{"id":11342,"date":"2022-04-21T11:03:39","date_gmt":"2022-04-21T08:03:39","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=11342"},"modified":"2022-04-29T21:48:37","modified_gmt":"2022-04-29T18:48:37","slug":"substantivul-studiu-lingvistic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/substantivul-studiu-lingvistic","title":{"rendered":"Substantivul (Studiu lingvistic)"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen contextul actual, conform programei \u0219colare pentru clasele I-VIII, intrat\u0103 \u00een vigoare \u00een 2017, disciplina limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 contribuie la formarea \u015fi la dezvoltarea competen\u021belor-cheie, fiind esen\u021bial\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are pe toat\u0103 durata vie\u0163ii.<br \/>\nArticolul propus reprezint\u0103 un studiu lingvistic referitor la substantiv \u0219i vizeaz\u0103 eviden\u021bierea unor aspecte importante despre scrierea \u0219i folosirea corect\u0103 a acestei p\u0103r\u021bi de vorbire, \u00eensu\u015firea aspectelor teoretice conduc\u00e2nd la o exprimare corect\u0103 at\u00e2t oral\u0103, c\u00e2t \u015fi scris\u0103, \u00een conformitate cu normele limbii literare. Studiul comparativ eviden\u021biaz\u0103 aspecte normative prev\u0103zute \u00een Gramatica Academiei \u0219i \u00een Dic\u0163ionarul ortografic, ortoepic, \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne, Edi\u0163ia a II-a din 2005. <!--more--><\/p>\n<p>\u201e<em>Cuno\u015ftin\u021bele lingvistice \u00eei vor folosi elevului s\u0103-\u015fi dezvolte deprinderile de exprimare \u015fi de receptare corect\u0103 \u015fi eficient\u0103 a unor texte de tipuri \u015fi de dimensiuni diferite, s\u0103 exerseze cu succes toate func\u021biile limbajului, \u00een via\u021ba personal\u0103, \u0219colar\u0103, social\u0103, \u00een contexte formale\/informale variate<\/em>\u201d (Programa \u0219colar\u0103 pentru disciplina Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, Bucure\u0219ti, 2017, p. 27). Conform Gramaticii Academiei, substantivul este o clas\u0103 lexico-gramatical\u0103 deschis\u0103, ce reprezint\u0103 aproximativ 50% din totalitatea cuvintelor limbii rom\u00e2ne, fiind, al\u0103turi de verb, o clas\u0103 fundamental\u0103, implicat\u0103 \u00een definirea celorlalte clase.<\/p>\n<p>Importan\u021ba acestei p\u0103r\u0163i de vorbire este, astfel, evident\u0103, iar \u00eensu\u015firea aspectelor teoretice conduce la o exprimare corect\u0103 at\u00e2t oral\u0103, c\u00e2t \u015fi scris\u0103, \u00een conformitate cu normele limbii literare.<\/p>\n<p><strong>Conceptul de substantiv<\/strong><\/p>\n<p>Conform Gramaticii Academiei, edi\u0163ia 2008, substantivul este o clas\u0103 lexico-gramatical\u0103 deschis\u0103 (care poate primi oric\u00e2nd noi membri, \u00eemprumuta\u0163i sau forma\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103 ) (GBLR, 2010, p. 49), ce reprezint\u0103 aproximativ 50% din totalitatea cuvintelor limbii rom\u00e2ne, fiind, al\u0103turi de verb, o clas\u0103 fundamental\u0103, implicat\u0103 \u00een definirea celorlalte clase lexico-gramaticale (GALR, I, 2008, p. 61).