{"id":11262,"date":"2022-03-02T17:47:06","date_gmt":"2022-03-02T15:47:06","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=11262"},"modified":"2022-03-15T15:34:54","modified_gmt":"2022-03-15T13:34:54","slug":"distresul-o-problema-a-cadrelor-didactice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/distresul-o-problema-a-cadrelor-didactice","title":{"rendered":"Distresul, o problem\u0103 a cadrelor didactice"},"content":{"rendered":"

\u00cen principiu, distresul poate fi provocator – \u00een anumite momente avem nevoie de un anume nivel de stimulare sau inhibi\u021bie prin reac\u021bie la factori din exterior. Nivelurile moderate de stres sunt raportate la reac\u021biile emo\u021bionale func\u021bionale, mecanisme adecvate de coping<\/em> \u0219i resursele psihofizice avute la dispozi\u021bie. Stresul poate deveni \u00eens\u0103 o problem\u0103 grav\u0103 dac\u0103 genereaz\u0103 emo\u021bii disfunc\u021bionale, augmentate din cauza nivelurilor foarte \u00eenalte de anxietate. <\/p>\n

Majoritatea studiilor relev\u0103 un nivel mare de stres, cu nuan\u021be notabile \u00een func\u021bie de tipurile de personalitate a cadrelor didactice, de capacitatea personal\u0103 de a face fa\u021b\u0103 situa\u021biilor educa\u021bionale, sus\u021bin Herman, Hickmon-Rosa, Reinke (2018). Stresul, epuizarea \u00eempiedic\u0103 capacitatea profesorului de a aplica strategii eficiente de gestionare a comportamentului necesare pentru a reduce comportamentul neadecvat al elevilor. Rezultatele cercet\u0103rilor indic\u0103 faptul c\u0103 depersonalizarea \u0219i percep\u021bia nivelului redus al realiz\u0103rilor personale sunt corelate moderat cu comportamentul indezirabil al elevilor. De asemenea, nivelul clasei, v\u00e2rsta profesorului, \u021bara, contribuie la varia\u021bia st\u0103rii de epuizare emo\u021bional\u0103 a profesorilor. De aceea, eforturile de prevenire \u0219i interven\u021bie la nivelul managementului clasei \u0219i managementului stresului ar trebui considerate prioritare.<\/p>\n

Supra\u00eenc\u0103rcarea cu informa\u021bii \u0219i cu sarcini administrative, schimb\u0103rile permanente \u00een legisla\u021bie, planuri cadru, programe curriculare, metodologii pentru examene, manuale \u0219i proceduri complic\u0103 \u0219i \u00eempiedic\u0103 gestionarea eficient\u0103 \u00een proiectarea actului didactic – la acestea se adaug\u0103 procrastinarea, gradul de cooperare cu beneficiarii direc\u021bi \u0219i indirec\u021bi ai educa\u021biei \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, comunicarea deficitar\u0103 sau am\u00e2narea acestei comunic\u0103ri cu speciali\u0219tii \u00een educa\u021bie. Mai mult, exigen\u021bele provocate de schimb\u0103ri sociale \u0219i tehnologice, precum \u0219i transform\u0103rile institu\u021bionale pot avea efecte negative asupra stresului profesional al cadrului didactic. Astfel, devine prioritar\u0103 \u00een\u021belegerea reac\u021biilor la stres \u0219i a strategiilor de coping<\/em>, valorificarea resurselor externe, dar mai ales mobilizarea resurselor interne precum stima de sine, autoeficacitatea \u0219i resurse cognitive.<\/p>\n

O cercetare din 2020, din SUA, realizat\u0103 la Universitatea Missouri, prezint\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 o asociere a stresului cu pattern-urile de confruntare emo\u021bional\u0103 ale profesorilor care predau la gimnaziu. 102 profesori au identificat cu un risc ridicat de confruntare cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103 (66%). Astfel stresul profesorilor este corelat de cele mai multe ori cu un deficit\/ insuficien\u021b\u0103 la nivelul percep\u021biei propriei eficacit\u0103\u021bi profesionale, av\u00e2nd\u00a0 ca fundament gestionarea slab\u0103 a clasei de elevi \u0219i rezultatele sc\u0103zute, cu efecte care duc la simptome depresive (Keith C. Herman, Colleen).<\/p>\n

Profesorii interac\u021bioneaz\u0103 cu mai multe grupuri de elevi, p\u0103rin\u021bi, profesori, manageri. Actul didactic desf\u0103\u0219urat \u00een clas\u0103 \u0219i responsabilitatea resim\u021bit\u0103 pentru succesul \u00een \u00eenv\u0103\u021bare, nevoia centr\u0103rii pe nevoile individuale ale elevilor \u0219i ale p\u0103rin\u021bilor, \u00een anumite condi\u021bii foarte probabile, sunt poten\u021biale surse de stres.\u00a0Profesorii raporteaz\u0103 ca factori stresori specifici \u00een timpul lec\u021biei \u00eentreruperile, cre\u0219terea a\u0219tept\u0103rilor \u0219i motiva\u021biilor elevilor, precum \u0219i nevoia de diferen\u021biere a instruirii. Oricum, confruntarea cu situa\u021biile curente \u0219i tendin\u021ba de a internaliza \u0219i de a somatiza disonan\u021bele sunt interpretate diferit de c\u0103tre fiecare profesor, \u00een func\u021bie de experien\u021ba de via\u021b\u0103, de starea emo\u021bional\u0103, cognitiv\u0103 \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de vulnerabilitatea fiziologic\u0103.<\/p>\n

