Rolul educa\u021biei este de a forma valori integral umane de la v\u00e2rsta \u0219colarit\u0103\u021bii mici. Inserarea valorilor morale trebuie f\u0103cut\u0103 prin acceptare \u0219i nu prin obligare sau impunere, similarele \u00eendoctrin\u0103rii. Concep\u021bia potrivit c\u0103reia \u201emama moralei r\u0103m\u00e2ne teama\u201d, a lui Nietzsche, este dep\u0103\u0219it\u0103. Educarea valorilor morale se face prin ceea ce elevii v\u0103d zilnic. Li se pot cere s\u0103 fie cinsti\u021bi doar \u00eentr-o \u0219coal\u0103 \u0219i \u00eentr-un sistem care prelev\u0103 aceast\u0103 calitate, li se poate cere s\u0103 se poarte frumos cu cei din jur, doar dac\u0103 punem accent pe activit\u0103\u021bi incluzive la clas\u0103 \u0219i \u00een societate \u0219i le putem spune c\u0103 evolu\u021bia personal\u0103 trebuie s\u0103 fie principalul lor obiectiv doar dac\u0103 lucr\u0103m integrat adaptat nevoilor fiec\u0103ruia \u0219i transmitem acest lucru prin activit\u0103\u021bile la clas\u0103. A\u0219a c\u0103 am creat programul educa\u021bional \u201eMici \u0219i valoro\u0219i\u201d, cu un tipar s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, pe baza c\u0103ruia am urm\u0103rit formarea principalelor valori morale specifice v\u00e2rstei \u0219colare mici \u0219i am comparat rezultatele anterioare aplic\u0103rii programului cu cele rezultate din program. <\/p>\n
Am demonstrat c\u0103 pilonul cel mai important \u00een acest proces \u00eel reprezint\u0103 copilul, care \u00eendepline\u0219te mai multe roluri \u00een acest proces moral-constructiv. Subiect \u0219i obiect al moralei, el este \u00een primul r\u00e2nd constructor al propriei con\u0219tiin\u021be, dar \u0219i arhitect al propriei vie\u021bi sociale. Este un IT-ist mai mult sau mai pu\u021bin priceput \u00een ac\u021biunea contra viru\u0219ilor existen\u021bi \u00een societate, supus permanent perfec\u021bion\u0103rii. Este doctor al propriului suflet, dar \u0219i judec\u0103tor al propriilor alegeri. El este cel ce decide, dar tot el este cel ce suport\u0103 consecin\u021bele faptelor sale, adic\u0103 subiect \u0219i obiect al educa\u021biei.<\/p>\n
\u201eMorala… cea mai maestr\u0103 a educa\u021biei\u201d (Friederich Nietzsche)<\/p><\/blockquote>\n
Av\u00e2nd \u00een vedere procesul accelerat de\u00a0 transform\u0103ri prin care trece\u00a0 societatea\u00a0 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een care principala exigen\u021b\u0103 a comunit\u0103\u021bii c\u0103tre individ este ca acesta s\u0103 dezvolte tehnici de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire constant\u0103 a calit\u0103\u021bii vie\u021bii proprii \u0219i a celor din jur, educa\u021bia r\u0103m\u00e2ne mediul ideal de ob\u021binere a acestui obiectiv social.<\/p>\n
Acest proiect pretinde s\u0103 promoveze rolul educa\u021biei \u00een a forma valori integral umane de la v\u00e2rsta \u0219colarit\u0103\u021bii mici, valori pe care, mai t\u00e2rziu, societatea s\u0103 se poat\u0103 baza, s\u0103-l determine pe adult s\u0103 con\u0219tientizeze\u00a0 c\u0103 exist\u0103, c\u0103 \u0219tie s\u0103 convie\u021buiasc\u0103, s\u0103 \u00eenve\u021be, s\u0103 aib\u0103, s\u0103 produc\u0103, s\u0103 consume.<\/p>\n