<\/p>\n<p>Substantivul este o parte de vorbire flexibil\u0103, care are urm\u0103toarele tr\u0103s\u0103turi:<\/p>\n<ul>\n<li>morfologic, prezint\u0103 gen fix \u015fi flexiune \u00een raport cu num\u0103rul, cu determinarea \u015fi cu cazul;<\/li>\n<li>sintactic, poate forma, \u00eempreun\u0103 cu verbul, nucleul unui enun\u0163 \u015fi este centrul grupului nominal;<\/li>\n<li>semantic, denume\u015fte indivizi, \u00een sens larg, fie neindividualiza\u0163i (copil, cas\u0103, buchet, vin), fie unici (Maria, Bra\u015fov, Bucegi).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Substantivul poate denumi (clase de) obiecte: fiin\u0163e (om, pisic\u0103, animal), lucruri (biciclet\u0103, minge, carte), fenomene (ploaie, z\u0103pad\u0103, brum\u0103), ac\u0163iuni (plecare, pornire, oprire), st\u0103ri (criz\u0103), \u00eensu\u015firi (bun\u0103tate, r\u0103utate, frumuse\u0163e), rela\u0163ii (rudenie) etc.<\/p>\n<p><strong>Clasificarea lexico-semantic\u0103 a substantivelor<\/strong><\/p>\n<p>Ambele gramatici, at\u00e2t GALR (GALR, I, 2008, p. 103), c\u00e2t \u015fi GBLR (GBLR, 2010, p. 71), prezint\u0103 o clasificare lexico-semantic\u0103 a substantivelor. Astfel, din punct de vedere lexico-semantic, exist\u0103 dou\u0103 categorii de substantive: substantivele prototipice (substantivele comune) \u015fi substantivele neprototipice (masive, abstracte, colective, verbale\/ postverbale, adjectivale\/ postadjectivale, rela\u0163ionale personale \u015fi substantivele proprii). Se precizeaz\u0103, \u00eens\u0103, faptul c\u0103 subclasele lexico-semantice de substantive nu sunt strict delimitate, dat fiind faptul c\u0103 unele substantive pot apar\u0163ine \u015fi altei\/altor clase. Substantivele masive, abstracte, colective, verbale\/ postverbale, adjectivale\/ postadjectivale sunt substantive comune, opuse celor proprii, dar care prezint\u0103 o serie de particularit\u0103\u0163i semantice \u015fi gramaticale, care le confer\u0103 un caracter neprototipic.<\/p>\n<p>1. <em>Substantivele comune<\/em>, prototipice, prezentate at\u00e2t de GALR (GALR, I, 2008, p. 103), c\u00e2t \u015fi GBLR (GBLR, 2010, p. 71) desemneaz\u0103 din punct de vedere semantic obiecte concrete, animate (om, frate) sau inanimate (cas\u0103, mas\u0103, birou), num\u0103rabile.<\/p>\n<p>2. <em>Substantivele masive<\/em> (nume de materii), prezentate at\u00e2t de GALR (GALR, I,\u00a0 2008, p. 106) , c\u00e2t \u015fi de GBLR (GBLR, 2010, p. 72), reprezint\u0103 o subclas\u0103 de substantive comune care denumesc materia nediferen\u0163iat\u0103, materie ce nu poate fi divizat\u0103 \u00een entit\u0103\u0163i discrete (nisip, alam\u0103, ap\u0103, br\u00e2nz\u0103, unt, carne, cafea, fasole, t\u0103i\u0163ei, maz\u0103re). Tr\u0103s\u0103turile masivelor sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>continuitatea, care se refer\u0103 la imposibilitatea diviz\u0103rii \u00een unit\u0103\u0163i discrete (nefiind num\u0103rabile, masivele au nevoie de un suport, de o m\u0103sur\u0103: o sticl\u0103 de ap\u0103, un kilogram de zah\u0103r).<\/li>\n<li>omogenitatea, care este rezultat\u0103 din faptul c\u0103 fiecare parte separat\u0103 din \u00eentreg p\u0103streaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile \u00eentregului: o parte de br\u00e2nz\u0103 este tot br\u00e2nz\u0103, \u00een timp ce o parte din animal nu mai este animal. Caracterul omogen poate fi demonstrat \u015fi prin reunirea p\u0103r\u021bilor: cafea + cafea = cafea, \u00een timp ce un caiet,\u00a0 ad\u0103ugat altui caiet, \u00eenseamn\u0103 dou\u0103 caiete.