\u00cen literatura de specialitate se cristalizeaz\u0103 o serie de viziuni asupra didacticii literaturii \u0219i implicit a lecturii. \u00centr-o analiz\u0103 atent\u0103 a noii didactici, este evident c\u0103 dezvoltarea personal\u0103 a elevului a devenit primordial\u0103, iar noua didactic\u0103 devine \u201eun spa\u021biu de reflec\u021bie \u0219i de ac\u021biune\u201d (Alina Pamfil) care \u00eencurajeaz\u0103 dialogul elevului cu literatura. De altfel,\u00a0 \u00eenc\u0103 din prima jum\u0103tate a secolului XX, se promoveaz\u0103 \u00een didactica lecturii, diverse tipare dominante de \u00een\u021belegere \u0219i interpretare a rolului formator al cititului.
\nArticolul urm\u0103re\u0219te dinamica dialogului elevului cu literatura \u0219i subliniaz\u0103 rolul de consilier al profesorului \u00een rela\u021bie cu textul literar. <\/p>\n
\u00cen prim\u0103 instan\u021b\u0103, lectura pare a fi corelat\u0103 cu sentimentul de apartenen\u021b\u0103 la o anumit\u0103 na\u021biune, iar orientarea lecturii se face \u00een sensul cultiv\u0103rii anumitor autori considera\u021bi reprezentativi.\u00a0 Lectura cap\u0103t\u0103 treptat rol \u00een oglindirea realit\u0103\u021bii sociale (1960), pentru ca modelul estetic, \u00een care primeaz\u0103 nu doar rolul activ al profesorului, ci \u0219i \u00eensu\u0219irea de c\u0103tre elevi a unor instrumente ce \u021bin de analiza stilistic\u0103, s\u0103 se produc\u0103 abia \u00een jurul anilor 1990.<\/p>\n
Din ce \u00een ce mai mult, discursul didacticii se schimb\u0103, iar lectura pare a-\u0219i valida statutul de formator \u00een dezvoltarea personal\u0103 a elevului, \u00eencurajat s\u0103 descopere c\u0103 textul literar spune ceva lumii \u0219i despre sine. Astfel, lectura este o oglindire a modului de a sim\u021bi, de a g\u00e2ndi, de a stabili un raport cu lumea, filtrat\u0103 \u00eent\u00e2i prin subiectivismul lectorului. Aceasta devine o cale de mediere a rela\u021biei elevului cu universul, mai ales c\u00e2nd se face \u00een mod constant, cu r\u0103bdare \u0219i perseveren\u021b\u0103. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 poate fi privit\u0103 dintr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103, \u00eent\u00e2i din exterior, c\u00e2nd copilul se apropie cu timiditate de carte, fie din dorin\u021b\u0103 proprie, fie \u00eencurajat, iar a doua perspectiv\u0103, din interior, ce urm\u0103re\u0219te metamorfozele copilului de-a lungul unui proces de lectur\u0103, de data aceasta interiorizat.<\/p>\n
Elevul cite\u0219te \u00eent\u00e2i de curiozitate, apoi din pasiune, din dorin\u021ba de a primi r\u0103spunsuri, de a \u00een\u021belege, tr\u0103ind bucuria descoperirii, contrariat, revoltat sau deta\u0219at, \u00een postura unui observator analitic. Cu timpul se produce \u0219i rafinarea gustului, iar selec\u021bia lecturilor este condi\u021bionat\u0103 de profilul fiec\u0103rei clase de elevi, misiunea profesorului devenind una personalizat\u0103, atent\u0103 \u0219i la nevoile elevilor, mai flexibil\u0103 \u00een conceperea propunerilor de lectur\u0103.<\/p>\n
Un aspect esen\u021bial \u00een dinamica rela\u021biei elevului cu textul literar este timpul petrecut \u00een prezen\u021ba c\u0103r\u021bii, ce trebuie s\u0103 fie o obi\u0219nuin\u021b\u0103, chiar dac\u0103 nu e de la \u00eenceput o pl\u0103cere, iar dorin\u021ba de a citi se na\u0219te prin exerci\u021biul zilnic, devenit permanent. Lectura trebuie resim\u021bit\u0103 drept o necesitate \u00een dezvoltarea dimensiunii afective a elevului, a\u0219a cum prevede \u0219i programa \u0219colar\u0103.<\/p>\n