A \u00eencerca s\u0103 educi \u00een spirit social nu garanteaz\u0103 neap\u0103rat \u0219i reu\u0219ita, av\u00e2nd \u00een vedere tendin\u021ba existent\u0103 \u00een fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103, inexplicabil\u0103 adesea, de a nu \u021bine cont de sfaturile primite, mai ales de cele din domeniul social \u0219i moral civic. \u00cen ceea ce prive\u0219te copiii de v\u00e2rst\u0103 \u0219colar\u0103 mic\u0103, principalele semnale care arat\u0103 necesitatea unei astfel de educa\u021bii, sunt\u00a0 \u00een primul r\u00e2nd apatia general\u0103 care caracterizeaz\u0103 elevii, pierderea respectului de sine sau, mai grav, necunoa\u0219terea propriei personalit\u0103\u021bi, elevul ne\u0219tiind c\u00e2t valoreaz\u0103 ca entitate, \u0219i demonstr\u00e2nd o mare deficien\u021b\u0103 de dragoste \u0219i de aten\u021bie.<\/p>\n
Acestea fiind aspectele care ne preocup\u0103 cel mai mult \u00een rela\u021bionarea cu elevii no\u0219tri, ar trebui s\u0103 cre\u0103m c\u00e2t mai multe situa\u021bii prin care s\u0103-i\u00a0 provoc\u0103m \u0219i prin care s\u0103 le oferim o educa\u021bie complet\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bindu-le astfel viitorul propriu, dar \u0219i al comunit\u0103\u021bii din care vor apar\u021bine.<\/p>\n
Educa\u021bia conduitei \u0219i a moralei, \u201ecel mai profund \u0219i mai accentuat subiectiv \u00een fiin\u021ba uman\u0103\u201d (Hubert, Rene,1965), este un proces continuu, care \u00eencepe din primele etape ale existen\u021bei copilului, al c\u0103rui scop este formarea unui comportament bazat pe valori ca respectul, onestitatea, responsabilitatea, solidaritatea, valori care s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103 pentru integrarea \u0219i responsabilizarea social\u0103. \u00cen acest tumultuum de interconexiuni \u0219i evenimente, profesorii \u0219i autorit\u0103\u021bile sociale reprezint\u0103 piesele cheie pentru atingerea acestui scop, piese ale c\u0103ror principale arme sunt buna organizare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului na\u021bional, evaluarea \u0219i, \u00een principal, colaborarea pentru atingerea obiectivelor educa\u021biei.<\/p>\n
De ce este at\u00e2t de necesar\u0103 educa\u021bia moral\u0103 \u00een \u0219coal\u0103, \u201ecare nu este nimic altceva dec\u00e2t educa\u021bia \u00eens\u0103\u0219i\u201d(Reboul, Olivier, 1976)? Care este semnalul de alarm\u0103 care ar trebui s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia autorit\u0103\u021bilor? Care sunt schimb\u0103rile societ\u0103\u021bii din ultimii ani, care ar trebui s\u0103 ne \u00eengrijoreze \u0219i s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 reg\u00e2ndim formarea valorilor moral-civice \u00een \u0219coal\u0103? Toate acestea sunt \u00eentreb\u0103ri la care ar trebui s\u0103 r\u0103spundem prin planurile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt existente \u00een \u0219coli, din care s\u0103 reias\u0103 clar preocuparea central\u0103, \u0219i anume formarea responsabilit\u0103\u021bii etice, care s\u0103 faciliteze privirea spre viitorul copiilor no\u0219tri, con\u0219tien\u021bi fiind de propriile drepturi \u0219i obliga\u021bii sociale.<\/p>\n