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Din punct de vedere morfologic, masivele sunt substantive non-num\u0103rabile (defective de num\u0103r), av\u00e2nd forme numai de singular (ap\u0103, \u0163uic\u0103, vin, piper, unt, fier) sau numai de plural (cui\u015foare, t\u0103i\u0163ei, c\u00e2l\u0163i). \u00cencadrarea substantivelor masive \u00een clasele de gen se realizeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de contextele \u00een care sunt acceptate: aceast\u0103 cafea \u2013 feminin, ace\u015fti c\u00e2l\u0163i \u2013 masculin, iar \u00een contextele nespecifice (acest aur, aceste spaghete) sunt \u00eencadrate \u00een categoria arhigenului masculin-neutru, respectiv feminin-neutru (conven\u0163ional, aceste substantive, care apar\u0163in arhigenului masculin-neutru, respectiv feminin-neutru sunt \u00eencadrate \u00een clasa neutrelor).<\/p>\n<p>Sintactic, substantivele masive:<\/p>\n<ul>\n<li>nu se combin\u0103 cu articolul nedefinit (orice combinare cu acesta duce la citirea non-masiv\u0103, de sortiment dintr-o anumit\u0103 materie: Am gustat un vin bun);<\/li>\n<li>\u00een pozi\u0163ia de subiect (\u00een construc\u0163ii impersonale) \u015fi \u00een cea de complement direct pot ap\u0103rea f\u0103r\u0103 determinant: La magazinul acela se vinde carne; Observ br\u00e2nz\u0103 pe mas\u0103, fa\u0163\u0103 de Se vinde p\u0103l\u0103rie; Observ cas\u0103.<\/li>\n<li>nu se combin\u0103 cu numerale cardinale, ci doar cu elemente cantitative indefinite cu form\u0103 de singular (Beau mult\u0103\/ pu\u0163in\u0103 \/ destul\u0103\/ ceva cafea\/ ap\u0103), exprimarea cantit\u0103\u0163ii definite realiz\u00e2ndu-se cu ajutorul unor substantive, care indic\u0103 \u00een diverse feluri cantitatea (un kilogram de br\u00e2nz\u0103, o bucat\u0103 de carne, dou\u0103 tone de lapte).<\/li>\n<\/ul>\n<p>3. <em>Substantivele abstracte<\/em>, prezentate at\u00e2t de GALR (GALR, I,\u00a0 2008, p. 103), c\u00e2t \u015fi de GBLR (GBLR, 2010, p. 72) denumesc entit\u0103\u0163i abstracte, neperceptibile senzorial, f\u0103c\u00e2nd referire la: \u00eensu\u015firi (r\u0103utate, bun\u0103tate, frumuse\u0163e, tenacitate, perseveren\u0163\u0103), st\u0103ri (aten\u0163ie, calm), rela\u0163ii (vecin\u0103tate, posesie, rudenie, egalitate), atitudini (prietenie), ac\u0163iuni, activit\u0103\u0163i, ocupa\u0163ii (mers, plecare, naviga\u0163ie, plecare, plimbare, \u00eenot, v\u00e2n\u0103toare), domenii ale vie\u0163ii sociale (politic\u0103, economie, finan\u0163e), discipline \u015ftiin\u0163ifice (fizic\u0103, lingvistic\u0103, chimie), no\u0163iuni ale domeniilor teoretice (con\u015ftiin\u0163\u0103, dreptate, adev\u0103r).<\/p>\n<p>4. <em>Substantivele colective<\/em> (prezentate at\u00e2t de GALR , c\u00e2t \u015fi de GBLR ) reprezint\u0103 o subclas\u0103 de substantive care fac referire la o entitate prezentat\u0103 ca un ansamblu de unit\u0103\u0163i.