Eficacitatea comunic\u0103rii condi\u021bioneaz\u0103 \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 calitatea \u00eentregii activit\u0103\u021bi desf\u0103\u0219urate la nivelul unei institu\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd, o clar\u0103 direc\u021bionare a comunic\u0103rii \u00een cadrul unei organiza\u021bii poate semnificativ contribui la eficacitatea acesteia. Modul \u00een care informa\u021bia circul\u0103 \u00een cadrul unei institu\u021bii poate fi \u00een jos adic\u0103 de la manager(i) la angaja\u021bi, \u00een sus adic\u0103 de la angaja\u021bi la manager(i) \u0219i orizontal \u00eentre angaja\u021bi, primul tip de circula\u021bie a informa\u021biei fiind vital pentru func\u021bionarea organiza\u021biei (Crawford, Kydd \u0219i Riches, 1997). \u00cen al doilea r\u00e2nd, comunicarea eficace la nivelul organiza\u021biei influen\u021beaz\u0103 pozitiv a\u0219tept\u0103rile angaja\u021bilor \u0219i implicit activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate de ace\u0219tia, sprijinind totodat\u0103 dezvoltarea de rela\u021bii de munc\u0103 productive precum \u0219i \u00eent\u0103rirea capacit\u0103\u021bii angaja\u021bilor de a lucra \u00een echip\u0103 pentru atingerea obiectivelor organiza\u021biei (Richards, 2018). <\/p>\n
Odat\u0103 cu dezvoltarea impresionant\u0103 a noilor tehnologii digitale, au ap\u0103rut multiple mijloace de a comunica nu doar la nivel interpersonal ci \u0219i organiza\u021bional. Pornind de la exemplul utiliz\u0103rii email-ului ca instrument de comunicare \u0219i transfer de informa\u021bii \u0219i continu\u00e2nd cu re\u021belele de socializare cum ar Facebook sau Twitter, modul \u00een care oamenii comunic\u0103 \u00een secolul 21 s-a schimbat semnificativ. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, existen\u021ba unor grupuri \u0219i\/sau re\u021bele de comunicare, dezvoltate prin intermediul unor aplica\u021bii digitale, a f\u0103cut posibil\u0103 colaborarea \u00eentre speciali\u0219ti din diverse domenii, indiferent de loca\u021bia fizic\u0103 a acestora.<\/p>\n
Sistemul de circula\u021bie a informa\u021biei \u00een \u0219coli are la baz\u0103 principii similare cu cele ale altor categorii de institu\u021bii sau organiza\u021bii, \u00eens\u0103 modul \u00een care metodele de comunicare sunt aplicate depinde de mai mul\u021bi factori care sunt direct corela\u021bi cu particularit\u0103\u021bile \u0219colii \u0219i ale personalului angajat. Cum ar putea calitatea comunic\u0103rii interne s\u0103 fie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 la nivel de management pentru a contribui la implementarea cu succes a activit\u0103\u021bilor organiza\u021biei este una dintre \u00eentreb\u0103rile provocatoare ale oric\u0103rei institu\u021bii educa\u021bionale. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ce tipuri de instrumente ar trebui selectate \u0219i utilizate efectiv pentru a contribui la gestionarea \u0219i transferul eficient al informa\u021biei sau la facilitarea colabor\u0103rii dintre cadrele didactice, la nivelul \u0219colii, constituie o alt\u0103 provocare ce se afl\u0103 \u00een aten\u021bia personalului de conducere \u0219i al consiliului de administra\u021bie.<\/p>\n
\u00cenainte de a defini no\u021biunea de comunicare intern\u0103, este important s\u0103 fie analizat\u0103 importan\u021ba acesteia prin prisma obiectivelor care \u00eei dau valoare \u00eentr-o organiza\u021bie. Scopul principal care-i define\u0219te importan\u021ba este transmiterea deciziilor \u0219i implementarea cu succes a activit\u0103\u021bilor conectate cu obiectivele majore ale organiza\u021biei. Ardus\u0103tan, A., B\u0103r\u0103ian, M. \u0219i Arghir, G. (2013) au identificat c\u00e2teva dintre obiectivele urm\u0103rite prin comunicarea intern\u0103 acestea fiind: \u201dinformarea, motivarea, fidelizarea, concertarea eforturilor, sprijinirea asum\u0103rii obiectivelor de c\u0103tre echipe, construirea \u0219i \u00eent\u0103rirea culturii organiza\u021bionale\u201d (p.118), obiective care justific\u0103 pe larg importan\u021ba comunic\u0103rii la nivelul unei organiza\u021bii.<\/p>\n