Lumea contemporan\u0103 cere clar acest lucru. \u00cen fa\u021ba individualismului \u0219i a nenum\u0103ratelor riscuri cu care se confrunt\u0103 copiii zilelor noastre, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc trebuie s\u0103 ofere acestora orientare \u00een \u00een\u021belegerea situa\u021biilor de via\u021b\u0103, dar \u0219i instrumente pentru a rezolva problemele propriei vie\u021bi, pentru a se dezvolta o dat\u0103 cu societatea care se schimb\u0103 cu mare vitez\u0103 \u0219i pentru a evita confuzia \u0219i ambiguitatea. Inserarea acestor valori trebuie f\u0103cut\u0103 prin acceptare \u0219i nu prin obligare sau impunere, similarele \u00eendoctrin\u0103rii. Concep\u021bia potrivit c\u0103reia \u201emama moralei r\u0103m\u00e2ne teama\u201d a lui Nietzsche este dep\u0103\u0219it\u0103. Educa\u021bia moral\u0103 trebuie s\u0103 fie o p\u00e2rghie constant\u0103 \u0219i permanent\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, prin care aceasta s\u0103-\u0219i determine indivizii s\u0103 ac\u021bioneze voluntar spre progresul ei.<\/p>\n
\u00cen sfera \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar, acest lucru se realizeaz\u0103, \u00een principal prin exemple practice, care s\u0103 ajung\u0103 la sufletul copiilor \u0219i cu care ace\u0219tia s\u0103 se identifice, pentru a \u00een\u021belege sentimentele celorlal\u021bi, f\u0103c\u00e2ndu-l capabil s\u0103 nu fie indiferent la suferin\u021ba sau nevoile celorlal\u021bi. Abordarea integrat\u0103 a procesului de educa\u021bie face posibil\u0103 atingerea temelor de educa\u021bie moral-civic\u0103 at\u00e2t la orele de specialitate, specifice claselor III-IV, c\u00e2t \u0219i la celelalte discipline, prin creativitate \u0219i convingere.<\/p>\n
Dar educarea valorilor morale, acele \u201evirtu\u021bi personale\u201d despre care vorbea Ren\u00e9 Hubert, se face prin ceea ce elevii v\u0103d zilnic. Li se pot cere s\u0103 fie cinsti\u021bi doar \u00eentr-o \u0219coal\u0103 \u0219i \u00eentr-un sistem care prelev\u0103 aceast\u0103 calitate. Dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 le dezv\u0103luim importan\u021ba dialogului, trebuie s\u0103 le oferim transparen\u021b\u0103 \u0219i dreptul la cuv\u00e2nt ori de c\u00e2te ori se ajunge la conflicte sau la luarea unor decizii importante, dar \u0219i prin proiecte \u0219colare \u0219i extra\u0219colare, din care ace\u0219tia s\u0103 fac\u0103 parte.<\/p>\n
Pilonul cel mai important \u00een acest proces \u00eel reprezint\u0103 copilul, care \u00eendepline\u0219te mai multe roluri \u00een acest proces moral-constructiv. Subiect \u0219i obiect al moralei, el este \u00een primul r\u00e2nd constructor al propriei con\u0219tiin\u021be, dar \u0219i arhitect al propriei vie\u021bi sociale. Este un IT-ist mai mult sau mai pu\u021bin priceput \u00een ac\u021biunea contra viru\u0219ilor existen\u021bi \u00een societate, supus permanent perfec\u021bion\u0103rii. Este doctor al propriului suflet, dar \u0219i judec\u0103tor al propriilor alegeri. El este cel ce decide, dar tot el este cel ce suport\u0103 consecin\u021bele faptelor sale.<\/p>\n