<\/p>\n<p>Semantic, aceste substantive desemneaz\u0103 ansambluri formate din indivizi. Pot fi identificate mai multe tipuri de substantive colective:<\/p>\n<ul>\n<li>substantive al c\u0103ror sens specific\u0103 natura membrilor ansamblului: buchet (m\u0103nunchi de flori), flot\u0103 (totalitate a navelor), public (totalitate a persoanelor care asist\u0103 la un spectacol), popor (totalitate a locuitorilor unei \u0163\u0103ri), ciread\u0103 (grup de animale), cler (totalitate a preo\u0163ilor unei biserici, ai unei eparhii, ai unei \u0163\u0103ri), familie, barou, p\u0103dure, palmares, harem etc.;<\/li>\n<li>substantive al c\u0103ror sens specific\u0103 num\u0103rul membrilor ansamblului: pereche (grup de doi membri de acela\u015fi fel), duzin\u0103 (grup de dou\u0103sprezece obiecte de acela\u015fi fel care formeaz\u0103 un tot), triumvirat (form\u0103 de guvern\u0103m\u00e2nt \u00een care puterea suprem\u0103 era de\u0163inut\u0103 de trei conduc\u0103tori politici \u015fi militari), cvartet etc.<\/li>\n<li>substantive care nu precizeaz\u0103 nici num\u0103rul, nici natura membrilor ansamblului \u015fi care au nevoie de un determinativ care s\u0103 indice componen\u0163a acestuia: gr\u0103mad\u0103 (de haine, de bijuterii, de bani etc.), droaie (de c\u00e2ini, de pisici etc.), mald\u0103r, morman, mul\u0163ime, \u015fir, teanc, ceat\u0103, grup etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Morfologic, substantivele colective sunt fie forma\u0163ii neanalizabile, simple (grup, mu\u015furoi, stiv\u0103, armat\u0103, p\u0103dure, familie), fie derivate de la o baz\u0103 individual\u0103 cu un sufix colectiv (br\u0103det, stuf\u0103ri\u015f, zmeuri\u015f, studen\u0163ime, argint\u0103rie, insectar etc.). Din punct de vedere al genului gramatical, colectivele pot fi: feminine (colec\u0163ie, caravan\u0103, flot\u0103, gr\u0103mad\u0103, hait\u0103, trup\u0103 etc.) sau neutre (stol, c\u00e2rd, grup, popor, trib, roi, mald\u0103r, \u015fir, clan, teanc etc.). De asemenea, colectivele admit categoria de num\u0103r, de\u015fi denot\u0103 indivizi constitui\u0163i \u00een ansamblu (o p\u0103dure\/ mai multe p\u0103duri, o familie\/ mai multe familii, un popor\/ mai multe popoare etc.).<\/p>\n<p>Sintactic, substantivele colective aflate \u00een pozi\u0163ia de subiect impun predicatului acord gramatical (O grup\u0103 de elevi a \u00eenceput examenul.), dar permit \u015fi acord dup\u0103 \u00een\u0163eles (O mul\u0163ime de elevi sunt pleca\u0163i \u00een tab\u0103r\u0103.).<\/p>\n<p>5. <em>Substantivele verbale<\/em>\u00a0(postverbale conform GBLR ) sunt ob\u0163inute din baze verbale prin derivare progresiv\u0103 (v\u00e2nz\u0103tor, lupt\u0103tor, ini\u0163iator, plecare, citire, donare, aruncare) sau regresiv\u0103 (trai, \u00eenot) ori prin conversiune (supine substantivate: citit, m\u00e2ncat, aruncat).<\/p>\n<p>Din punct de vedere semantic, substantivele verbale indic\u0103 ac\u0163iuni, activit\u0103\u0163i sau st\u0103ri, multe dintre acestea devenind polisemantice, numele ac\u0163iunii exprim\u00e2nd \u015fi rezultatul concret al ac\u0163iunii: denumire \u201eac\u0163iunea de a denumi\u201d \u015fi \u201enume\u201d, cl\u0103dire \u201eac\u0163iunea de a cl\u0103di\u201d \u015fi \u201eedificiu\u201d.