0219i a secetei pentru acest biom.<\/p>\n
\nRealiza\u021bi o machet\u0103 cu tema: Delta Dun\u0103rii.
\nImita\u021bi tehnica de zbor a diferite p\u0103s\u0103ri acvatice din Delt\u0103.<\/p>\n
\nRealizeaz\u0103 un desen cu harta Deltei Dun\u0103rii.
\nRealiza\u021bi din materiale reciclabile o machet\u0103 a unei p\u0103s\u0103ri.
\nRealiza\u021bi o sigl\u0103\/ slogan \u00een care s\u0103 eviden\u021bia\u021bi importan\u021ba Deltei.
\nViziona\u021bi un film\u00a0 documentar cu tema: Delta Dun\u0103rii \u0219i schi\u021ba\u021bi printr-un desen un aspect care v-a surprins.<\/p>\n
\nImit\u0103 c\u00e2ntecul diferitelor p\u0103s\u0103ri identificate pe baza materialului audio.
\nIdentifica\u021bi alte sunete scoase de animalele din delta.
\nAsculta\u021bi muzic\u0103 specific\u0103 zonei din care face parte Delta.<\/p>\n
\nIdentific\u0103 care sunt principalele ocupa\u021bii ale locuitorilor din Delt\u0103 \u0219i care este stilul lor de via\u021b\u0103.
\nRealiza\u021bi un interviu\/anchet\u0103 cu \u00eentreb\u0103ri pe care le-ai adresa turi\u0219tilor\/locuitorilor din delta.<\/p>\n
\nScrie 4 motive pentru care ai dori sa vizitezi Delta Dun\u0103rii.
\nCare este sentimentul pe care \u021bi-l inspir\u0103 peisajele din acest Paradis natural?
\nMen\u021bioneaz\u0103 ce ai face dac\u0103 ai fi \u00een locul primarului din Sulina pentru a dezvolta \u0219i proteja \u00een acela\u0219i timp delta.<\/p>\n
\nElaboreaz\u0103 propuneri de ecologizare a zonei.
\nRealiza\u021bi colaje din care s\u0103 reias\u0103 biodiversitatea din delt\u0103.
\nIdentific\u0103 plante \u0219i animale reprezentative pentru Delta Dun\u0103rii.
\nRealiza\u021bi un material video\/ ppt cu specii reprezentative din delt\u0103.<\/p>\n
\nBernat, Simona-Elena, Diversitatea \u00een \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi modalit\u0103\u0163i de a r\u0103spunde acesteia prin predare, \u201e\u015ecoala reflexiv\u0103\u201d, vol. 2, nr. 1 (4), Cluj-Napoca., 2005
\nGardner, Howard, The Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, Fontana Press, An Inprint oh Harper Collins Publishers, Second Edition, New York., 1993
\nBocos, M., 2013, Instruirea interactiva, Editura Polirom, Iasi;
\nGardner, H., 2005, Mintea disciplinat\u0103,\u00a0 Editura Sigma.
\nGardner, H., 2006, Inteligen\u021be multiple. Noi orizonturi. Editura Sigma, Bucure\u0219ti
\nPop-P\u0103curar, I., 2013,\u00a0 Dezvolt\u0103ri \u00een didactica biologiei – fundamente \u015fi cercet\u0103ri pentru optimizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin activit\u0103\u0163i individuale \u015fi de grup, colec\u0163ia Didactic\u0103 activ\u0103, Editura Paralela 45.
\nV\u00eertop, S., 2009, Teoria inteligen\u021belor multiple: implica\u021bii asupra motivatiei si rezultatelor \u0219colare ale elevilor – teza de doctorat, Bucure\u0219ti<\/p>\n