Acceptarea diversit\u0103\u021bii presupune o atitudine intelectual\u0103 \u0219i moral\u0103, care faciliteaz\u0103 dialogul \u0219i capacitatea de a-l asculta pe cel\u0103lalt. \u0218coala are un rol important \u00een procesul de dezvoltare multilateral\u0103 a personalit\u0103\u021bii elevului, de formare a tinerilor, \u00eentru respectul diversit\u0103\u021bii culturale. Prea adesea invocat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent pentru a dezbina popoare \u0219i a \u00eentre\u021bine conflicte, istoria \u0219i predarea ei \u00een \u0219coal\u0103 se poate constitui \u00eenainte de toate ca un cadru al reconcilierii. Prin bog\u0103\u021bia de informa\u021bii de care dispune, cunoa\u0219terea istoric\u0103 poate construi pun\u021bi pentru cunoa\u0219terea reciproc\u0103 \u00eentre comunit\u0103\u021bi umane, \u00eentre culturi diferite, dup\u0103 cum, prin conceptele cu care opereaz\u0103, poate contribui\u00a0 la crearea unui discurs comun, la trezirea interesului \u0219i la formarea unei opinii avizate cu privire la problemele \u0219i provoc\u0103rile lumii \u00een care tr\u0103im. <\/p>\n
\u201ePentru c\u0103 ziua de azi se trage din cea de ieri, iar ziua de m\u00e2ine este rodul trecutului\u201d, pentru c\u0103 trecutul \u201enu trebuie s\u0103 paralizeze prezentul, ci s\u0103-l ajute s\u0103 fie diferit\u00a0 \u00een fidelitate \u0219i nou \u00een progres\u201d (Jacques Le Goff), construc\u021bia unei societ\u0103\u021bi democratice \u0219i respectoase fa\u021b\u0103 de valori\u00a0 nu poate s\u0103 nu \u021bin\u0103 seama de istorie, iar predarea acesteia\u00a0 devine un act de profund\u0103 responsabilitate civic\u0103. Identitatea, pluralismul, diversitatea \u0219i dialogul sunt concepte fundamentale pe care trebuie s\u0103 le reg\u0103sim \u00een cadrul orelor de istorie.<\/p>\n
Afirmarea propriei identit\u0103\u021bi etno-culturale \u0219i na\u021bionale, f\u0103r\u0103 a le nega pe cele ale celorlal\u021bi, respectul pentru pluritate \u0219i diversitate etno-cultural\u0103, toleran\u021ba fa\u021b\u0103 de alte credin\u021be religioase \u0219i dialogul cu oameni apar\u021bin\u00e2nd altor confesiuni sunt principalele repere ale educa\u021biei civice \u0219i democratice \u0219i, deopotriv\u0103, sarcinile pe care predarea istoriei trebuie s\u0103 \u0219i le asume. Credem c\u0103 istoria ar putea sprijini un altfel de societate. Nu o societate \u00een care protec\u021bia diversit\u0103\u021bii este garantat\u0103 prin reguli echitabile, ceea ce ar permite limitarea sau eliminarea conflictelor, ci una \u00een care exist\u0103 un echilibru dinamic \u00eentre afirmarea identit\u0103\u021bilor \u0219i promovarea dialogului, o societate ce recunoa\u0219te conflictele \u0219i caut\u0103 permanent\u00a0 mecanisme de gestionare constructiv\u0103 a acestora.<\/p>\n
Acestea sunt premisele de la care se poate porni \u00een predarea temelor \u00een cadrul orelor de istorie \u00een semestrul I, la nivelul claselor a XI-a liceu. O reflec\u021bie asupra identit\u0103\u021bii \u0219i alterit\u0103\u021bii \u00een istoria secolelor XX-XXI se poate realiza cu ajutorul a trei teme majore:<\/p>\n