<\/p>\n<p>Sintactic, au capacitatea de a primi subordon\u0103ri verbale \u015fi de a impune restric\u0163ii de caz, de prepozi\u0163ie sau de conjunc\u0163ii tipic verbale, precum:<\/p>\n<ul>\n<li>construc\u0163ia cu dativul: predarea limbii rom\u00e2ne str\u0103inilor;<\/li>\n<li>determin\u0103ri prepozi\u0163ionale (impun aceea\u015fi prepozi\u0163ie ca \u015fi verbul): participarea la, dependen\u0163a de;<\/li>\n<li>impun acela\u015fi conectiv conjunc\u0163ional ca \u015fi verbul: dorin\u0163a s\u0103, speran\u0163a c\u0103;<\/li>\n<li>determin\u0103ri temporale \u015fi aspectuale: plecarea dis-de-diminea\u0163\u0103, v\u00e2nzarea zilnic\/ zilnic\u0103 de ziare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Substantivele postverbale au capacitatea de a primi determinan\u0163i, cuantificatori, modificatori, precum \u015fi capacitatea de a atribui genitivul: aceste dou\u0103 plec\u0103ri, ascultarea atent\u0103 a textului.<\/p>\n<p>6. <em>Substantivele adjectivale<\/em>\u00a0 (postadjectivale conform GBLR ) provin din adjective derivate cu sufix (lungime, aten\u0163ie, voio\u015fie, triste\u0163e, bun\u0103tate). Semantic, exprim\u0103 \u00eensu\u015firi sau st\u0103ri. Morfologic, sunt abstracte, fiind folosite frecvent la singular. Sintactic, impun acelea\u015fi restric\u0163ii ca \u015fi adjectivele de baz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>aceea\u015fi prepozi\u0163ie (gelozia pe, egalitatea cu);<\/li>\n<li>aceea\u015fi conjunc\u0163ie ca \u015fi adjectivele (curiozitatea s\u0103, siguran\u0163a c\u0103);<\/li>\n<li>determin\u0103ri aspectuale \u015fi temporale (aten\u0163ia \u00een permanen\u0163\u0103, prezen\u0163a \u00een fiecare zi).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Substantivele postadjectivale au tr\u0103s\u0103turile proprii substantivelor, av\u00e2nd capacitatea de a primi determinan\u0163i, cuantificatori, modificatori (o alt\u0103 triste\u0163e).<\/p>\n<p>7. <em>Substantivele rela\u0163ionale<\/em> (prezentate doar de GBLR ) se definesc \u00een cadrul unei rela\u0163ii pe care o induc: rela\u0163ia de rudenie (mam\u0103, v\u0103r, frate, sor\u0103), de vecin\u0103tate (vecin), social\u0103 (prieten, \u015fef). Acestea pot fi simetrice (cele al c\u0103ror termen \u201ecorelativ\u201d este de acela\u015fi rang: frate, v\u0103r, coleg, vecin) sau asimetrice (al c\u0103ror termen \u201ecorelativ\u201d nu este de acela\u015fi rang: \u015fef, bunic, unchi).<\/p>\n<p>8. <em>Substantivele personale<\/em> (prezentate doar de GBLR). Conform GBLR, din punct de vedere semantic, substantivele personale prezint\u0103 tr\u0103s\u0103tura personal, \u00een subclasa acestor substantive fiind incluse \u015fi numele proprii de persoane. Din punct de vedere morfologic, se caracterizeaz\u0103 prin:<\/p>\n<ul>\n<li>realizarea, cu ajutorul m\u0103rcii proclitice lui, a cazurilor oblice (genitiv \/ dativ) la singular, c\u00e2nd substantivul este individualizat: cartea lui Ion, \u00eei dau lui Ion, cartea lui tata, \u00eei trimit lui tata (spre deosebire de \u00eei dau lui student, cartea lui student);<\/li>\n<li>realizarea vocativului printr-o flexiune bogat\u0103: Ion \/ Ioane, ce faci?, Maria \/ Mario unde ai fost?, Doctore, Doctorule, ce-i de f\u0103cut?<\/li>\n<\/ul>\n<p>Din punct de vedere sintactic, este specific\u0103 exprimarea cu pe a numelui complement direct \u00een condi\u0163iile individualiz\u0103rii acestuia: \u00cel chem pe Ion \/ pe student.