\u201eComponent\u0103 atitudinal\u0103 a comunic\u0103rii cu semenii\u201d (Macavei, 2001), educa\u021bia moral-civic\u0103 este cea care integreaz\u0103 social individul, determin\u00e2nd \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 integrarea acestuia \u00een grupul social corespunz\u0103tor standardului s\u0103u educa\u021bional, aspira\u021bional \u0219i, de ce nu, financiar. Deci aceast\u0103 latur\u0103 a devenirii umane, se oglinde\u0219te social ca o \u201edimensiune a echilibrului interior\u201d (ibidem), creion\u00e2nd clar adaptarea proverbului: \u201es\u0103 v\u0103d cum te por\u021bi ca s\u0103-\u021bi spun cine e\u0219ti\u201d.<\/p>\n
\u201eO formare moral\u0103 autentic\u0103 nu const\u0103 \u00een afirmarea f\u0103r\u0103 rezerve a valorilor particulare. Ea este, dimpotriv\u0103, o luare \u00een discu\u021bie a diversit\u0103\u021bii acestor valori \u0219i o \u00eencercare de a realiza o comunicare \u00een vederea unui acord posibil sau a unei \u00een\u021belegeri \u0219i a unui respect asupra diversit\u0103\u021bii\u201d (Legrand, 1991).<\/p>\n
PROIECT INTERDISCIPLINAR
\nTEMA: Valori morale \u00een lumea celor mici<\/strong>
\nArii curriculare \u0219i discipline:
\n– Limb\u0103 \u0219i comunicare\u00a0– Comunicare \u00een limba rom\u00e2n\u0103
\n– Matematic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021be ale naturii – Matematic\u0103 \u0219i explorarea mediului
\n– Arte \u0219i tehnologii – Arte vizuale \u0219i abilit\u0103\u021bi practice, Muzic\u0103 \u0219i mi\u0219care
\n– Consiliere \u0219i orientare\u00a0 – Dezvoltare personal\u0103<\/p>\nCLASA: I<\/p>\n
ARGUMENT
\nActivit\u0103\u021bile transdisciplinare sunt activit\u0103\u021bi care abordeaz\u0103 o tem\u0103 general\u0103 din perspectiva mai multor arii curriculare, urm\u0103rind atingerea obiectivelor acestora \u00eentr-un context integrat. \u00censu\u0219irea valorilor morale definitiveaz\u0103 caracterul de mai t\u00e2rziu al copilului, format sub influen\u021ba factorilor de mediu \u0219i a celor educa\u021bionali, de la v\u00e2rste fragede.<\/p>\nFamilia, gr\u0103dini\u021ba \u0219i ulterior \u0219coala sunt institu\u021biile responsabile de formarea unor tr\u0103s\u0103turi pozitive de caracter, care s\u0103-l ajute pe elev s\u0103 rela\u021bioneze eficient, s\u0103 aib\u0103 o atitudine pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de sine, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de activit\u0103\u021bile pe care le desf\u0103\u0219oar\u0103.
\nAstfel, un mediu cald, armonios, pozitiv, poate contribui la dezvoltarea unui caracter statornic, bogat, care s\u0103 poat\u0103 asigura, implicit, \u0219i evolu\u021bia unei personalit\u0103\u021bi armonioase \u0219i echilibrate. Experien\u021bele cotidiene ale copiilor, dar \u0219i exemplele, modelele, ofer\u0103 copiilor multiple \u0219i noi posibilit\u0103\u021bi de formare a unor tr\u0103s\u0103turi pozitive de caracter, dar \u0219i imperioasa necesitate de a socializa, v\u0103zute prin ochi \u0219i suflet de copii.<\/p>\nValen\u0163ele formative ale abord\u0103rii integrate a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii sunt evidente:<\/p>\n
\n
- ofer\u0103 elevilor posibilitatea de a se exprima pe ei \u00een\u015fi\u015fi;<\/li>\n
- maximizeaz\u0103 probabilitatea ca fiecare elev s\u0103 \u00eenve\u0163e \u00een ritm propriu;<\/li>\n
- valorizeaz\u0103 experien\u0163a cotidian\u0103 a fiec\u0103rui elev;<\/li>\n
