De multe ori consider\u0103m c\u0103 termenul de cercetare pedagogic\u0103 este prea preten\u021bios \u0219i c\u0103 ar fi un abuz folosirea lui \u00een practica pedagogic\u0103 curent\u0103. Dar, dac\u0103 am privi actul didactic ca pe un proces continuu de c\u0103ut\u0103ri \u0219i fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri interioare, de \u00eentreb\u0103ri \u0219i incertitudini, de sentimente \u0219i tr\u0103iri specifice unui spirit critic, creator \u0219i novator, oare nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ne-am angaja \u00eentr-o investiga\u021bie\/ cercetare, de mai mare sau mai mic\u0103 anvergur\u0103? Travers\u0103m vremuri tulburi, cu impact emo\u021bional pe termen imediat, mediu \u0219i lung. Emigra\u021bia, sc\u0103derea natalit\u0103\u021bii, la care s-au ad\u0103ugat pandemia \u0219i r\u0103zboiul, aduc schimb\u0103ri de percep\u021bie \u0219i de g\u00e2ndire pentru fiecare individ, comunitate, na\u021biune \u0219i chiar la nivel global. Ne afl\u0103m \u00eentr-o continu\u0103 c\u0103utare, nemul\u021bumi\u021bi cu ceea ce suntem \u0219i m\u00e2na\u021bi de dorin\u021ba de a ne autodep\u0103\u0219i limitele. Perioade istorice ne-au fost favorabile, altele ne-au adus regres \u0219i suferin\u021be. <\/p>\n
Suntem contemporani unei emula\u021bii f\u0103r\u0103 precedent. \u00cen 1989, c\u00e2nd a ap\u0103rut volumul \u201e\u00cen puterea noastr\u0103 autoeduca\u021bia\u201d, autorul Andrei Barna (1989) sesiza faptul c\u0103 \u201eun inginer de 35 de ani ajunge s\u0103 fie total dep\u0103\u0219it de noile cuno\u0219tin\u021be \u0219i trebuie s\u0103 se recalifice. Dup\u0103 5 ani un inginer chimist poate folosi numai 50% din cuno\u0219tin\u021bele acumulate \u00een facultate, iar dup\u0103 10 ani ajunge \u00een situa\u021bia de a lua totul de la \u00eenceput, \u00een cazul c\u0103 \u00eentre timp nu a manifestat preocuparea de a se pune la punct cu descoperirile \u0219tiin\u021bei \u0219i tehnicii \u00een domeniul respectiv\u201d [3, p. 14-15]. Dinamica actual\u0103 este mult mai accentuat\u0103, mul\u021bi oameni schimb\u00e2ndu-\u0219i deja profesia de 2, 3 ori. Schimbarea locului de munc\u0103 sau men\u021binerea \u00een func\u021bie prin for\u021be proprii, solicit\u0103 eforturi constante de perfec\u021bionare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare continu\u0103.<\/p>\n
Factorii esen\u021biali ai dezvolt\u0103rii nu mai sunt resursele naturale sau tehnica, ci oamenii inteligen\u021bi, cu aptitudini creatoare, flexibili \u0219i u\u0219or de recalificat. \u0218i aici avem o mare problem\u0103 ca popor: exodul inteligen\u021bei. Ultimele cercet\u0103ri arat\u0103 c\u0103 dup\u0103 1989 au plecat din \u021bar\u0103 peste 20 000 de medici \u0219i 50 000 de ingineri, spuma societ\u0103\u021bii, materia cenu\u0219ie a na\u021biei, rodul de calitate superioar\u0103 a sistemului nostru de educa\u021bie. \u0218i \u0219tirile alarmante continu\u0103: peste 7 milioane de rom\u00e2ni fac parte din diaspor\u0103; \u00een 2019 s-au n\u0103scut mai mul\u021bi copii rom\u00e2ni peste hotare dec\u00e2t pe teritoriul \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Suntem \u00eentr-un moment de cump\u0103n\u0103, care na\u0219te o problem\u0103 crucial\u0103: suntem capabili s\u0103 ne regener\u0103m ca neam, s\u0103 pre\u00eent\u00e2mpin\u0103m viitorul prin preocuparea de a da tot ce suntem capabili, prin autoeducare \u0219i autoperfec\u021bionare pe toate planurile vie\u021bii socioprofesionale?<\/p>\n