<\/p>\n<p>Este precizat faptul c\u0103 aceste caracteristici morfologice \u015fi sintactice nu se manifest\u0103 regulat la toate numele de persoan\u0103, contraargumentele fiind:<\/p>\n<ul>\n<li>genitiv-dativul substantivelor personale individualizate (cele care nu sunt nume proprii masculine) poate fi realizat \u015fi cu ajutorul articolului enclitic (tatei);<\/li>\n<li>vocativul poate fi omonim cu nominativul: Ion, Maria, tat\u0103;<\/li>\n<li>complementul direct poate fi construit \u015fi f\u0103r\u0103 prepozi\u0163ia pe: \u00cel caut pe b\u0103iat.\/ Caut b\u0103iatul.<\/li>\n<\/ul>\n<p>9. <em>Substantivele proprii. <\/em>Conform GALR (GALR, I, 2008, p. 118), numele proprii alc\u0103tuiesc o clas\u0103 de substantive care se opun substantivelor comune prin particularit\u0103\u0163i semantice \u015fi gramaticale. Substantivele proprii denumesc obiecte pe care le identific\u0103, individualiz\u00e2ndu-le \u00een cadrul unei clase generale.<\/p>\n<p>Substantivele proprii se subclasific\u0103 \u00een:<\/p>\n<ul>\n<li>nume de persoane sau antroponime (prenume, nume de familie, supranume, nume de fiin\u0163e mitologice sau de personaje literare): Maria, Alexandru, Oprescu, Vasiliu, P\u0103storel, Dumnezeu, Scufi\u0163a Ro\u015fie;<\/li>\n<li>nume de animale sau zoonime: L\u0103bu\u015f, Joiana, Fulger;<\/li>\n<li>nume de locuri sau toponime (nume de ape, forme de relief, localit\u0103\u0163i, regiuni etc.): Olt, Siret, Bucegi, Bucure\u015fti, T\u00e2rgu-Mure\u015f, Muntenia, Rom\u00e2nia, Africa;<\/li>\n<li>nume administrative (de \u00eentreprinderi, de institu\u0163ii, organiza\u0163ii: Institutul de Lingvistic\u0103, Teatrul Na\u0163ional;<\/li>\n<li>nume de corpuri cere\u015fti sau astronime: Carul Mare, Marte, Jupiter, Andromeda, Saturn;<\/li>\n<li>nume de s\u0103rb\u0103tori (religioase sau laice): Pa\u015fti, Cr\u0103ciun, 1 Decembrie;<\/li>\n<li>nume \u2013 sau titluri \u2013 de opere literare, \u015ftiin\u0163ifice, artistice sau de documente istorice: Baltagul, Morome\u0163ii, Dic\u0163ionarul ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne, Rapsodia rom\u00e2n\u0103, Declara\u0163ia de independen\u0163\u0103;<\/li>\n<li>nume de evenimente (istorice sau culturale): R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103, Reforma, Unirea Principatelor;<\/li>\n<li>nume comerciale (m\u0103rci de produse sau denumiri de firme, restaurante, magazine etc. industriale: s\u0103pun Dove, past\u0103 de din\u0163i Colgate, ciocolata Poiana, biscui\u0163i Picnic;<\/li>\n<li>nume de vehicule: vaporul Titanic, trenul Orient Expres.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Gramatica tradi\u0163ional\u0103 prezint\u0103 o alt\u0103 clasificare a substantivelor. Astfel, lingvista Mioara Avram, \u00een lucrarea Gramatica pentru to\u0163i (Mioara Avram, 1986, Gramatica pentru to\u0163i,\u00a0 edi\u0163ia I, p. 30)\u00a0 precizeaz\u0103 faptul c\u0103 principala clasificare a acestei p\u0103r\u0163i de vorbire este cea care opune substantivele comune substantivelor proprii. Astfel, substantivele comune denumesc obiecte de acela\u015fi fel, de exemplu, cas\u0103, copil, r\u00e2u, pe c\u00e2nd substantivele proprii denumesc numai anumite obiecte, considerate izolat pentru a se distinge de celelalte din clasa lor.