- ofer\u0103 elevului posibilitatea de a se manifesta plenar \u00een domeniile \u00een care capacit\u0103\u0163ile sale sunt cele mai evidente;<\/li>\n
- situeaz\u0103 elevul \u00een miezul ac\u0163iunii, rezerv\u00e2ndu-i un rol activ \u015fi principal.<\/li>\n<\/ul>\n
Competen\u0163e ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii integrate:<\/p>\n
– Cuno\u015ftin\u0163e<\/em>
\n\u2022 prezentarea unor tr\u0103s\u0103turi personale elementare, \u00een contexte variate;
\n\u2022 descrierea unor caracteristici specifice unui bun prieten, ale unui om bun, ale unuia iubitor, r\u0103bd\u0103tor, curajos, etc.;
\n\u2022 exemplificarea unor valori de caracter \u0219i a unor activit\u0103\u021bi care s\u0103 le consolideze pe cele pozitive;
\n\u2022 formulare de propozi\u0163ii cu \u0219i despre aceste valori morale,etc.;
\n\u2022 recunoa\u015fterea cuvintelor dintr-o propozi\u0163ie dat\u0103, a silabelor dintr-un cuv\u00e2nt, a sunetelor dintr-o silab\u0103;
\n\u2022 utilizarea terminologiei: valori morale, caracter, atitudine, comportament, familie, modestie, generozitate, loialitate, toleran\u021b\u0103, cooperare, etc.;<\/p>\n– Capacit\u0103\u021bi instrumentale<\/em>
\n\u2022 transmiterea unor mesaje verbale \u0219i nonverbale simple despre propriile experien\u021be de via\u021b\u0103;
\n\u2022 diferen\u021bierea comportamentelor pozitive fa\u021b\u0103 de cele negative;
\n\u2022 adunarea si sc\u0103derea numerelor \u00een concentrul 0-100, f\u0103r\u0103 \u0219i cu trecere peste ordin;
\n\u2022 asocierea emo\u021biilor de baz\u0103 cu elemente simple de limbaj nonverbal \u0219i paraverbal;
\n\u2022 identificarea\u00a0 leg\u0103turii dintre cuv\u00e2nt \u015fi imagine, litere, silabe, cuvinte sau propozi\u021bii ;
\n\u2022 integrarea unor cuvinte noi \u00een enun\u0163uri;
\n\u2022 descrierea etapelor de realizare a unor produse simple din diferite materiale;
\n\u2022 interpretarea \u00een nuan\u0163\u0103 medie a unor c\u00e2ntece despre sine, despre valorile morale, despre caracter etc.;
\n\u2022 compunerea unui spa\u0163iu plastic pe tema impus\u0103;<\/p>\n– Atitudini \u0219i valori<\/em>
\n\u2022 eviden\u021bierea importan\u021bei \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pentru propria persoan\u0103;
\n\u2022 identificarea modului de a con\u015ftientiza importan\u0163a respect\u0103rii regulilor de conduit\u0103;
\n\u2022 identificarea repercusiunilor adopt\u0103rii diverselor atitudini pozitive fa\u021b\u0103 de sine, fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi sau fa\u021b\u0103 de activit\u0103\u021bi;
\n\u2022 manifestarea interesului pentru a comunica \u00een echip\u0103 cu colegii;
\n\u2022 exprimarea interesului pentru lectur\u0103.<\/p>\nPlanificarea timpului: 1 semestru \u0219colar\/ 17 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u0219coal\u0103\/ o activitate pe zi de 5-10 minute;<\/p>\n
Resurse:
\na) materiale:<\/em>
\n\u2022 Computer cu conexiune internet, videoproiector, markere, albume cu imagini de diferite situa\u021bii de via\u021b\u0103,\u00a0 ppt – uri adecvate temei, jetoane cu comportamente bune sau rele,\u00a0\u00a0 c\u0103r\u0163i cu poezii despre comportamente, polistiren mare pentru machete, album de muzic\u0103 ,,Ga\u0219ca Zurli\u201d, scen\u0103 decorativ\u0103 pentru pove\u015fti, plan\u015fe pove\u015fti.