Prima tem\u0103, Diversitatea \u2013 resurs\u0103 \u00een construc\u021bia european\u0103<\/em>, se opre\u0219te asupra fe\u021belor diversit\u0103\u021bii\/ diferen\u021belor etno-culturale, religioase, politice, sociale, a interferen\u021belor, a propunerii de a percepe diversitatea drept resurs\u0103 \u0219i a chestion\u0103rii fiec\u0103ruia dintre noi a propriei atitudini. Scopul urm\u0103rit este \u00een\u021belegerea \u0219i acceptarea diversit\u0103\u021bii drept premis\u0103 a dialogului intercultural.<\/p>\n A doua tem\u0103, Na\u021biune \u0219i na\u021bionalism<\/em>, prezint\u0103 notele definitorii ale identit\u0103\u021bii, pun\u00e2nd \u00een discu\u021bie rela\u021bia dintre na\u021biune, stat, patriotism, na\u021bionalism, integrare european\u0103, abordeaz\u0103 valorile rom\u00e2ne\u0219ti \u00een raport cu cele europene, analizeaz\u0103 cauze \u0219i efecte. Scopul temei este identificarea posibilelor bariere \u00een calea dialogului (prejudec\u0103\u021bi, intoleran\u021b\u0103, construc\u021bia identitar\u0103, percep\u021bia asupra conceptului de na\u021biune) \u0219i a solu\u021biilor pentru reducerea acestora.<\/p>\n Cea de-a treia tem\u0103, Dialogul intercultural \u2013 utopie sau realitate<\/em>, se concentreaz\u0103 pe formarea competen\u021bei de ac\u021biune \u0219i decizie individual\u0103 de a contribui la dialogul intercultural, propun\u00e2nd spre analiz\u0103 studii de caz a c\u0103ror dezbatere necesit\u0103\u00a0 exprimarea unor pozi\u021bii, atitudini fa\u021b\u0103 de problemele discutate. Acceptarea diversit\u0103\u021bii presupune o atitudine intelectual\u0103 \u0219i moral\u0103, care faciliteaz\u0103 dialogul \u0219i capacitatea de a-l asculta pe cel\u0103lalt.<\/p>\n Diversitatea \u2013 resurs\u0103 \u00een construc\u021bia european\u0103<\/strong>. Cuvintele cheie de la care se porne\u0219te \u00een abordarea acestei teme pot fi: diversitate, etnie, discriminare, confesiune, toleran\u021b\u0103, prejudec\u0103\u021bi, pluralism; \u00een timp ce dintre categoriile de surse utilizabile la clas\u0103 putem aminti: afi\u0219e, fotografii, statistici, articole de pres\u0103, interviuri, memorii, c\u0103r\u021bi po\u0219tale, caricaturi. Abordarea unor probleme ca diversitatea politic\u0103, social\u0103, etnic\u0103, lingvistic\u0103, religioas\u0103 ofer\u0103 posibilitatea elevilor de a se informa \u0219i de a-\u0219i forma atitudini \u0219i competen\u021be prin \u00eenv\u0103\u021barea prin cooperare.<\/p>\n Exemple de activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare: Na\u021biune \u0219i na\u021bionalism<\/strong>. Cuvintele cheie de la care se poate porni \u00een abordarea acestei teme pot fi: cet\u0103\u021benie, na\u021biune, identitate deoarece pentru a-i cunoa\u0219te \u0219i a interac\u021biona cu ceilal\u021bi, trebuie s\u0103 te cuno\u0219ti pe tine \u00eensu\u021bi, ca persoan\u0103, ca grup social, cultural sau politic. Sursele utilizate \u00een aceast\u0103 parte (fotografii, opere literare, articole de pres\u0103, interviuri) sunt menite mai degrab\u0103 s\u0103 produc\u0103 reflec\u021bii, dec\u00e2t s\u0103 ofere informa\u021bii.<\/p>\n Exemplele de istorie european\u0103 pot fi puncte de plecare \u00een discutarea \u0219i compararea problemelor de istorie rom\u00e2neasc\u0103. Sarcinile de lucru individuale sau de grup solicit\u0103 elevilor exprimarea de opinii, dezbaterea, luarea de decizii \u0219i producerea de argumente pentru pozi\u021biile exprimate.