Stresul, epuizarea limiteaz\u0103 capacitatea profesorului de a aplica strategii eficiente de gestionare a situa\u021biilor \u0219i de reducere a comportamentului inadecvat al elevilor.<\/p>\n

Stresul este o stare normal\u0103 \u015fi necesar\u0103 a vie\u0163ii, experimentat\u0103 de fiecare individ, poate s\u0103 ofere un disconfort temporar, pe un termen lung cu diverse consecin\u021be. \u00cen func\u021bie de cantitatea de stres experimentat\u0103 si de poten\u021bialit\u0103\u021bile de personalitate putem recepta stresul ca o provocare sau ca o tensiune. Adaptarea constituie condi\u021bia fundamental\u0103 a supravie\u021buirii fiin\u021belor vii \u00een natur\u0103 \u0219i societate (St\u0103nculescu, 2015).<\/p>\n

Fenomenul de stres este ambivalent: ca valen\u021b\u0103 pozitiv\u0103 – eustres<\/strong> – poate fi un stimul spre a atinge noi scopuri, dar ca valen\u021b\u0103 negativ\u0103 – distres<\/strong> – poate sc\u0103pa de sub control \u0219i \u00eentrece limitele stimul\u0103rii motivante, av\u00e2nd\u00a0 consecin\u021be nedorite, \u00eencep\u00e2nd cu s\u0103n\u0103tatea persoanei p\u00e2n\u0103 la modificarea stilului de via\u021b\u0103 spre unul precar. Prezen\u021ba acestei valen\u021be negative are ca efect sindromul burnout<\/em> \u2013 \u201eepuizare emo\u021bional\u0103 asociat\u0103 cu atitudine negativ\u0103\u201d, subliniaz\u0103 Luchian \u0219i colaboratorii (2011).<\/p>\n

Ca propunere de strategie reglatorie, mindfulness<\/em>-ul este un mod natural de con\u0219tiin\u021b\u0103, con\u0219tientizare \u0219i focalizare a aten\u021biei, necesar cadrelor didactice pentru o gestionare eficient\u0103 a distresului afectiv (Bishop et al., 2004; Chambers, Gullone, & Allen, 2009).<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/em>
\n1. Keith C. Herman, Sara L. Prewitt, Colleen L. Eddy, Alyson Savale, Wendy M. Reinke\u00a0 ( 2020) Profiles of middle school teacher stress and coping: Concurrent and prospective correlates. Journal of School Psychology78: 54 doi: 10.1016\/j.jsp.2019.11.003
\n2. St\u0103nculescu, E, (2015)\u00a0 Managementul stresului \u00een mediul educa\u021bional, Ed. Universitar\u0103, Bucure\u0219ti,
\n3. Luchian O., Parvu B., Derscariu C., Enculescu C., Manu M., Anton C. (2010)\u00a0 Stresul \u00een munc\u0103. Bucure\u015fti.
\n4. Chambers, R., Gullone, E. and Allen, N.B. (2009) Mindful Emotion Regulation: An Integrative Review. Clinical Psychology Review, 29, 560-572.
\ndx.doi.org\/10.1016\/j.cpr.2009.06.005<\/a>
\n5. Bishop SR, Lau M, Shapiro S, Carlson L, Anderson ND, Carmody J, Devins G. (2004) Mindfulness: A proposed operational definition. Clinical Psychology: Science and Practice. 2004;11:230\u2013241.
\n6. Herman, Hickmon-Rosa, Reinke, (2018) Empirically Derived Profiles of Teacher Stress, Burnout, Self-Efficacy and Coping and Associated Student Outcomes\u00a0 Journal of Positive Behavior Interventions 20(6): 109830071773206 doi:10.1177\/1098300717732066<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen principiu, distresul poate fi provocator – \u00een anumite momente avem nevoie de un anume nivel de stimulare sau inhibi\u021bie prin reac\u021bie la factori din exterior. Nivelurile moderate de stres sunt raportate la reac\u021biile emo\u021bionale func\u021bionale, mecanisme adecvate de coping … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1504,1237,1060,1493,783],"tags":[1462],"class_list":["post-11262","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-burnout","category-cadre-didactice","category-climat-educational","category-dezvoltare-personala","category-educatie-sociala-si-emotionala","tag-irina-botici"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11262","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11262"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11262\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11295,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11262\/revisions\/11295"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11262"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11262"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11262"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}