Definirea comunic\u0103rii interne a unei organiza\u021bii, \u00een forma cea mai simpl\u0103, face referire la schimburile de idei \u0219i informa\u021bii dintre membrii unei organiza\u021bii, schimburi ce pot fi \u00een form\u0103 verbal\u0103 sau scris\u0103. Richmond, V. P. \u0219i\u00a0 McCroskey, J. (2005)\u00a0 definesc comunicarea institu\u021bional\u0103 sau organiza\u021bional\u0103 ca fiind \u201dun proces prin care indivizii genereaz\u0103 sensul \u00een mintea altor indivizi prin mesaje verbale sau non-verbale \u00een contextul unei organiz\u0103ri formale\u201d (p.20), defini\u021bie generic\u0103 ce sugereaz\u0103 procesualitatea comunic\u0103rii \u0219i caracteristica de baz\u0103 a acesteia reprezentat\u0103 prin transmiterea de mesaje cu un scop. Privit\u0103 ca instrument al managementului, comunicarea intern\u0103 este definit\u0103 de Scholes (1997) ca \u201dManagementul profesional al interac\u021biunilor dintre to\u021bi cei care au interes \u00eentr-o organiza\u021bie sau sunt parte a acesteia\u201d (p. xviii). O defini\u021bie propus\u0103 de Kalla, H.A. (2005) se refer\u0103 la \u201dcomunicarea intern\u0103 integrat\u0103\u201d asimilat\u0103 cu \u201dtoate formele de comunicare ce au loc intern la toate nivelurile organiza\u021biei\u201d (p. 304). Sumariz\u00e2nd, comunicarea intern\u0103 este un proces ce are la baz\u0103 un scop direct conectat cu func\u021bionarea eficient\u0103 a organiza\u021biei, face referire la managementul interac\u021biunilor dintre personalul acesteia \u0219i \u00eensumeaz\u0103 toate formele de comunicare desf\u0103\u0219urate \u00een cadrul organiza\u021biei, la toate nivelurile acesteia.<\/p>\n
Sistemul circula\u021biei informa\u021bionale interne \u00een \u0219coli are la baz\u0103 un proces complex de interac\u021biuni formale \u0219i\/sau informale la nivelul \u0219colii \u0219i se bazeaz\u0103 pe trei categorii de comunicare. Categoria cea mai important\u0103 a comunic\u0103rii interne este reprezentat\u0103 de comunicarea managerial\u0103<\/em> sau comunicarea de sus \u00een jos<\/em>, care condi\u021bioneaz\u0103 direct cunoa\u0219terea \u0219i urmarea direc\u021biilor de ac\u021biune importante pentru institu\u021bie. A doua categorie este comunicarea vertical\u0103 de jos \u00een sus<\/em> care implic\u0103 direct angaja\u021bii institu\u021biei \u0219i modul \u00een care ace\u0219tia comunic\u0103 cu personalul de conducere, iar calitatea acesteia condi\u021bioneaz\u0103 procesul de reglare a activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u0219urate la toate nivelurile institu\u021biei.\u00a0A treia categorie este comunicarea pe orizontal\u0103<\/em>, ce are ca actori doar angaja\u021bii, fiind desf\u0103\u0219urat\u0103 formal \u00een cadrul diverselor departamente ale institu\u021biei \u0219i care urm\u0103re\u0219te autoreglarea activit\u0103\u021bii la nivel de grupuri \u0219i\/sau departamente interne.<\/p>\n Comunicarea formal\u0103<\/em> este direct conectat\u0103 cu organigrama institu\u021biei, oferind viziunea de ansamblu \u0219i categoriile de conexiuni ce pot fi activate, utilizate \u0219i reglate pentru atingerea scopurilor majore ce definesc misiunea organiza\u021biei. Analiza calit\u0103\u021bii comunic\u0103rii la nivelul \u00eentregului sistem informa\u021bional este un proces extrem de complex, complexitate generat\u0103 de multitudinea de factori care influen\u021beaz\u0103 func\u021bionalitatea \u0219i eficien\u021ba comunic\u0103rii interne printre care amintim calitatea managementului, calitatea rela\u021biilor dintre angaja\u021bi, calitatea instrumentelor de comunicare folosite \u0219i competen\u021bele de comunicare individuale sau de lucru \u00een echip\u0103 ale personalului angajat.<\/p>\n Comunicarea informal\u0103<\/em> definit\u0103 de Cismaru D. M. (2009) ca fiind \u201dschimbul de informa\u021bii care are loc \u00een afara canalelor de comunicare oficiale\u201d (p. 31), poate avea influen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 asupra modului \u00een care activit\u0103\u021bile importante ale \u0219colii sunt implementate, de cele mai multe ori influen\u021ba fiind negativ\u0103. De exemplu, discu\u021biile sau schimburile de informa\u021bii dintre angaja\u021bii institu\u021biei cu persoane externe neautorizate sau care nu de\u021bin competen\u021bele necesare referitoare la solu\u021bionarea unei probleme interne a \u0219colii, pot genera influen\u021be negative neadecvate contextului real \u0219i care implicit pot agrava situa\u021bia. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, canalele de comunicare informale sunt instabile \u0219i pot crea confuzie \u00een cele mai multe situa\u021bii cre\u00e2nd premisele apari\u021biei zvonurilor \u0219i b\u00e2rfelor (Cismaru, 2009).<\/p>\n Informa\u021bia necesar\u0103 \u00een \u0219coli este complex\u0103, iar modul \u00een care se selecteaz\u0103, transfer\u0103 \u0219i utilizeaz\u0103 este decisiv pentru buna func\u021bionare a \u0219colii. De exemplu, planurile cadru, programele \u0219colare, strategia de dezvoltare a \u0219colii \u0219i planurile opera\u021bionale, decizii de numire \u00een diverse comisii, componentele dosarelor catedrelor \u0219i comisiilor, legi \u0219i regulamente, programe \u0219i proiecte sunt doar c\u00e2teva dintre informa\u021biile necesare desf\u0103\u0219ur\u0103rii activit\u0103\u021bilor specifice din \u0219coli. Astfel, managementul informa\u021biei reprezint\u0103 una dintre provoc\u0103rile majore cu care \u0219colile se confrunt\u0103 \u00een era informa\u021biei, selec\u021bia instrumentelor folosite pentru transferul \u0219i stocarea informa\u021biilor fiind un element deosebit de important. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, identificarea instrumentelor ce pot sprijini comunicarea continu\u0103 \u0219i colaborarea dintre personalul angajat al institu\u021biei reprezint\u0103 una dintre etapele importante \u00een stabilirea strategiei de comunicare \u0219i informare la nivelul \u0219colii. Un alt aspect important este selec\u021bia \u0219i utilizarea instrumentelor de informare, transfer sau stocare a datelor referitoare la activit\u0103\u021bile care nu \u021bin direct de activitatea curent\u0103 de predare-\u00eenv\u0103\u021bare, dar care au o contribu\u021bie major\u0103 \u00een dezvoltarea institu\u021biei \u0219colare, categorie \u00een care amintim proiectele indiferent se sursa lor de finan\u021bare.<\/p>\n Deoarece problematica instrumentelor se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u00eentregul sistem informa\u021bional al \u0219colii \u0219i implicit cu toate aspectele legate de proiectare, implementare, monitorizare \u0219i evaluare a activit\u0103\u021bilor \u0219colii, selec\u021bia \u0219i utilizarea acestora este extrem de important\u0103 \u0219i presupune analiza unui proces complex \u0219i dificil \u00een cele mai multe situa\u021bii. De exemplu, crearea \u0219i actualizarea bazei de date a \u0219colii presupune conexiuni \u00eentre diverse surse cum ar fi manageri, personal de predare \u0219i auxiliar, personal nedidactic, elevi, p\u0103rin\u021bii acestora precum \u0219i personalul specializat al institu\u021biei care centralizeaz\u0103 datele.<\/p>\n Pentru a colecta datele, informa\u021biile pot fi solicitate \u00een format tip\u0103rit sau electronic, iar deciziile cu privire la modalit\u0103\u021bile de transfer \u0219i stocare a informa\u021biei transmise se afl\u0103 \u00een responsabilitatea managerilor \u0219colii care vor trebui s\u0103 se asigure de faptul c\u0103 legisla\u021bia privitoare la protec\u021bia datelor este integral respectat\u0103. De exemplu, Legea nr. 190\/2018 privind m\u0103surile de punere \u00een aplicare a Regulamentului (UE) 2016\/679 al Parlamentului European \u0219i al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protec\u021bia persoanelor fizice \u00een ceea ce prive\u0219te prelucrarea datelor cu caracter personal \u0219i privind libera circula\u021bie a acestor date, reglementeaz\u0103 modul \u00een care datele personale ale angaja\u021bilor \u0219i ale elevilor pot fi folosite \u0219i\/sau stocate \u00een cadrul institu\u021biei sau \u00een afara ei.