<\/p>\n Exemple de activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare: Dialogul intercultural \u2013 utopie sau realitate<\/strong>. Spa\u021biul geografic pe care \u00eel numim Europa este \u0219i spa\u021biul unor dispute \u0219i confrunt\u0103ri seculare pentru influen\u021b\u0103 \u0219i putere politic\u0103. Nici o civiliza\u021bie, nici un individ nu trebuie s\u0103 fie perceput ca un intrus cultural \u00een Europa. Cunoa\u0219terea aportului pe care fiecare civiliza\u021bie l-a adus g\u00e2ndirii umane, acceptarea diversit\u0103\u021bii, examinarea valorilor, raportului identitate na\u021bional\u0103-identitate european\u0103 reprezint\u0103 punctul de plecare al dialogului intercultural. Pentru \u00een\u021belegerea unor concepte cheie ca toleran\u021b\u0103, dialog, respectarea diversit\u0103\u021bii se folosesc diverse studii de caz ce determin\u0103 o complexitate de sarcini de lucru pentru elevi. Activit\u0103\u021bile propuse pot fi continuate \u0219i \u00een afara orelor de curs sub forma unor proiecte sau realizarea unor portofolii.<\/p>\n Exemple de activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare: Este evident c\u0103 un singur an nu poate fi \u00eendeajuns pentru a \u00eemplini nevoia de schimburi de idei \u0219i valori \u00eentre culturile popoarelor \u0219i colectivit\u0103\u021bilor Europei. Dialogul \u00eentre culturi trebuie s\u0103 se desf\u0103\u0219oare f\u0103r\u0103 sincope, ne\u00eencetat, dac\u0103 vrem s\u0103 aib\u0103 o contribu\u021bie real\u0103 \u00een construc\u021bia identit\u0103\u021bii europene.<\/p>\n Dialogul intercultural \u00eenseamn\u0103 s\u0103 deschizi spa\u021bii pentru ca vocile diferite s\u0103 se fac\u0103 auzite, pentru stiluri de via\u021b\u0103 diferite. Nu \u00eenseamn\u0103 doar s\u0103 vorbe\u0219ti, ci \u0219i s\u0103 interac\u021bionezi, oriunde \u0219i oric\u00e2nd, s\u0103 creezi un mediu \u00een care interac\u021bionezi natural cu cel\u0103lalt \u2013 \u0219i nu s\u0103 \u00eei trimi\u021bi \u00een alt\u0103 lume pe cei de rase \u015fi religii diferite.<\/p>\n Lumea contemporan\u0103 este \u00eentr-o evolu\u021bie rapid\u0103 \u015fi imprevizibil\u0103 a \u0219tiin\u021bei \u015fi tehnicii, gener\u00e2nd o gigantic\u0103 mi\u015fcare de idei, de inven\u021bii \u015fi descoperiri, o cre\u0219tere exponen\u021bial\u0103 a informa\u021biei \u015fi a tehnologiilor de v\u00e2rf. Astfel, societatea noastr\u0103 devine din ce \u00een ce mai complex\u0103. \u015ecoala poate deveni un loc de deschidere \u015fi comunicare. Desf\u0103\u015furarea unor activit\u0103\u0163i de educa\u0163ie intercultural\u0103 va contribui la o mai buna cunoa\u015ftere \u00eentre diferitele comunit\u0103\u021bi, dar \u015fi la \u00eent\u0103rirea coeziunii sociale la nivel local, regional, na\u021bional sau mondial.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Acceptarea diversit\u0103\u021bii presupune o atitudine intelectual\u0103 \u0219i moral\u0103, care faciliteaz\u0103 dialogul \u0219i capacitatea de a-l asculta pe cel\u0103lalt. \u0218coala are un rol important \u00een procesul de dezvoltare multilateral\u0103 a personalit\u0103\u021bii elevului, de formare a tinerilor, \u00eentru respectul diversit\u0103\u021bii culturale. Prea … Cite\u0219te continuarea
\n1.\u00a0 Realiza\u021bi un afi\u0219 care s\u0103 surprind\u0103 diversitatea din grupul vostru.
\n2. Studiaz\u0103 harta lumii \u0219i testeaz\u0103-\u021bi informa\u021biile pe care le ai despre alte \u021b\u0103ri dec\u00e2t cea \u00een care tr\u0103ie\u0219ti. Identific\u0103 o \u021bar\u0103 despre care cuno\u0219ti mai multe lucruri.
\n3. Dac\u0103 a\u021bi fi conduc\u0103torul unui stat, care dintre regimuri l-a\u021bi instaura? De ce? Care ar fi condi\u021biile de care a\u021bi avea nevoie pentru a instaura regimul respectiv? Care ar fi beneficiile acestuia pentru popula\u021bie, pentru voi, pentru al\u021bii?
\n4. Stabili\u021bi dou\u0103 aspecte ale vie\u021bii cotidiene de la sat respectiv de la ora\u0219.