<\/p>\n<p>Lingvista face precizarea c\u0103 distinc\u0163ia \u00eentre substantive comune \u015fi proprii este legat\u0103 de unele caracteristici gramaticale \u015fi se reflect\u0103 \u00een ortografie (scrierea cu ini\u0163ial\u0103 minuscul\u0103 sau majuscul\u0103). Din punct de vedere gramatical, substantivele proprii au de obicei un singur num\u0103r \u015fi se folosesc fie \u00een form\u0103 nearticulat\u0103, fie \u00een form\u0103 articulat\u0103 enclitic, nu \u00eens\u0103 cu articol nehot\u0103r\u00e2t.<\/p>\n<p>Din perspectiva practicianului, la gimnaziu sunt utilizate terminologia \u015fi clasificarea tradi\u0163ional\u0103, fiind \u00een concordan\u0163\u0103 \u015fi cu programa \u015fcolar\u0103 care prevede clasificarea substantivelor \u00een comune \u015fi proprii. Din clasificarea realizat\u0103 de GALR, substantivele colective sunt singurele care constituie con\u0163inut obligatoriu pentru gimnaziu (con\u0163inut nou \u00een clasa a VI-a).<\/p>\n<p>Dup\u0103 structur\u0103, substantivele pot fi simple sau compuse.<\/p>\n<p>Conform DOOM 2, substantivele compuse se scriu (DOOM, edi\u0163ia a II-a, 2005, pp. LXIX \u2013 LXXV):<\/p>\n<ul>\n<li>\u00eentr-un cuv\u00e2nt \u2013 lungmetraj, primadon\u0103, prim\u0103var\u0103, scurtmetraj, triplusalt, binefacere, binecuv\u00e2ntare, dreptunghi, duraluminiu, r\u0103uf\u0103c\u0103tor, de\u00eemp\u0103r\u0163it, dem\u00e2ncare, deochi, f\u0103r\u0103delege, subsol, botgros (pas\u0103re), vinars, blocstart, blochaus, blocnotes, concertmaistru, electronvolt, loc\u0163iitor, aeroambulan\u0163\u0103, gastroenterolog, omucidere, valv\u00e2rtej, anotimp, portmoneu, portmantou, portochelari, cap\u00eentortur\u0103, atot\u015ftiin\u0163\u0103, bun\u0103voin\u0163\u0103, preaplin (dispozitiv), sinucidere, untdelemn (ulei), Delavrancea, Amariei, Dinvale, Celmare, C\u00e2mpulung, Satulung, Capdebou, Mo\u015fandrei, Eurasia, Anamaria (nume de locuri \u015fi persoane);<\/li>\n<li>cu cratim\u0103 \u2013 bun\u0103-credin\u0163\u0103 (onestitate), bun\u0103-cre\u015ftere, bun\u0103-cuviin\u0163\u0103 (polite\u0163e), bun\u0103-diminea\u0163a (plant\u0103), bun-gust (sim\u0163 estetic), bun-plac, bun-r\u0103mas, r\u0103mas-bun (adio), bun-sim\u0163 (decen\u0163\u0103), rea-voin\u0163\u0103, rea-credin\u0163\u0103, dublu-casetofon, dublu-decalitru, triplu-sec, prim-minstru, prim-plan, prim-procuror, prim-secretar, prim-solist, iarb\u0103-deas\u0103, lemn-c\u00e2inesc, floare-de-col\u0163, vi\u0163\u0103-de-vie (plante), vorb\u0103-lung\u0103 (persoan\u0103 care flec\u0103re\u015fte), ma\u0163e-fripte, ochi-de-pisic\u0103 (mineral, disc reflectorizant), vaca-Domnului, calul-dracului (insecte), roza-v\u00e2nturilor (reprezentare grafic\u0103), cerul-gurii, pu\u015fc\u0103-mitralier\u0103, situa\u0163ie-limit\u0103, volt-amper, watt-or\u0103 (unit\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103), an-lumin\u0103, zi-lumin\u0103, zi-munc\u0103, du-te-vino (mi\u015fcare), duc\u0103-se-pe-pustii (dracul), fie-iertatul (r\u0103posatul), vino-ncoace\/vin-ncoa\u201d (farmec), ucig\u0103-l-crucea, ucig\u0103-l-toaca (dracul)\/\/Cluj-Napoca, Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, Cara\u015f-Severin, Iezer-P\u0103pu\u015fa, Domne\u015fti-Sat, Baia-Sprie, Ocna-\u015eugatag, R\u0103dulescu-Motru, Ana-Maria (nume de locuri \u015fi