<\/p>\n O gam\u0103 foarte larg\u0103 de instrumente sunt folosite formal, \u00een mod curent, pentru informare \u0219i transfer de informa\u021bii \u0219i\/sau date \u00een cadrul \u0219colilor. Ca \u0219i instrumente formale destinate inform\u0103rii \u0219i consult\u0103rii \u00een primul r\u00e2nd se utilizeaz\u0103 mai multe categorii de \u0219edin\u021be periodice la nivelul corpului profesoral, al consiliului de administra\u021bie, al catedrelor sau comisiilor. \u00cen cazul transferului rapid al informa\u021biilor, cel mai des utilizat instrument este email-ul ce permite at\u00e2t transmiterea de mesaje c\u00e2t \u0219i transferarea de documente sau materiale multimedia. Tot frecvent, se folosesc apelurile telefonice \u00een cazul transmiterii mesajelor verbale ce au statutul de urgen\u021be. O alt\u0103 practic\u0103 destul de frecvent\u0103 \u00eenc\u0103 este utilizarea formularelor interne \u00een format tip\u0103rit ce constituie, \u00een principal, instrumente de transfer de informa\u021bii de jos \u00een sus. \u00cen plus, una dintre modalit\u0103\u021bile de a transfera informa\u021bii actualizate sau de a comunica permanent este utilizarea grupurilor folosind diverse aplica\u021bii digitale cum ar fi WhatsApp sau Facebook ce constituie \u00een principal instrumente de informare curent\u0103. De asemenea, tot mai multe \u0219coli sunt reprezentate prin existen\u021ba propriului website, instrument ce contribuie semnificativ la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea imaginii publice a \u0219colii \u00een societate \u0219i care \u00een general con\u021bine materiale informative utile inclusiv pentru personalul institu\u021biei.<\/p>\n Una dintre modalit\u0103\u021bile moderne ce a fost adoptat\u0103 cu succes de mai multe institu\u021bii educa\u021bionale este suita Google pentru educa\u021bie ce permite transferul \u0219i gestionarea de documente, comunicarea, colaborarea \u0219i feedback-ul. Suita Google este \u00een fapt un pachet de instrumente digitale ce pot fi accesate \u0219i utilizate \u00een urma cre\u0103rii unui cont pe platforma Google. Avantajele oferite de acest pachet pornesc \u00een primul r\u00e2nd de la faptul c\u0103 sunt oferite f\u0103r\u0103 costuri \u0219i continu\u0103 cu facilit\u0103\u021bile oferite \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te colaborarea \u0219i managementul facil al informa\u021biilor \u00een grupuri de lucru\u00a0 la nivelul \u0219colilor.<\/p>\n Lista bibliografic\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n Ardus\u0103tan, A., B\u0103r\u0103ian, M. \u0219i Arghir, G. Comunicarea intern\u0103 \u00een organiza\u021bii. O abordare din perspectiva rela\u021biilor publice. Lucrare prezentat\u0103 la Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 Profesorul Dorin Pave l- fondatorul hidroenergeticii rom\u00e2ne\u015fti (pp 117-122), Cugir, Rom\u00e2nia. Cismaru, D.M. (2009). Comunicarea interna in organizatii. Bucure\u0219ti: Tritonic. ISBN: 9789737331991.<\/p>\n Crawford, M., Kydd, L. \u0219i Riches, C. (1997). Leadership and teams in educational management. Buckingham, Philadelphia, USA: Open University Press.<\/p>\n Kalla, H.A. (2005), \u201cIntegrated internal communications: a multidisciplinary perspective\u201d, Corporate Communications: An International Journal, Vol. 10 No. 4, pp. 302-14.<\/p>\n Richards, L. (2018, Iunie, 30). How effective communication will help an organization. Chron. Accesat la adresa smallbusiness.chron.com\/effective-communication-organization<\/a> \u00een 02.01.2019.<\/p>\n Richmond, V. P. \u0219i McCroskey, James (2005). Organizational communication for survival: Making work,work. The Nature of Communication in Organizations, 16-31.<\/p>\n Scholes, E. (1997), Handbook of internal communication. Aldershot, UK: Gower.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Eficacitatea comunic\u0103rii condi\u021bioneaz\u0103 \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 calitatea \u00eentregii activit\u0103\u021bi desf\u0103\u0219urate la nivelul unei institu\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd, o clar\u0103 direc\u021bionare a comunic\u0103rii \u00een cadrul unei organiza\u021bii poate semnificativ contribui la eficacitatea acesteia. Modul \u00een care informa\u021bia circul\u0103 \u00een cadrul … Cite\u0219te continuarea
\nAccesat\u0103 la adresa stiintasiinginerie.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/12\/23-19-COMUNICAREA-INTERN%C4%82-%C3%8EN-ORGANIZA%C5%A2II..pdf<\/a> \u00een 03.01.2019<\/p>\n