C\u00e2nd am ales s\u0103 fim \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori ne-am g\u00e2ndit la o profesie, o meserie, o slujb\u0103, un loc de munc\u0103. Cunoa\u0219terea unor persoane respectate \u0219i \u00eendr\u0103gite (\u201ede succes\u201d cum spunem azi), speciale, care au marcat \u00een sens pozitiv via\u021ba noastr\u0103 \u0219i a celor din jur, precum \u0219i\u00a0 transformarea lor \u00een modele, adev\u0103rate repere, a fost decisiv\u0103 \u00een alegerea f\u0103cut\u0103. Op\u021biunea spre cariera didactic\u0103 e o decizie personal\u0103, pe care acum deja am luat-o. Chiar dac\u0103 hot\u0103r\u00e2rea a fost con\u0219tient\u0103 sau nu, la timpul respectiv, dac\u0103 a fost determinat\u0103 de factori intrinseci, baza\u021bi pe valori \u0219i aptitudini personale sau influen\u021bat\u0103 de factori conjuncturali externi, mai devreme sau mai t\u00e2rziu am realizat c\u0103 ne-am angajat la o munc\u0103 de Sisif, permanent\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it, care solicit\u0103 fizic, psihic \u0219i intelectual, cere d\u0103ruire \u0219i implicare total\u0103. Nu putem s\u0103 progres\u0103m profesional \u015fi personal \u015fi nu putem s\u0103 ne achit\u0103m cu aplica\u021bie \u015fi succes de sarcinile didactice, dac\u0103 nu-i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe elevii no\u0219tri cum s\u0103 \u00eenve\u021be oferindu-ne ca exemple, modele demne, continu\u00e2nd s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe tot parcursul vie\u021bii, printr-o continu\u0103 adaptare la provoc\u0103rile de tot felul.<\/p>\n
\u00cen definirea propriei identit\u0103\u021bi parcurgem o traiectorie sinuoas\u0103, sub influen\u021ba schimb\u0103rilor sociale, pe plan politic, economic \u0219i profesional. \u00cen tot acest proces dinamic de adaptare particip\u0103m con\u0219tien\u021bi, la un proces continuu de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i r\u0103m\u00e2nem un reper, unul din factorii educa\u021bionali constan\u021bi \u0219i stabili \u00een raport cu elevii no\u0219tri. Nivelul de aspira\u021bie personal\u0103 \u015fi profesional\u0103 a cadrului didactic se refer\u0103 la latura proiectiv\u0103 a personalit\u0103\u021bii care cuprinde dorin\u021be, speran\u021be, a\u0219tept\u0103ri, aspira\u021bii, scopuri. Termenul a fost utilizat pentru prima oar\u0103 de T. Dembo (1931) \u0219i a fost definit de Frank (1935) ca fiind \u201enivelul performan\u021bei viitoare \u00eentr-o sarcin\u0103 familiar\u0103 pe care individul \u00eencearc\u0103 s-o ating\u0103 explicit, cunosc\u00e2nd nivelul performan\u021bei anterioare la acea sarcin\u0103\u201d [apud. 50, p. 29]. Nivelul de aspira\u021bie se alimenteaz\u0103 din dou\u0103 surse:<\/p>\n
C\u00e2nd reperul e grupul din care face parte, individul se identific\u0103 cu grupul, iar nivelul mediu de performan\u021b\u0103 a grupului devine norma sa. Astfel, subiec\u021bii cu abilit\u0103\u021bi superioare cu sarcini u\u0219oare, care au reu\u0219ite superioare mediei grupului au niveluri de aspira\u021bie inferioare posibilit\u0103\u021bilor lor. C\u00e2nd se compar\u0103 cu un alt grup nivelul de aspira\u021bie cre\u0219te c\u00e2nd cel\u0103lalt grup\u00a0 cu statut inferior reu\u0219e\u0219te mai bine \u0219i scade c\u00e2nd cel\u0103lalt grup cu statut superior reu\u0219e\u0219te mai pu\u021bin bine.<\/p>\n
Pedagogia reprezint\u0103 \u0219tiin\u021ba a c\u0103rei obiect de studiu este educa\u021bia. Metodele specifice de cercetare pedagogic\u0103 \u00ee\u0219i propun descoperirea unor adev\u0103ruri \u00een cazul studierii fenomenului educa\u021bional. Adres\u00e2ndu-\u0219i\u00a0 \u00eentreb\u0103ri, c\u0103ut\u00e2nd metode, procedee \u0219i tehnici prin care s\u0103 rezolve probleme din orice etap\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, cadrul didactic identific\u0103 cele mai eficiente moduri de organizare a experien\u021belor de \u00eenv\u0103\u021bare. Un \u201ecercet\u0103tor\u201d, \u00een sensul teoreticianului cu contribu\u021bii \u00een cercetarea teoretico-fundamental\u0103, av\u00e2nd un contact minim cu procesul educativ, cu subiec\u021bii cercet\u0103rii sale, nu poate da solu\u021biile concrete specifice individului sau grupului social cu care lucr\u0103m fiecare dintre