Din p\u0103cate, statisticile ofer\u0103 o radiografie trist\u0103 a societ\u0103\u021bii actuale, gradul sc\u0103zut al interesului pentru lectur\u0103 se reflect\u0103 clar \u00een rezultatele PISA, fapt ce poate atrage aten\u021bia \u0219i asupra neputin\u021bei profesorului de a cultiva dragostea pentru citit, \u00een medii sociale mai pu\u021bin privilegiate. Totu\u0219i, noul curriculum, precum \u0219i ultimele modific\u0103ri ale itemilor de la Evaluarea Na\u021bional\u0103 oblig\u0103 elevul spre variate experien\u021be de lectur\u0103, spre o analiz\u0103 mai atent\u0103 a subtilit\u0103\u021bilor textului literar. Raportarea elevului la oper\u0103 se face, \u00een primul r\u00e2nd, la nivel afectiv, \u00eentruc\u00e2t acesta e la v\u00e2rsta tr\u0103irilor intense, a identific\u0103rii modelelor, a nevoii de a avea confirm\u0103ri legate de comportamente, atitudini, valori pe care le apreciaz\u0103 \u0219i apoi le interiorizeaz\u0103. Intrat\u0103 \u00een via\u021ba copilului \u00een ipostaze multiple \u2013 persuasiv\u0103, formativ\u0103, motiva\u021bional\u0103, cu func\u021bie estetic\u0103 sau cultural\u0103, cu rol informativ sau de impact \u00een evolu\u021bia personal\u0103, lectura dezvolt\u0103 aceste fa\u021bete ca procese de durat\u0103, ce depind de prioritatea pe care o d\u0103 lectorul fiec\u0103rui rol asociat.<\/p>\n
Prezen\u021ba profesorului este esen\u021bial\u0103 \u00een aceast\u0103 rela\u021bie a elevului cu cartea, el stimuleaz\u0103, cultiv\u0103 dragoste \u0219i pasiune pentru citit, selecteaz\u0103 \u0219i adapteaz\u0103 texte potrivite nevoilor colectivului, descifreaz\u0103 sensuri, ofer\u0103 chei de lectur\u0103, faciliteaz\u0103 asocieri, e ceea ce considera Liviu Papadima \u00een 2004 – un adev\u0103rat \u201econsilier de lectur\u0103\u201d. \u00cenainte de toate, profesorul inspir\u0103, mai ales prin prisma faptului c\u0103 \u00een\u021belege poten\u021bialul formator al literaturii, pentru c\u0103 a descoperit puterea magic\u0103 a cuv\u00e2ntului \u0219i \u00eei poate ini\u021bia pe copii \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie a cunoa\u0219terii. Lectura va activa g\u00e2ndirea critic\u0103 \u0219i reflexiv\u0103, va pune elevul \u00een ipostaze interogative, \u00eel va \u00eencuraja s\u0103 adopte sau s\u0103 sus\u021bin\u0103 puncte de vedere, s\u0103 devin\u0103 cititor activ, implicat \u00een dezbateri literare, care se dovedesc a fi nu doar despre text, ci mai ales despre via\u021b\u0103. E primul prag spre \u00een\u021belegerea lumii \u00een acest transfer al experien\u021belor personajelor \u00een planul vie\u021bii reale, c\u00e2nd se familiarizeaz\u0103 cu variate situa\u021bii, \u00een mod explicit, deductiv, dialectic, prin refacerea unor sensuri care invit\u0103 cititorul la deschideri spre lecturi multiple.<\/p>\n
Lectura devine un agent al schimb\u0103rii \u0219i al dezvolt\u0103rii personale, provoac\u0103 creativitatea, stimuleaz\u0103 corectitudinea exprim\u0103rii, dezvolt\u0103 spiritul creativ, cultiv\u0103 \u00eencrederea \u00een sine, \u00eentr-un real exerci\u021biu de cunoa\u0219tere a sinelui \u0219i a lumii.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen literatura de specialitate se cristalizeaz\u0103 o serie de viziuni asupra didacticii literaturii \u0219i implicit a lecturii. \u00centr-o analiz\u0103 atent\u0103 a noii didactici, este evident c\u0103 dezvoltarea personal\u0103 a elevului a devenit primordial\u0103, iar noua didactic\u0103 devine \u201eun spa\u021biu de … Cite\u0219te continuarea
\nAlina Pamfil, Didactica Literaturii. Reorient\u0103ri, Editura Art, Bucure\u0219ti, 2016<\/p>\n