\n\u2022 h\u00e2rtie colorat\u0103, coli A4\/A3
\n\u2022 tabl\u0103 magnetic\u0103, plicuri, fi\u0219e de lucru;
\nb) procedurale:<\/em> observa\u021bia, conversa\u021bia, joc de rol, vizion\u0103ri, exerci\u0163iul, conversa\u0163ia, explica\u0163ia,\u00a0 turul galeriei, apreciere verbal\u0103;
\nc) forme de organizare:<\/em> frontal, pe grupe, individual.<\/p>\nProiectarea \u015fi dirijarea activit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are:
\n1. Informarea –\u00a0 se realizeaz\u0103 documentarea despre tema aleas\u0103, materialele necesare, poezii \u015fi c\u00e2ntece adecvate temei \u015fi v\u00e2rstei elevilor;
\n2. Planificarea
\n– Lansarea proiectului – precizarea temei, a scopului, resursele temporale;
\n– Organizarea colectivului de elevi –\u00a0 frontal \/ 5 grupe a c\u00e2te 5-6 elevi \/ individual;
\n– Stabilirea resurselor materiale ce vor fi utilizate pentru fiecare activitate;
\n– Stabilirea pe zile a activit\u0103\u0163ilor propuse\u00a0 cu elevii;
\n– Stabilirea criteriilor de evaluare a activit\u0103\u021bilor din proiect;
\n3. Decizia
\n– se alege produsul final al activit\u0103\u0163ilor\u00a0 \u0219i modalitatea de prezentare;
\n4. Implementarea
\n– organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea\u00a0 activit\u0103\u0163ilor propuse cu elevii;
\n5. Controlul \u0219i evaluarea
\n– observarea curent\u0103 \u015fi sistematic\u0103 a elevilor;
\n– activit\u0103\u0163i practice;
\n– fi\u015fe de lucru;
\n– miniexpozi\u0163ie;
\n– portofoliul tematic;
\n– turul galeriei
\n– se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc impresii \u00eentre elevi;
\n– diseminarea rezultatelor proiectului \u00een \u015fedin\u0163ele Comisiei Metodice a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din \u015fcoal\u0103.<\/p>\nSchem\u0103 orientativ\u0103 pentru activit\u0103\u0163i:
\nFiecare din cele 14 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni va avea ca tem\u0103 una dintre valorile morale propuse spre dezvoltare la ace\u0219ti elevi: S1 Prietenia, S2 Toleran\u021ba, S3 Bun\u0103tatea, S4 \u00cencrederea \u00een sine, S5 R\u0103bdarea, S6 Colaborarea\/ comunicarea, S7 Iubirea, S8 Modestia, S9 Responsabilitatea, S10 Sinceritatea, S11 Iertarea, S12 Nonviolen\u021ba, S13 Respectul\/ recuno\u0219tin\u021ba, S14 Curajul.<\/p>\nFiecare dintre ele vor fi lucrate zilnic la clas\u0103, la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii evalu\u00e2ndu-se achizi\u021biile. Fiecare zi se va desf\u0103\u0219ura sub egida unui tipar s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, dup\u0103 care va fi construit scenariul activit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare.
\nLUNI – z\u00e2mbet \u0219i c\u00e2ntec – se propune spre \u00eenv\u0103\u021bare c\u00e2ntecul cu titlul \u201e…\u201d\/ dansul \u201e…\u201d, pe muzica c\u0103ruia elevii sunt apoi invita\u021bi s\u0103 se exprime liber. Sunt ruga\u021bi s\u0103 eviden\u021bieze versurile\/ tipul mi\u0219c\u0103rilor sau al melodiei care reflect\u0103 tema abordat\u0103.
\nMAR\u021aI – zi de poveste – se vizioneaz\u0103, se cite\u0219te sau se construie\u0219te, cu sprijin dat, o poveste, a c\u0103rei \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 moral\u0103 s\u0103 fie tema s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Elevii sunt ruga\u021bi s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 enun\u021buri cu unele cuvinte, s\u0103 deseneze mesajul pove\u0219tii, etc.
\nMIERCURI – matematicianul moral – \u00een cadrul orelor de matematic\u0103, exerci\u021bii, probleme sau jocuri matematice, elevii sunt ruga\u021bi s\u0103 dea dovad\u0103 de prietenie, curaj sau alt\u0103 valoare dezb\u0103tut\u0103, s\u0103 dea sfaturi colegilor, s\u0103 ofere o m\u00e2n\u0103 de ajutor celor care au nevoie, etc.;
\nJOI – art\u0103 \u0219i valoare – \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i pe grupe, elevii vor construi o machet\u0103, vor realiza un colaj, vor picta sau vor modela, respect\u00e2nd tema dat\u0103. Toate lucr\u0103rile se vor expune, elevii observ\u00e2nd\u00a0 lucr\u0103rile colegilor prin turul galeriei. Se pot formula propozi\u0163ii (enun\u0163iative, exclamative, interogative) despre valori morale.