\n5. Identifica\u021bi etniile care locuiesc \u00een comunitatea voastr\u0103, \u00een Rom\u00e2nia.
\n6. Realiza\u021bi o list\u0103 cu zece valori care crezi c\u0103 sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de oamenii din jurul t\u0103u. Compar\u0103 propria list\u0103 cu cea a colegilor.
\n7. Identifica\u021bi trei elemente \u00eemprumutate de la alte culturi, precum \u0219i cultura de unde s-au realizat \u00eemprumuturile.
\n8. Identifica\u021bi asem\u0103n\u0103ri \u0219i deosebiri \u00een privin\u021ba s\u0103rb\u0103torilor religioase la rom\u00e2ni, maghiari, germani, \u2026
\n9. Te consideri tolerant? D\u0103 dou\u0103 exemple de situa\u021bii \u00een care ai dovedit toleran\u021b\u0103.
\n10. Alc\u0103tuie\u0219te o list\u0103 cu toate stereotipurile \u2013 pozitive \u0219i negative \u2013 despre anumite grupuri.<\/p>\n
\n1. Care sunt elementele care definesc identitatea unui spaniol?
\n2. Realiza\u021bi portretul rom\u00e2nului\/ europeanului perfect.
\n3. Pe ce se bazeaz\u0103 sentimentul de m\u00e2ndrie na\u021bional\u0103?
\n4. Realizeaz\u0103 un desen\/ imagine grafic\u0103 prin care s\u0103 ilustrezi conceptul de Statele Unite ale Europei.
\n5. Crede\u021bi c\u0103 rom\u00e2nii consider\u0103 c\u0103 integrarea european\u0103 ar reprezenta un poten\u021bial pericol pentru anumite valori, tradi\u021bii, elemente ale culturii?
\n6. Realiza\u021bi o list\u0103 cu avantajele \u0219i dezavantajele ader\u0103rii pentru rom\u00e2ni, \u00een general, la Uniunea European\u0103.
\n7. Ce speran\u021be\/ a\u0219tept\u0103ri ave\u021bi voi \u00een urma procesului de integrare european\u0103?
\n8. Acorda\u021bi pe o scala de la 1 (cea mai mic\u0103 valoare) la 5 (cea mai mare valoare) note pentru valorile pe care le considera\u021bi importante \u0219i note pentru modul \u00een care le respecta\u021bi.
\n9. Realiza\u021bi un afi\u0219 cu fotografii\/imagini\/simboluri ale grupului etnic din care face\u021bi parte.
\n10. Realizeaz\u0103 un eseu de 5 minute plec\u00e2nd de la \u00eentrebarea Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii european?<\/p>\n
\n1. Scandalul caricaturilor profetului Mahomed.
\n2. Discriminarea etnic\u0103 vs. religioas\u0103.
\n3. Interzicerea \u00eensemnelor religioase.
\n4. Realiza\u021bi o list\u0103 cu atitudini de urmat\u00a0 \u00een comunicarea cu colegii de clas\u0103.
\n5. Identifica\u021bi dou\u0103 institu\u021bii interna\u021bionale preocupate de dialogul intercultural.
\n6. Identifica\u021bi cinci motive pentru care oamenii ar trebui s\u0103 promoveze dialogul intercultural.
\n7. Dialogul ecumenic \u2013 principalele idei promovate de acesta.
\n8. Prezenta\u021bi dou\u0103 activit\u0103\u021bi realizate \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 2008, Anul european al dialogului intercultural.
\n9. Toleran\u021ba \u0219i respectul nu sunt suficiente \u2013 explic\u0103 titlul sursei.<\/p>\n
\n1. Valentin B\u0103lu\u021boiu, Lucia Copoeru, Aurel Constantin Soare, Ecaterina St\u0103nescu \u0219i Constantin Vitanos (2006). Istoria secolului al XX-lea \u0219i educa\u021bia pentru cet\u0103\u021benie democratic\u0103. Bucure\u0219ti: Editura Educa\u021bia 2000+.
\n2. Mihai Manea, Eugen Palade \u0219i Nicoleta Sasu (2006). Predarea istoriei \u0219i educa\u021bia pentru cet\u0103\u021benie democratic\u0103: demersuri didactice inovative.\u00a0Bucure\u0219ti: Editura Educa\u021bia 2000+.<\/p>\n