persoane), Ro\u015fu-\u00cemp\u0103rat, Hagi-Tudose, Ali-Pa\u015fa, Negru-Vod\u0103, Baba-Cloan\u0163a, Ril\u0103-Iepuril\u0103, P\u0103una\u015ful\u2013Codrilor, Z\u00e2na-Z\u00e2nelor, F\u0103t-Frumos, Harap-Alb, Alb\u0103-ca-Z\u0103pada, Craiul-de-Rou\u0103, Str\u00e2mb\u0103-Lemne, Statu-Palm\u0103-Barb\u0103-Cot (nume de personaje);<\/li>\n<li>separat \u2013 ap\u0103 oxigenat\u0103, ap\u0103 de plumb, ap\u0103 de colonie, ap\u0103 mineral\u0103\/plat\u0103, ardei gras, varz\u0103 ro\u015fie, albastru de metil, verde de Paris, Anul Nou, \u015etefan Popescu, La Om, \u00centre Tarlale, Trei Brazi, C\u00e2mpia de Vest, \u015etefan cel Mare, Cu\u0163itul de Argint, Africa de Est, Europa de Vest, America de Nord, Oceanul \u00cenghe\u0163at de Nord, Balta Br\u0103ilei, Calea Victoriei, Delta Dun\u0103rii, Pia\u0163a Unirii, Valea lui Mihai, Radu de la Afuma\u0163i, Alexandru cel Bun, Baia Mare, Marea Neagr\u0103, Noua Zeeland\u0103, Peninsula Balcanic\u0103, Piatra Ars\u0103 (platou montan).<\/li>\n<\/ul>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\n1. AVRAM, Mioara, 1986, Gramatica pentru to\u0163i, edi\u0163ia I, Bucure\u015fti: Editura Academiei.<br \/>\n2. GU\u0162U ROMALO, Valeria (coord.), 2008, Gramatica limbii rom\u00e2ne, vol. I: Cuv\u00e2ntul, vol. al II-lea: Enun\u0163ul,\u00a0 Bucure\u015fti: Editura Academiei Rom\u00e2ne.<br \/>\n3. PAN\u0102 DINDELEGAN, Gabriela (coord.), 2010, Gramatica de baz\u0103 a limbii rom\u00e2ne, Bucure\u015fti: Univers Enciclopedic Gold.<br \/>\n4. PAN\u0102 DINDELEGAN, Gabriela (coord.), 2010, Gramatica de baz\u0103 a limbii rom\u00e2ne, Caiet de exerci\u0163ii,\u00a0 Bucure\u015fti: Univers Enciclopedic Gold.<br \/>\n5. VINTIL\u0102-R\u0102DULESCU, Ioana, (coord.), 2005, Dic\u0163ionarul ortografic, ortoepic, \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne, Edi\u0163ia a II-a, Bucure\u015fti: Univers Enciclopedic.<br \/>\n6. Programa \u0219colar\u0103 pentru disciplina Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, clasele a V-a \u2013 a VIII-a, Bucure\u0219ti, 2017.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen contextul actual, conform programei \u0219colare pentru clasele I-VIII, intrat\u0103 \u00een vigoare \u00een 2017, disciplina limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 contribuie la formarea \u015fi la dezvoltarea competen\u021belor-cheie, fiind esen\u021bial\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are pe toat\u0103 durata vie\u0163ii. Articolul propus reprezint\u0103 un &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/substantivul-studiu-lingvistic\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[903,792],"tags":[1017],"class_list":["post-11342","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cercetare","category-didactica-limbii-si-literaturii-romane","tag-ioana-savu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11342","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11342"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11342\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11385,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11342\/revisions\/11385"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11342"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11342"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11342"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}