\nVINERI – joc pe loc – li se propun elevilor diverse jocuri, care s\u0103 demonstreze necesitatea \u00eensu\u0219irii valorii morale dezb\u0103tute<\/p>\nBibliografie<\/strong><\/em>
\nANTONESCU, G. G., \u201eEduca\u021bia moral\u0103 \u0219i religioas\u0103 \u00een \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103\u201d, Editura Cultura rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1996;
\nAUSUBEL, D. \u0218i ROBINSON, F.- \u201e\u00cenv\u0103\u021barea \u00een \u0219coal\u0103\u201d, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 1981;
\nBONTA\u0218, I.- \u201ePedagogie\u201d, Editura All, Bucure\u0219ti, 1994;
\nBUNESCU, V.- \u201eEduca\u021bia moral\u0103 \u0219i formarea personalit\u0103\u021bii\u201d \u00een \u201eRevista de pedagogie\u201d, nr.6,7,8\/1991;
\nCOM\u0102NESCU, I.- \u201eReconsider\u0103ri necesare \u00een problematica educa\u021biei morale\u201d, \u00een \u201eRevista de pedagogie\u201d, nr. 6\/1991;
\nCRISTEA, S.- \u201ePedagogie general\u0103\u201d, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 1996;
\nCUCO\u0218, C-tin – \u201ePedagogie. Edi\u021bia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103\u201d, Editura Polirom, Ia\u0219i, 1996;
\nDR\u0102GAN, I.L., Nicola, I., \u201eCercetarea psihopedagogic\u0103\u201d, Editura Tipomur, 1993;
\nGRIGORA\u0218, I.- \u201ePersonalitatea moral\u0103\u201d, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1982;
\nJINGA, I., ISTRATE, E.-\u201eManual de pedagogie\u201d, Editura All, Bucure\u0219ti, 2006;
\nDe LANDSHEERE, G. \u0218i colaboratorii – \u201eDefinirea obiectivelor educa\u021biei\u201d, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 1974;
\nMACAVEI, E.- \u201ePedagogie. Teoria Educa\u021biei, vol.I\u201d, Editura Aramis, Bucure\u0219ti, 2001;
\nNICOLA, I.- \u201ePedagogie\u201d, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 1992-1994;
\nNICULESCU, M. R.- \u201ePedagogie general\u0103\u201d, Editura Scorpion 7, Bucure\u0219ti, 1996;
\nPIAGET, J.- \u201eJudecata moral\u0103 la copil\u201d, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 1980;
\nRADU, I., \u015f.a., \u201eMetodologia psihologic\u0103 \u015fi analiza datelor\u201d, Ed. Sincron, 1993;
\nROTARIU, T., (coord.), \u015f.a., \u201eMetode statistice aplicate \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale\u201d, Polirom, Ia\u015fi, 1999;
\nVL\u0102SCEANU, L., \u201cMetodologia cercet\u0103rii sociologice\u201d, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1982;
\nST\u0102NCIULESCU, E.- \u201eSociologia educa\u021biei familiale, vol. II\u201d, Editura Polirom, Ia\u0219i, 1998;
\nSTOICA, S.- \u201ePedagogie pentru definitivat, gradul al II-lea, gradul I, perfec\u021bionare \u0219i studen\u021bi\u201d, Editura Gheorghe C\u00e2r\u021bu-Alexandru, Craiova, 1997;
\nTUCICOV\u00a0 BOGDAN, A.\u201ePersonalitatea copilului\u201d, Editura Politic\u0103, 1972.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rolul educa\u021biei este de a forma valori integral umane de la v\u00e2rsta \u0219colarit\u0103\u021bii mici. Inserarea valorilor morale trebuie f\u0103cut\u0103 prin acceptare \u0219i nu prin obligare sau impunere, similarele \u00eendoctrin\u0103rii. Concep\u021bia potrivit c\u0103reia \u201emama moralei r\u0103m\u00e2ne teama\u201d, a lui Nietzsche, este … Cite\u0219te continuarea