noi. Este nevoie \u0219i de o cercetare practic-aplicativ\u0103. Practicianul inovator \u00eencepe cercetare sa pun\u00e2ndu-\u0219i \u00eentreb\u0103ri \u00een proiectarea \u0219i realizarea fiec\u0103rei secven\u021be ale lec\u021biei, se documenteaz\u0103 din literatura de specialitate, identific\u0103, descoper\u0103 sau inoveaz\u0103 pe baza observa\u021biilor, experimentelor, anchetei (chestionare, teste), studiului documentelor \u0219colare, istorice, a studiului de caz, a metodei statistico-matematice \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a experien\u021bei personale. Inova\u021bia reprezint\u0103 introducerea noului \u00een practica educa\u021bional\u0103, ca ceva performant, la \u00eendem\u00e2na tuturor cadrelor didactice \u015fi la toate nivelele.<\/p>\n
Privind cercetarea ca pe un proces critic \u0219i continuu \u00een care ne punem \u00eentreb\u0103ri \u0219i c\u0103ut\u0103m r\u0103spunsuri, o putem considera, f\u0103r\u0103 a o bagateliza, o practic\u0103 fireasc\u0103 a oric\u0103rui profesor ancorat \u00een realit\u0103\u021bile \u0219colare \u0219i sociale aflate \u00eentr-o continua schimbare. Adaptarea \u201edin mers\u201d\u00a0 presupune un nou profil al cadrului didactic: deschis c\u0103tre nou, creativ, abil \u00een valorificarea metodelor\u00a0 de cercetare \u00een didacticile \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar care sus\u021bin \u0219i amelioreaz\u0103 predarea \u0219i faciliteaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea. De altfel, \u201eactul didactic poate fi conceput ca un demers \u0219tiin\u021bific ne\u00eentrerupt, iar crea\u021bia ca o stare de spirit a unui mod de a g\u00e2ndi indispensabile profesorului cu adev\u0103rat eficient\u201d, (\u201eMetodologia \u0219i etica cercet\u0103rii \u00een didactici particulare \u2026\u201d, UPSC, Chi\u0219in\u0103u, 2016, p. 10). Scopul oric\u0103rei cercet\u0103ri este introducerea \u00een practica educativ\u0103 a experien\u021belor inovative dob\u00e2ndite prin cercetare.<\/p>\n
S\u0103 pornim cu curaj pe drumul cercet\u0103rii didactice, f\u0103r\u0103 \u00eemp\u0103unare \u0219i infatuare, ci d\u00e2nd fr\u00e2u liber intui\u021biei, imagina\u021biei, creativit\u0103\u021bii \u0219i spiritului novativ, respect\u00e2nd cu sfin\u021benie cadrul unei investiga\u021bii \u0219tiin\u021bifice reale!<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De multe ori consider\u0103m c\u0103 termenul de cercetare pedagogic\u0103 este prea preten\u021bios \u0219i c\u0103 ar fi un abuz folosirea lui \u00een practica pedagogic\u0103 curent\u0103. Dar, dac\u0103 am privi actul didactic ca pe un proces continuu de c\u0103ut\u0103ri \u0219i fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri interioare, … Cite\u0219te continuarea
\n1. BARNA, A. \u00cen puterea noastr\u0103 autoeduca\u021bia. Bucure\u0219ti: Editura Albatros, 1989. 205 p.
\n2. BARNA, A. Autoeduca\u021bia. Probleme teoretice si metodologice. Bucure\u0219ti: E.D.P. 1995. 174 p.
\n3. GHERGHINESCU, R. Sinteze de psihologie social\u0103. [online].\u00a0 89 p Disponibil: https:\/\/www.slideshare.net\/Camures\/psihologie-sociala
\n4. GROMOV, A. Farmecul dasc\u0103lului. [online] \u00cen Didactica Pro. Revist\u0103 de teorie \u0219i practic\u0103 educa\u021bional\u0103 a C.E. \u201eProdidactica\u201d,\u00a0 Nr. 5 (9),\u00a0 Statutul profesorului \u00een societatea contemporan\u0103. Chi\u0219in\u0103u: Combinatul Poligrafic, 2001, p. 16-17. Disponibil:\u00a0 www.prodidactica.md\/revista\/revista_9.pdf<\/a>
\n5. \u0218ERB\u0102NESCU, L. Formarea profesional\u0103 a cadrelor didactice \u2013 repere pentru managementul carierei. Bucure\u0219ti: Editura Printech, 2011. 234 p. [online] . Disponibil: http:\/reserchgate.net\/publication\/301823079
\n6. Abordarea exodului creierelor. [online]. Disponibil: cor.europa.eu\/ro\/news\/Pages\/tackling-brain-drain.aspx<\/a><\/p>\n